Peretele celular acido-alcoolo- rezistent al al micobacteriilor

Peretele celular acido-alcoolo- rezistent al al micobacteriilor

Cel de al IV-lea tip de structura chimica a peretelui se gaseste la micobacterii (fig. 13). Unele genuri (Mycobacterium tuberculosis, Corynebacterium diphteriae, Nocardia asteroides) contin lipide complexe, care nu se gasesc in structura parietala a altor bacterii. Ele se coloreaza slab dupa protocolul coloratiei Gram, dar se coloreaza la cald cu fuxina bazica concentrata si sunt rezistente la decolorare succesiva cu acid sulfuric diluat si alcool etilic 96%. Aceste organisme se numesc acido-alcoolo-rezistente.

Fig. 12. Reprezentarea schematica a componentelor peretelui celular acido-rezistent la grupul Mycobacterium - Nocardia. Regiunea externa a invelisului contine unitati lungi de acid micolic legat de arabinogalactan (dupa Holt, 1998).

Rezistenta la decolorare se datoreaza compozitiei chimice a peretelui celular. Peptidoglicanul micobacteriilor contine acid diaminopimelic ca acid diaminic major, iar acidul muramic este N-glicozilat (si nu N-acetilat).

Un alt compus major parietal al micobacteriilor este polizaharidul cu gr. mol. mare - arabinogalactanul, un copolimer polizaharidic, alcatuit din arabinoza si galactoza, esterificate cu acizi grasi cu catena lunga - acizii micolici - cu 70 - 90 atomi de C. La Corynebacterium si Nocardia, acizii grasi au catena mai scurta (40-60 de atomi de C). Glicolipidele complexe din structura peretelui confera proprietatea de acido-alcoolo-rezistenta.

A II-a categorie de lipide, cele "libere" sunt lipooligozaharide ce contin trehaloza si lipoarabinomanani.