PROIECTUL PENTRU INVATAMANTUL RURAL PROGRAMUL DE GRANTURI SCOALA - COMUNITATE - TRADITII LOCALE

BROSURA EDITATA IN CADRUL PROIECTULUI CU GRANTURI

,, TRADITIA DAINUIESTE PRIN NOI "

DESCRIEREA COSTUMELOR POPULARE ROMANESTI

Nu exista autori care sa nu recunoasca faptul ca ,, Dobrogea nu a putut fi rupta cu totul de celelalte teritorii romanesti, cu care a pastrat in permanenta legaturi multiple pe toate planurile. Pornind de la aceste cuvinte, scoala noastra a initiat subproiectul ,, Traditia dainuieste prin noi" care are ca obiectiv principal ,, reinvierea unor elemente specifice folclorului diferitelor etnii care convietuiesc in zona 2 Mai " .

Trasatura caracteristica a acestei regiuni este faptul ca alaturi de populatia romaneasca se gasesc si minoritati nationale : rusi-lipoveni si turco-tatari, care alcatuiesc grupuri etnice deosebite. Diferite prin limba, obiceiuri, ocupatii si port, aceste grupuri etnice amintesc despre trecutul istoric al regiunii. Ele pastreaza aspectele unui specific etnic caracteristic originii lor. Elementele vechi apar in croiala diferitelor articole de port si in special la costumul de sarbatoare.

Materialele din lana, matase si bumbac, firiturile din aur si argint, compunerea costumului si compozitia ornamentala deosebesc puternic creatiile acestor minoritati de cele din restul tarii. Iesirea Dobrogei din cadrul vechiului Imperiu Otoman a dus la slabirea legaturilor grupului turco-tatar local cu populatia turceasca din Asia Mica. Odata cu aceasta, materialele orientale care intrau in componenta vechiului costum oriental au devenit din ce in ce mai rare. Matasurile vargate, tesuturile luxoase ca brocartul si atlazul, cordoanele cu filigan de argint, margelele si sidefurile sau pasla fina au inceput astfel sa fie tot mai putin intrebuintate. Integrarea in grupul majoritar al populatiei locale a contribuit la parasirea vechiului costum caracteristic. Astazi acest costum se pastreaza in lazile batranesti, fiind folosit la manifestatiile artistice. Semnificatia sa sociala aproape a disparut, el avand astazi un interes documentar. Salvarii din stamba sunt purtati azi doar de femeile in varsta, in schimb << feregeaua >> purtate pe cap de turcoaice s-a purtat intr-o oarecare masura, fiind legate de religie. Batranii mai poarta salvari, brau si fes de culoare alba, din lana nevopsita. Costumul femeiesc prezinta trei variante: costumul de pasali ( rochie ), costumul cu ieteclic( fusta ) si cel cu salvari, corespunzator celor trei grupe din sanul populatiei: tatari, crimeeni, tatari nogai si turci.

Cel mai unitar si care da o imagine a bogatiei costumului tataresc este cel cu ieteclac in care apar si produse ale industriei casnice textile. Ca piese componente importante sunt: ilicul ( saltar ) in diferite variante, din catifea cusut cu fir de aur sau argint ; piptarul ( aldina solomon) si fusta (iteclic) confectionate din panza alba cu broderii multicolore executate la gherghef.. Ornamentele sunt tipic orientale : garoafa, chiparosul, sacsiia sunt dispuse in doua straturi suprapuse. Broderia nu lasa spatii goale, coloritul este viu: rosu, verde, violet. Costumul acesta se completeaza cu legaturi pe cap compusa dintr-o panza de borangic colorat verde, violet si o marama fina din panza impodobita cu flori brodate in gherghef.. Cordonul in filigran( cancoi cusac) incinge mijloacele femeilor. Papuci ( terlic) impletiti din lana si care se incalta peste ciorapii din lana ( pomicli sorap ) au de asemenea elemente decorative.

COSTUM POPULAR TATARI

COSTUM POPULAR TURCI

Costumul popular din Dobrogea se inscrie prin toate elementele ce le detine stilistica spatiului dunarean. Este camasa dreapta, cu doua pestelci cu << pisc >>, la femei si camasa tot dreapta cu pantaloni largi, incretiti ( inchisi la culoare) si braul rosu la barbati. Costumul femeiesc purtat de populatia bastinasa din Dobrogea se compune din urmatoarele piese:

- pe cap se poarta tulpanul ( in perioada mai veche, fesul ) care-i sustine parul peste care se pune marama de borangic. Aceasta a fost inlocuita inca din secolul trecut cu naframi dreptunchiulare, purtand diverse denumiri.

