Scurt istoric al Uniunii Economice si Monetare
Uniunea Europeana este
rezultatul eforturilor depuse incepand din anii 1950 de catre promotorii
Europei Comunitare. Ea reprezinta cea mai avansata organizatie de integrare
multilaterala, avand posibilitatea de actiune atat in domeniul economic, social
si politic, cat si in domeniul drepturilor omului si al relatiilor externe ale
celor 15 state membre.
Tratatul de la Paris din
1951 a intemeiat Comunitatea Europeana a Carbunelui si Otelului (CECO), iar tratatul
de la Roma din 1957 Comunitatea Economica Europeana (CEE) si Comunitatea
Europeana a Energiei Atomice (CEEA), constituind impreuna Comunitatile
Europene. Tratatul de la Roma a fost modificat in 1986, prin semnarea Acordului
Unic European, si in 1991, prin semnarea Tratatului asupra Uniunii, adoptat la
Maastricht.
Toate aceste acte din
1951, 1957, 1986 si 1991 constituie baza constitutionala a ceea ce numim, in
prezent, Uniunea Europeana (UE), stabilind intre statele membre legaturi
juridice care merg dincolo de relatiile contractuale intre statele suverane.
Potrivit tratatului de la
Roma (1957) si a dispozitiilor adoptate ulterior de catre institutiile sale,
Uniunea Europeana urma sa se realizeze treptat, pe etape, mai intai sub forma
unei uniuni vamale si apoi a unei uniuni economice si monetare, implicand, in
prima etapa, asigurarea liberei circulatii a marfurilor, iar in a doua etapa
libera circulatie a capitalurilor, serviciilor, fortei de munca si adoptarea
monedei unice in teritoriul comunitatii. Intr-o etapa viitoare se prevedea si
realizarea uniunii politice a tarilor membre.
In conceptia Tratatului
de la Roma, uniunea economica si monetara implica pe langa unificarea
politicilor economice generale si sociale ale tarilor membre si o convertibilitate
reciproca totala si ireversibila a monedelor tarilor membre si apoi punerea in
circulatie a unei monede unice. Prevederile referitoare la uniunea economica si
monetara aveau un caracter general, sarcina concretizarii lor revenind
organelor comunitare create ulterior. Se aprecia ca Uniunea vamala este o
realizare prea fragila, singura nefiind in masura sa sustina edificarea pietei
unice si a altor obiective cuprinse in tratat, fapt ce impunea ca uniunea
economica sa treaca printr-o uniune monetara.
Reuniunea la nivel inalt a Uniunii
Europene, din 10 decembrie 1991, care a avut loc la Maastricht (Olanda), a
decis cea mai importanta reforma din istoria Uniunii. La aceasta reuniune,
sefii de stat si de guvern ai tarilor membre ale UE au cazut de acord asupra
proiectului de tratat cu privire la Uniunea Economica si Monetara si
introducerea monedei unice - EURO.
Trebuie
facuta distinctia ca o moneda comuna nu este acelasi lucru cu o moneda unica. Prima, subzista impreuna
cu celelalte monede nationale. De exemplu, unitatea de cont ECU
creata prin Sistemul Monetar European
este o moneda comuna. Moneda EURO,
creata prin tratatul de la Maastricht,
este o moneda unica.
Referitor
la importanta Tratatului de la Maastricht, Jacques Delors aprecia:
,,Paralelismul
indispensabil intre economic, social si monetar, legatura irevocabila in ultima
faza dintre monede, gestiunea comuna a anumitor politici si abandonarea
suveranitatii ce decurge din acestea - toate acestea vor fi realizate prin
U.E.M. - ambitie economica profund politica si totodata embrionul clar al unei
veritabile Comunitati de destin" .
Tinand cont de proximitatea geografica si
legaturile comerciale puternice ale Romaniei cu tarile din Uniunea Europeana se
impune o analiza a utilizarii private si oficiale a euro in tara noastra.
Incheierea Acordului de Asociere a Romaniei la
Uniunea Europeana a reprezentat un pas important pentru dezvoltarea relatiilor
comerciale ale Romaniei,UE devenind principalul sau partener comercial.
In ceea ce priveste aderarea Romaniei
la UEM, Banca Nationala a Romaniei considera
ca trebuie
parcurse doua etape1:
1. O etapa ce
se desfasoara din 2007 pana in 2010 si in care trebuie sa fie atinse
urmatoarele
trei obiective: consolidarea inflatiei scazute; formarea pietei interne de
capitaluri pe termen lung si convergenta ratelor de dobanda; stabilitatea
relativa a cursului leului pe piata (in conditii de convertibilitate deplina)
in jurul nivelului de echilibru pe termen lung;
2. O etapa
necesara indeplinirii criteriilor de convergenta nominala si realizarii unor
progrese
semnificative in procesul de convergenta reala, marcata de: aderarea
la mecanismul ERM II, in anul 2012 si trecerea la euro in anul 2014, dupa o perioada de
participare la mecanismul ERM II redusa, pe cat posibil, la durata
minima obligatorie de 2 ani.
