I.1 Scurt istoric al aparitiei

Turismul organizat a aparut o data cu afirmarea turismului ca fenomen de masa. El se desfasoara numai pe baza de contracte incheiate intre prestatorii de servicii turistice si agentiile de turism. Agentia de turism este principalul distribuitor al produselor turistice. Ea detine monopolul vanzarii, pentru ca are doua mari avantaje fata de alte forme de distributie: protectia aproape totala a consumatorului de turism si garantiile financiare acordate atat turistilor, cat si prestatorilor.

In lume exista circa 30.000 de agentii de turism licentiate sau recunoscute profesional si circa 200.000 de puncte de vanzare. In Europa diferentele intre tari in ce priveste numarul de agentii sunt foarte mari. Foarte dezvoltata in Germania si Marea Britanie, comercializarea prin agentia de turism nu joaca inca in Franta, Spania si Italia un rol major. In anii 1990, in Franta, ponderea agentiilor de turism in optiunile vacantierilor era de 12% si de asemenea era de 35% in Belgia, respectiv Olanda si de 40% in Germania si Marea Britanie.

II.1 Definirea conceptuala si tipologie

In literatura de specialitate si in terminologia Organizatiei Mondiale a Turismului se foloseste notiunea de agentie de voiaj, care difera conceptual fata de viziunea romaneasca.

In tarile cu activitate turistica intensa, agentia de voiaj este o intreprindere independenta sau o retea de filiale avand ca obiect rezervarea si comercializarea biletelor pentru mijloacele de transport si vanzarea mijloacelor turistice "fabricate" de catre tour-operatori.

Cu cateva exceptii, turismul cuprinde totalitatea deplasarilor in afara localitatii de resedinta, carora nu le corespunde acordarea unei remuneratii la locul de destinatie. Deci, turismul se traduce si prin vizite la rude sau prieteni, sedere in locuinte secundare, deplasari in interes de afaceri sau la cumparaturi, plecari in concediu pe cont propriu. In astfel de cazuri, biletele de transport se procura printr-o agentie C.F.R.

Pentru a conchide, prin agentie de turism trebuie sa se inteleaga o intreprindere comerciala avand ca scop:

asigurarea tuturor prestarilor de servicii privind transporturile, hotelurile sau actiunile turistice de orice fel;

organizarea de calatorii individuale sau colective, la pret forfetar, cu un program fie stabilit de agentie, fie la libera alegere a clientului[1].

In practica si legislatia romaneasca se foloseste insa mai frecvent termenul de "agentie de turism". Astfel, in Hotararea Guvernului Romaniei nr. 513 din august 1998, agentia de turism este definita ca fiind o societate comerciala cu rol de intermediar intre agentii economici prestatori directi de servicii turistice si turisti, a carei activitate consta in producerea, comercializarea si promovarea unor aranjamente turistice diverse, precum si in vanzarea unor servicii turistice izolate[2].

Agentiile de turism, indiferent de specializare desfasoara urmatoarele activitati:

organizarea de pachete de servicii turistice;

vanzarea catre turisti a pachetelor de servicii proprii si a celor contractate cu alte agentii de turism licentiate;

rezervarea si comercializarea serviciilor de cazare, masa, transport, agrement, tratament si cura balneara, asistenta turistica, inchirieri de autoturisme, obtinerea de vize turistice;

rezervarea si comercializarea de bilete pentru mijloace de transport, spectacole si manifestari artistice, sportive sau alte activitati de divertisment si agrement in cadrul sejurului sau programului artistic.

In functie de volumul si specificul activitatii desfasurate, agentiile de turism pot organiza filiale proprii sau birouri de vanzare, cu functii de organizatori sau numai de intermediari. In vanzarea voiajelor forfetare agentiile de turism au ca rol principal acela de a-l sfatui pe turist care dintre voiaje i se potriveste cel mai bine. Alegerea uneia dintre excursiile oferite se va face tinand seama de urmatoarele elemente: pret, reputatia sau marca agentiei, experientele anterioare ale turistului privind agentia de turism care ofera respectivele produse turistice si transportul.

Agentiile de turism din Romania pot fi de urmatoarele tipuri:

agentie de turism tour-operatoare, avand ca obiect de activitate organizarea si vanzarea pe cont propriu a pachetelor de servicii de turism sau a componentelor acestora, direct sau prin intermediari;

agentie de turism detailista, care vinde sau ofera spre vanzare, in contul unei agentii de turism tour-operatoare, pachete de servicii sau componente, contractate cu acesta[3].

Daca o agentie de turism actioneaza in calitate de intermediar pentru o agentie tour-operatoare care nu este stabilita in Romania, aceasta este considerata ca organizator de calatorii turistice in raporturile cu consumatorii.

Aceste doua tipuri de agentii de turism corespund si clasificarii europene a agentiilor de turism. Pana in 1998, infiintarea, functionarea si tipologia agentiilor de turism a fost reglementata prin cateva hotarari legislative care precizau ca pot fi acordate doua tipuri de licente, in functie de complexitatea obiectivelor activitatii.

Intre circa 30.000 de agentii de turism care opereaza in cele 18 tari ale Uniunii Europene, tipul cel mai intalnit este acela de mici agentii independente implicate in special in vanzarea serviciilor turistice en-detail.

De asemenea, exista un numar redus de firme mari care opereaza in special in tarile nordice membre ale Uniunii Europene, firme de turism implicate in crearea de aranjamente turistice si pachete de vacanta. Acestia sunt tour-operatorii care ofera serviciile lor direct publicului prin mici agentii detailiste.

Stabilirea numarului agentiilor de voiaj este dificil de realizat. Statisticile indica pentru Marea Britanie 6.973 si pentru Germania 6.271. Aceste doua tari sunt urmate de Italia cu 5.163 agentii in 1991. Grecia, de asemenea, are un numar mare de agentii mici (peste 3.000), desi este renumita si se ocupa in special cu turismul in-coming. De fapt, Grecia are cel mai mare numar de agentii raportat la populatie, cu 30 de agentii la 100.000 de locuitori, urmata de 17/100.000 in Luxemburg, aproape 16 in Olanda, mai mult de 12 in Marea Britanie si 10 in Germania.

Exista diferite tipuri de agentii de voiaj care adopta o gama larga de variante de operare, datorita noilor tehnici si usurintei de intrare in domeniu. Cele mai comune forme de agentii sunt:

agentii cu oferta de servicii complete;

agentii de stimulare (incetive);

agentii comerciale;

agentii pentru croaziere;

agentii "implant";

agentii organizatoare de circuite;

agentii organizatoare de voiajuri prin posta