PARTICULARITATI ALE RESPIRATIEI PESTILOR IN MEDIUL ACVATIC

PARTICULARITATI ALE RESPIRATIEI IN MEDIUL ACVATIC

Lumea acvatica

Pestii traiesc in ape, dar spre deosebire de alte vietati acvatice - mamifere, ca balenele, sau reptile- nu respira aer, in schimb se folosesc de branhii pentru a prelua oxigenul din apa. Pestii au inotatoare si coada, iar corpul lor, in general este acoperit de solzi.Majoritatea depun icre, dar unii, de exemplu rechinii nasc pui vii. Sunt specii de pesti care traiesc in ape dulci- rauri sau lacuri- si specii .

Respiratia branhiala

n      Branhiile se formeaza prin eveginarea endodermului si invaginarea ectodermului la ecelasi nivel.La punctul de intalnire se formeaza o ruptura care va deveni fanta branhiala.

n      In ontogeneza evaginarile faringelui devin saci branhiali.Dupa perforarea sacilor prin intalnirea cu invaginatiile ectodermice,se izoleaza o parte a celomului mai exact o cavitate celomica mica,cu cele doua foite ale sale.

n      Aceeasta cavitate se desprinde din celom si inconjoara sacul branhial.

n    Branhile pestilor sunt lamele foliare in peretele sacului branhial.

n      La pesti branhiile sunt formate din doua siruri d efoite branhiale situate deoparte si de alta a unu sept interbrahial care este situat pe arcul branhial.

n      Branhiile sunt sutuate intre faringe si perete corpului.Septul inter branhiial este lung la elasmobranchii si scurt al teleostei.

n       RESPIRATIA. Pestii isi primenesc sangele luand din apa oxigenul de care au nevoie. Organele cu care respira se numesc branhii. Ele sunt situate in zona capului, sub opercule (urechi).

n       Cantitatea de oxigen necesara pentru respiratie difera de la o specie la alta. Pastravul se simte bine intr-o apa cu un continut de oxigen de 7-8 cmc/l, dar moare daca continutul de oxigen e de numai 3-5 cmc/l. Crapul se multumeste cu o concentratie de 3-4 cmc/l, dar la 2 cmc/l da semne de asfixie si nu mai mananca.

n       Cu cat o apa este mai rece, cu atat continutul de oxigen e mai mare. Apele provenite din topirea zapezilor sunt sarace in oxigen. Asa se explica de ce primavara pastravii nu se hranesc de loc, refuzand orice momeala.

Salaul

Bibanul

Stiuca

n       Sistemul respirator si circulator

n       Acest sistem este de un tip special. Sangele incarcat cu gaz carbonic este impins de inima pana in branhii, unde se oxigeneaza. Natura a dotat pestii cu opt branhii (patru de fiecare parte), fiecare formata din doua lamele. Suprafata totala a acestor organe esentiale, desfasurate, ar fi aproape egala cu cea a corpului pestelui. Culoarea rosu aprins a branhiilor se datoreaza abundentei irigatiilor sangvine. O culoare mai intunecata este simptomul unei probleme respiratorii.

n       Branhiile sunt foarte fragile, susceptibile de a fi afectate de materiile in suspensie sau de paraziti, iar atunci pestele va capata mai putin oxigen, cu consecintele nefaste pe care vi le puteti imagina. Dupa o trecere in branhii, sangele rosu aprins, bogat in oxigen, iriga corpul, oxigenul va arde substantele energetice din alimente in organe. Pestii din familia Belontiidelor, care traiesc in ape in care in unele momente oxigenul se rarefiaza, poseda un organ special pentru captarea oxigenului atmosferic.

PASTRAVUL DE LAC

CRAPUL

n      Organele respitatorii au morfologie diferita la vertebratele primar acvatice(pesti si pisciforme)si la tetrapode.

n      Branhiile pestilor si plamani tetrapodelor sunt insa in esenta organe omoloage,avand aceeasi origine.Ambele sunt endodermice mai exact provin din partea caudala(endodermica)al segmentului anterior al tubului digestiv deci din faringe.

n      Pestii ososi - majoritatea au schelet osos, din notocord ramanand doar discurile intervertebrale; la sturioni scheletul este cartilaginos, dar prezinta portiuni osificate, notocordul pastrandu-se toata viata.

n      Tegumentul este acoperit cu solzi ( crap ) sau cu placi osoase ( morun ). De obicei inotatoarea codala are lobii egali.

n      Majoritatea au respiratie branhiala, au vezica inotatoare, circulatia este simpla, inima este bicamerala. Icrele sunt eliminate in apa, unde sunt fecundate de laptii depusi de masculi.
Reprezentanti: crap, stiuca,hering,platica,tipar,salau,guvid,somn,biban,cega,nisetru, morun.

Somnul   

Pastravul

Lostrita

Lipanul

n      Exista doua grupe principale de pesti-pestii ososi au scheletul osos, rechinii si pisicile de mare au schelet cartilaginos, mai putin dur corpului lor se aseamana in fond cu al nostru, si cu toate acestea, in cele 50 de milioane de ani ai procesului de adaptare au ajuns sa semene in asa masura cu pestii, -dintre care isi procura hrana-ca la prima vedere ii putem considera mai mult pesti decat mamifere

n      Rechini poseda intre 5 si 7 branhii pe fiecare latura a corpului prin care se efectueaza respiratia.Pielea lor este acoperita in denticuli dermali care ii protejeaza de leziuni sau paraziti si le asigura o buna dinamica in mediul acvatic.

Rechini

n      Balenele trebuie sa vina la suprafata pentru a respira. Ele expira dioxidul de carbon si inspira oxigen prin nara de pe partea dorsala a capului.

n      Odata cu dioxidul de carbon sunt eliminati si vapori de apa care se condenseaza si formeaza un jet de apa inalt de 5-6 metri, insotit de un sunet puternic

n      Respiratia pestilor de acvariu

n      Apa este aspirata prin gura pestelui, scalda branhiile lasand la nivelul lor oxigenul necesar vietii si este expulzata datorita miscarilor operculului, care le acopera.

n     

n     

Exista mereu apa care scalda branhiile. Nevoile de oxigen sunt invers proportionale cu marimea pestilor, speciile mici sunt mai mari consumatori: zece pesti de 1g consuma mai mult ca un peste de 10g.

n   BIBLIOGRAFIE:

www.vikipedia.com

www.google.com