Etapa de dupa accederea Romaniei la Uniunea
Europeana
Adoptarea de catre Romania a monedei euro la
momentul propus (2014) prin
Programul de convergenta, pe care tara noastra l-a
inaintat Comisiei Europene la inceputul anului 2007, depinde de indeplinirea
concomitenta a criteriilor de convergenta nominala si a criteriilor de
convergenta juridica. Dintre criteriile de convergenta nominala, Romania
continua sa indeplineasca criteriul privind sustenabilitatea pozitiei fiscale
(care se refera la ponderea deficitului fiscal si a datoriei publice in PIB),
in timp ce evaluarea criteriului referitor la stabilitatea cursului de schimb
nu poate fi realizata cu acuratete, atat timp cat leul nu participa
la Mecanismul Cursului de Schimb II (ERM II).
Criteriile de convergenta nominala necesare a fi indeplinite sunt analizate in
continuare:
A. Criteriul stabilitatii preturilor -
se refera la faptul ca un stat membru trebuie sa
aiba o stabilitate durabila a preturilor si o rata
medie a inflatiei, in decursul unei perioade de un an inaintea examinarii, care
sa nu depaseasca cu mai mult de 1,5% rata inflatiei acelor state membre (cel
mult trei) care prezinta cele mai bune rezultate in materia stabilitatii
preturilor.
In Romania, incepand din anul 2000, dezinflatia a
fost continua, rata medie a inflatiei
ajungand de la 45,7% la 6,56% in 2006. In 2007,
rata medie anuala a inflatiei masurata prin indicele preturilor de consum (IPC)
s-a situat la nivelul de 4,84%; conform indicelui armonizat al preturilor de
consum (IAPC), utilizat de Comisia Europeana si de Banca Centrala Europeana,
rata inflatiei a fost de 4,9%, in conditiile in care nivelul de referinta a
fost de 2,8%.
Daca in primul semestru al anului 2007 s-a
inregistrat un trend descendent al inflatiei, in semestrul al doilea are loc o
inversarea a trendului. Aceasta se poate explica prin deficitul de produse
agroalimentare inregistrat pe plan mondial, atingerea unor noi recorduri ale
pretului petrolului, dar si prin criza de pe piata creditelor ipotecare din SUA
(criza subprime), care a modificat perceptia investitorilor asupra
riscurilor, conducand la iesiri de pe pietele de capital.
Conform studiilor efectuate de BNR, rata anuala
a inflatiei se plaseaza la sfarsitul
anului 2008 la nivelul de 6,6%, cu 2,8 puncte
procentuale peste cel prognozat pentru anul in curs. In ceea ce priveste
nivelul prognozat al inflatiei pentru anul 2009 (de 3,5%), situatia este revizuita,
plasand noul nivel cu 0,7 puncte procentuale peste cel conceput initial2.
Figura nr. 2 Previziuni privind evolutia inflatiei
Sursa: INS, BNR
Privind in
perspectiva situatia Romaniei, sunt de parere ca va avea loc o inflamare a
inflatiei pe tot
parcursul anului 2008, urmand ca aceasta tendinta de crestere sa se mai
tempereze, pentru
ca in anul 2009 sa aiba loc o scadere a ritmului de crestere al preturilor (probabil
intre 4,8% si 5,1%).
B. Criteriul
de convergenta a dobanzilor - se refera la faptul ca un stat membru
trebuie sa aiba o
dobanda medie nominala pe termen lung care sa nu depaseasca cu mai mult de 2%
media ratelor dobanzii pe termen lung la acele state membre (cel mult trei)
care prezinta cele mai bune rezultate in materia stabilitatii preturilor.
In Romania,
nivelul mediu al ratelor dobanzilor la obligatiunile de stat pe termen lung
s-a situat, in
2007, la 7,1% pe an, cu putin peste valoarea de referinta de 6,5%. Totusi,
avand in vedere nivelul redus al lichiditatii pe piata obligatiunilor de stat
pe termen lung din Romania, este greu de formulat o concluzie cu privire la
stadiul indeplinirii acestui criteriu, motiv pentru care consider ca, in anul
2008, piata obligatiunilor va oferi randamente anuale asemanatoare cu cele din
anul 2007, respectiv de 7,1%.
C. Criteriul
stabilitatii cursului de schimb - se refera la faptul ca, in cadrul unui stat
membru, cursul de
schimb al monedei nationale fata de euro trebuie sa se incadreze in
intervalul de
fluctuatie al ERM II (+/-15%), fara tensiuni majore pentru o perioada de doi
ani inaintea momentului examinarii.