- camasa lunga se imbraca direct pe corp iar peste poalele camasii se leaga cele doua << pestelci >>, alese dreptunghiulare, una-n fata si alta in spate, fixate de talie cu baierele. In unele cazuri isi mai incingeau mijlocul cu bete, peste pestelci.

incaltamintea femeilor in tinuta de sarbatoare << la lume >> erau <<imineii >> purtati cu ciorapi impletiti din bumbac. La lucru purtau si opinci legate cu << vanari >> peste << obiele >>

mentionam marea frecventa a fustei, ( tesuta din lana ) purtata peste poalele albe. Pestelca se purta numai in fata la costumul cu fusta.

Costumul popular barbatesc se compune din urmatoarele piese:

- palarie de pasla sau pai vara si caciula iarna ;

- camasa , pantaloni, brau, bete sau curea si ilic

Incaltamintea barbatilor erau << condurii >> la costumul de sarbatoare si opincele la munca.

In timp racoros se poarta haina de << aba >> sau pieptare si cojoace din blana de ovina.

Lipovenii constituie grupa de populatie cea mai puternic incadrata in economia de schimb, implicand o vie circulatie a marfurilor, datorita ocupatiei lor principale : pescuitul si in trecut comercializarea pestelui. Aceasta situatie nu a ramas fara urmari in ceea ce priveste aspectele artei populare. Puternicul schimb de marfuri si de bani ducand la disparitia timpurie a industriei casnice textile a determinat transformarea portului si a tesuturilor de casa. Interiorul lipovenesc, in general este lipsit de textile autentice lipovenesti, toalele, cergile si rarele stergare ce se intalnesc, fiind tesute de romancele si de bulgaroaicele din satele vecine. Exceptie fac doar diferitele soiuri de perdelute ( pilina ) lucrate de lipovence cu multa maiestrie din panza alba, cu care impodobesc coltul cu icoane, le pun la fereastra sau acopera hainele din cuier. Costumul lipovenesc barbatesc de astazi , atat cel de lucru cat si cel de sarbatoare, este costumul orasenizat de uz general. Vechiul costum lipovenesc se poate reconstitui doar pe baza unor piese izolate pastrate de oameni mai in varsta. Nici acestia nu le poarta ca pe un costum intreg, ci separate si numai la anumite ocazii. Astfel s-au pastrat putine exemplare de pedeuca, o haina lunga de stofa de culoare albastru inchis care se poarta pe deasupra ca un caftan si care a devenit o haina de ceremonie pe care o imbraca batranii cand merg la biserica. Din vechiul costum barbatesc mai pot fi amintite camasile largi ( rubasca ) cu incheietura intr-o parte a gatului, colorate in tonuri vii : rosii, albastre, verzi. Peste mijloc camasile se incingeau cu un braulet foarte ingust ( pois ) lucrate din lana in diferite culori si terminat la capete cu cativa ciucuri lasati sa atarne pe sold. Acesta este tot ce-a mai ramas din vechiul costum barbatesc. In transformarea atat de puternica a acestui costum a jucat un rol important si natura ocupatiei -pesciutul- care necesita un tip special de haina de protectie, confectionata din piele sau din panza impermeabilizata cu ulei din in fiert.

Costumul femeiesc in uz a mostenit ceva mai multe elemente din vechiul port, mai ales in croiul fustelor largi cu poale lungi si al bluzelor scurte. Costumul vechi femeiesc de sarbatoare era lucrat tot din material de fabrica, mai ales matasuri, catifele si stofe subtiri de lana. Caracteristica fundamentala a costumului lipovenesc era dat de culoare. Fustele ( iupca ) si bluzele de diferite tipuri ( cofta , cufaica, cutaveica ), dintre care unele se purtau vara altele iarna, erau facute din materiale de culori vii. Uneori fusta era de culoare galben rosie, iar bluza de alta ( verde, violet ), combinarea culorilor constituind o preocupare esentiala. Fustele se incing cu un brau de lana ingust de 1 -2 cm, terminat cu ciucuri si de care este prinsa o pungulita. In ansamblul costumelor din Dobrogea costumul lipovenesc aduce nota sa proprie, caracteristica prin pete mari de culoare.

MATERIALE CULESE DE ELEVII CUPRINSI IN GRUPUL TINTA

In cadrul Proiectului ,, Traditia dainuieste prin noi " conceput si organizat de scoala cu clasele I - VIII 2 Mai, proiect ce isi propune revitalizarea traditiilor populare din satul nostru si transmiterea lor catre generatiile urmatoare, am constituit trei grupuri de elevi, conduse de catre un cadru didactic, care sa culeaga cantece populare si alte informatii despre traditiile care se mai pastreaza in randul locuitorilor din satul 2 Mai.

Primul grup, condus de d-l institutor Mihai Iosipescu, a fost format din urmatorii elevi: Clapa Felicia, Stefan Raluca, Botez Diana, Iordache Alexandra si Botez Costin. Acest grup a cules folclor romanesc, cu specific dobrogean.