Deocamdata, moneda
nationala a Romaniei nu participa la Mecanismul Cursului de
Schimb II (ERM
II), anticipandu-se ca intrarea nu va avea loc mai devreme de anul 2012. Ca atare,
nu a fost inca definita o paritate centrala in raport cu care sa poata fi apreciata
incadrarea fluctuatiilor cursului de schimb intr-o banda de 15%.
Conform
Raportului de convergenta publicat in mai 2008 de Banca Centrala
Europeana, in
care se analizeaza pentru prima data evolutia economiei Romaniei, fluctuatiile cursului
RON/EUR s-au incadrat intre 10,8% (apreciere) si 9,6% (depreciere), valoarea de
referinta utilizata fiind media lunii aprilie 2006. S-a considerat ca leul a
fost tranzactionat in conditiile unui regim flexibil de curs de schimb.
D. Criteriul
situatiei finantelor publice - se refera la respectarea disciplinei
bugetare, astfel
incat sa fie evitate deficitele publice excesive. Se examineaza daca disciplina bugetara
a fost respectata, pe baza urmatoarelor doua criterii:
a) daca
raportul intre deficitul public planificat sau cel efectiv si PIB,
exprimat in
preturile
pietei, depaseste valoarea de referinta de 3%, mai putin in cazul in care:
acest raport nu a fost diminuat in mod substantial si constant atingand un
nivel apropiat de valoarea de referinta, sau depasirea valorii de referinta nu
a fost decat exceptionala si temporara, iar raportul ramane apropiat de
valoarea de referinta;
Criteriul
deficitului bugetar este respectat de Romania inca din anul 2001. Cu toate
acestea, in
anul 2007, deficitul bugetar masurat conform standardelor europene (SEC 1995) a
cunoscut o crestere pana la 2,5% din PIB, fata de 2,2% din PIB in 2006. Totusi,
conform Programului de convergenta, guvernul isi propune o scadere a
deficitului bugetar pana in 2011, obiectivul fiind atingerea unui nivel de 0,9%
din PIB al deficitului structural (rezultat prin eliminarea influentei
factorilor ciclici).
b) daca
raportul intre datoria publica si PIB, exprimat in preturile
pietei, depaseste
valoarea de
referinta de 60%, mai putin atunci cand raportul scade suficient pentru a
considera ca se apropie de valoarea de referinta intr-un ritm satisfacator.
In ceea ce
priveste ponderea datoriei publice in PIB, nivelul de 13% inregistrat in 2007 se
situeaza confortabil sub valoarea de referinta de 60% din PIB, stabilita prin
criteriile de la Maastricht. Chiar daca o proportie insemnata din datoria
publica totala este denominata in valuta (circa 65,6% in anul 2007), nivelul
general scazut ii diminueaza senzitivitatea la riscul valutar.
O pozitionare
curenta a economiei romanesti in raport cu indeplinirea criteriilor de
convergenta nominala este prezentata succint in tabelul urmator:
Criteriile de la Maastricht (Indicatori de convergenta nominala)
*) Nivel de referinta.
**) Variatii procentuale medii. Datele pentru anul 2008 se
refera la perioada aprilie 2007 - martie 2008
Sursa: EUROSTAT si BCE, Raportul de convergenta, mai 2008
In vederea
intrarii in cea de-a doua etapa (in ERM II), se are in vedere si indeplinirea
unor criterii de
convergenta reala, care, desi nu sunt mentionate expres in Tratatul de la Maastricht,
au un continut predictiv ridicat privind succesul acestui demers. Indeplinirea criteriilor
de convergenta reala asigura un grad inalt de coeziune a economiilor tarilor
membre ale unei uniuni monetare. Principalele criterii avute in vedere sunt: nivelul
real al PIB/locuitor, structura sectoriala si gradul de deschidere a economiei, respectiv ponderea comertului cu UE in total comert exterior.
Figura nr. 3 Evolutia PIB pe locuitor Figura nr.4 Ponderea sectoarelor
Economice
in PIB
Sursa: INS, BNR Sursa: EUROSTAT, INS, BNR
In ultimii ani,
evolutia PIB/locuitor exprimata conform standardului puterii de
cumparare a
inregistrat o crestere sustinuta, apropiindu-se de 40% din media UE-15. In ceea
ce priveste structura sectoarelor economice in Romania, se poate observa ca, in
perioada analizata, are loc o crestere a ponderii serviciilor si constructiilor
in PIB, pe fundalul unei scaderi a ponderii industriei si agriculturii.
Figura nr. 5 Gradul
de deschidere al economiei
Figura nr. 6 Ponderea comertului
cu
UE in totalul comertului
exterior
Sursa: INS, BNR
Sursa: INS, BNR
Aceste evolutii
au loc pe fundalul unei convergente a structurii sectoriale a economiei si al
mentinerii unui grad ridicat de deschidere a economiei, in jurul valorii de
75%. De asemenea, UE reprezinta principalul partener comercial al Romaniei,
ponderea asociata fiind de aproximativ 65% din totalul comertului exterior