Ne-am deplast mai intai la d-na Maria Iosipescu, inv. pensionara care si-a desfasurat activitatea didactica chiar la scoala noastra. Dumneaei ne-a interpretat urmatoarele cantece : ,, Hai, Dunarea mea! ", ,, Dunare, poteca lina !", ,, Fetele din Dobrogea ", ,, Sunt taranca Dobrogeana ", ,, Dobroge, maicuta buna ", care sunt cantece de dragoste. Apoi a mai interpretat doua cantece vesele, de lauda pentru regiunea in care locuim : ,, Drag mi-e plaiul dobrogean " si ,, Dobroge, mandra gradina ! "

Tot doamna Maria Iosipescu le-a descries elevilor portul popular dobrogean, aratandu-le si o fotografie in care ea era imbracata in acest costum traditional pe vremea cand facea parte dintr-un ansamblu folcloric. Din pacate costumul nu i-a apartinut, astfel incat nu l-a putut pastra, insa le-a recomandat copiilor sa observe unul asemanator in holul de la intrarea in scoala.

Dintre toate aceste cantece culese, recomand pentru grupul tinta invatarea cantecelor ,, Drag mi-e plaiul dobrogen ", ,, Sunt taranca dobrogeana " si ,, Dobroge, mandra gradina ! ".

DRAG MI-E PLAIUL DOBROGEAN

Frunzulita maghiran, maghiran,

La, la, la, la, la, la, la,

Drag mi-e plaiul dobrogean, dobrogean,

bis

La, la, la, la, la, la, la

Dunarea curgand la vale,

La, la, la, la, la, la, la

Si pescarii-n cherhanale,

La, la, la, la, la, la, la

Frunzulita matostat, matostat, Frunzulita de mohor, de mohor,

La, la, la, la, la, la, la La, la, la, la, la, la, la,

bis Joaca-n hora badisor, badisor,

Drag imi e si al meu sat, al meu sat, La, la, la, la, la, la, la,

La, la, la, la, la, la, la Joaca-ma, badita-asa,

Cand se prind voiosi in hori, La, la, la, la, la, la, la,

La, la, la, la, la, la, la Ca la noi in Dobrogea

Fete mandre si feciori, La, la, la, la, la, la, la,

La, la, la, la, la, la, la

FETELE DIN DOBROGEA

Fetele din Dobrogea, mai Lenuta mea,  Din Macin la Babadag, mai Lenuta mea,

Tare-si fura inima, mai Lenuta mea, La lucru se-ntrec cu drag, mai Lenuta mea,

Din Mangalia-n Macin, mai Lenuta mea, bis De la Tulcea la Ostrov, mai Lenuta mea,

Sunt ca florile de crin, mai Lenuta mea. Vesele-s ca via-n rod, mai Lenuta mea.

C-asa sunt fetele noastre, mai Lenuta mea,

Ca Dobrogea de frumoase, mai Lenuta mea,

De la Dunare la mare, mai Lenuta mea,

Cantec nou urca spre soare, mai Lenuta mea.

DOBROGE, MAICUTA BUNA !

Dobroge, maicuta buna, tra, la, la, la, la, la, la, la, la,

Fata ta rade-n gradina, tra, la, la, la, la, la, la, la, la,

Iarna, chiar de-i nour mare, tra, la, la, la, la, la, la, la, la,

Fata ta rade la soare, tra, la, la, la, la, la, la, la, la,

Maica, Dobroge manoasa, tra, la, la, la, la, la, la, la, la,

Astazi am sa-ti fiu mireasa, tra, la, la, la, la, la, la, la, la,

Din Daieni badita vine, tra, la, la, la, la, la, la, la, la,

Sa se cunune cu mine, tra, la, la, la, la, la, la, la, la,

Cununa mi-am pus pe cap, tra, la, la, la, la, la, la, la, la,

Cununa de rod bogat, tra, la, la, la, la, la, la, la, la,

Sa se mire lumea toata, tra, la, la, la, la, la, la, la, la,

De Dobrogea mea bogata, tra, la, la, la, la, la, la, la, la,

Ce-al doilea grup, condus de doamna profesoara Tudose Elena, a fost alcatuit din elevii Lazar Alexandra, Pandele Lucian, Davidov Antonia si Luca Bogdan.

Acestia au cules cantece si traditii ale rusilor - lipoveni din satul nostru. Impreuna cu doamna profesoara ei s-au deplasat la doamna Ana Ehim. Aici copiii au putut vedea portul traditional lipovenesc, care astazi este folosit atunci cand membrii comunitatii merg la biserica. Gazda le-a prezentat acest costum traditional, pe care grupul l-a si fotografiat.de asemenea, copiilor le-au mai fost prezentate icoana traditionala lipoveneasca, anumite vesminte specifice pentru inmormantare si le-au fost enumerate cateva din mancarurile care se servesc la marile sarbatori religioase. In final garda le-a cantat elevilor doua cantece populare de dragoste: unul despre o fata abandonata in dragoste si unul despre iubirea dintre un baiat si o fata, desfasurata intr-un decor fantastic.

Pentru grupul tinta se recomanda invatarea cantecului despre iubirea manifestata intr-un peisaj de basm, cu elemente fantastice.

POVESTE DE DEMULT LA FIERARIE

Asta s-a intamplat demult. Intr-o fierarie erau niste fierari tineri,

Trecea o turma de oi, Ei bateau fierul si povesteau,

Ciobanita era Catiusa. O ademeneau cu vorbe pe Dunea.

i-a placut ei un corupator de inimi, ,, Hai cu noi in padure,

tanar si frumos Andriusa. O sa-ti rupem o frunza,

El i-a spus sa paraseasca satul Iti vom coase din ea un sarafan,

Si sa vina cu el in oras; Poarta-l Dunea cat mai curat".

,, Iti voi cumpara un costum bleumarin De aiurea a aparut un paianjen,

Si un sal bleu". El a ros scrinul Dunei.

A trecut un an, doi si Andrei a disparut. Tot de aiurea a aparut un gandac,

Copilul lui crestea. El a ros sarafanul Dunei.

S-a ivatat ea sa viziteze restaurantele Si acolo l-a intalnit pe Andrei

,, Buna ziua sotul meu, esti tatal copilului meu,

Nu te-am mai vazut demult".

Dar ticalosul a negat totul:

,, Nu te-am vazut niciodata

Si nu te cunosc.

In inima ei sangele a inceput sa clocoteasca,

A luat un cutit si l-a infipt in inima lui:

,, Pentru ca m-a tradat

Si pentru ca nu a recunoscut copilul,

Pentru asta m-am razbunat.

Al treilea grup, condus de doamna profesoara Vildan Agigheldi, a fost format din elevii: Acmambet Aysel, dumitru Tabita, dumitru Timotei, Ismail Taner si Bimbi Angelo. Ei au avut misiunea de a culege folclor tatarasc.

Impreuna au fost in vizita la doamna Soium Saide, care le-a descris costumul de botez al baietilor si i-a invitat sa participe la botez pentru a putea vedea un astfel de costum. Grupul a onorat invitatia si a facut poze baiatului costumat. Tot doamna Soium a cantat in fata grupului mai multe cantece, printre care ,, Primavara" si ,, Aman doctor" ( un cantec trist) si i-a invatat pe copii o mica poezie pentru copilasi.

Grupul s-a deplasat apoi la doamna Ismail Negivan, care a cantat cateva cantece vechi; ,, Vrabiuta" ( un cantec de dragoste ) si imnul tatarilor.

Doamna Haidar Ganime a interpretat in prezenta copiilor cantecul satiric ,, 12 rate ".

Se recomanda grupului tinta invatarea cantecelor ,, 12 rate " si ,, Vrabiuta ", precum si invatarea poeziei.

Traducerile aproximative ale cantecelor satirice de dragoste ,, 12 Rate " si ,, Vrabiuta " sunt :

12 RATE

Printre cele 12 rate nu deosebesti ratoiul,

Tu ma chemi la tine-acasa, dar te gasesc dormind.

Intreb pasarile care zboara de tine

In speranta ca voi primi o scrisoare,

Pe care n-o primesc si atunci plang.

Noapte de noapte trec pe langa casa ta,

Dar tu nu imi dai nicio veste.

VRABIUTA

Ca o vrabiuta ratacesc de dorul tau

Imi caut casa si nu o gasesc

Pentru ca tu nu ma mai iubesti .

Vrabiuta zboara printre lanuri de grau,

Eu ratacesc pe strazi

Cu gandul ca poate te voi regasi.

Vrabiuta zboara prin lume,

Spunandu-mi ca sunt multe fete frumoase

Dar gandul meu zboara la tine.

Toate inregistrarile cantecelor si poeziilor s-au facut cu reportofoanele digitale achizitionate in scopul desfasurarii proiectului, iar versurile materialelor folclorice au fost notate de copii in caietele special destinate acestui proiect.

Aceasta brosura a fost realizata in cadrul activitatii 2, din cadrul subproiectului cu titlul ,, Traditia dainuieste prin noi ". In urma selectiei materialelor culese, grupul tinta format din 20 elevi ai scolii, indrumati de doamnele profesoare si invatatoare din echipa de subproiect, a tehnoredactat brosura.

Multumim doamnelor Maria Iosipescu, Ana Achim, Enescu Evdochia, Soium Saide si Ismail Negivan pentru colaborarea cu elevii din grupul tinta .