CARACTERISTICILE CERERII TURISTICE MANIFESTATE PENTRU STATIUNEA GEOAGIU- BAI

Metodoloda cererii turistice in statiunea Geoniu-Bai.

Cererea turistica este formata din ansamblul persoanelor care isi manifesta dorinta de a se deplasa periodic si temporar in afara resedintei proprii pentru alte motive decat prestarea unor activitati remunerate la locul de destinatie.

Principalele trasaturi ale cererii turistice sunt:

caracter dinamic;

concentrarea in tarile si regiunile dezvoltate pe plan economic;

diversitate, etelogenitate si labilitate in motivatie;

sezonalitate accentuata si rigida ca urmare a unor legiferari specifice, a unor factori psihosociali, culturali si naturali.

Cererea turistica se naste dintr-o necesitate specifica si se transforma in consum specific.

Pentru ca cererea sa se transforme intr-un act de consum trebuie indeplinite conditiile:

- timp liber

- venit disponibil

- motivatie

Cercetarea caracteristicilor cererii

Principalele objective care au stat la baza cercetarii au fost:

a) determinarea frecventei de practicare a turismului in statiune

b) urmarirea principalelor motivatii ale turistilor veniti in statiune

c) stabilirea duratei sejurului

d) determinarea modalitatilor de practicare a turismului in statiune

e) stabilirea preferintelor pentru formele de cazare

f) determinarea mijloacelor de transport utilizate pentru a veni in statiune

g) stabilirea factorilor hotaratori pentru alegerea statiunii Geoagiu

h) determinarea sumelor de bani cheltuite de turisti in timpul sejurului.

i) determinarea principalelor segmente de turisti dupa sex, varsta, categorii soci-oprofesionale, stare civila

j) stabilirea localitatilor de provenienta a turistilor.

Ipotezele pe care aceasta cercetare si le-a propus sunt:

stabilirea cauzelor care i-au determinat pe turisti sa nu apeleze la servicii oferite de organizatiile de turism

stabilirea principalelor motivatii ce determina ca forma de turism practicata in principal sa fie turismul la sfarsit de saptamana

piata turistica a zonei are un caracter sezonier, fiind frecventata in sezonul estival intre mijloacele de transport utilizate pentru a veni in statiune un loc important il detin autovehiculele

turistii sositi in statiune prefera hotelurile ca unitati de cazare.

Tehnici de recoltare a informatiilor

Deseori, pentru a obtine o imagine si mai complexa asupra fenomenului de marketing, informatiile din surse statistice se dovedesc insuficiente fapt pentru care am apelat la informatiile recoltate prin metoda de cercetare directa - ancheta selectiva.

Ancheta are la baza un chestionar cu autoadministrare, care cuprinde intrebari.

Marimea si structura esantionului

Una dintre operatiunile de mare raspundere in cadrul cercetarilor selective o reprezinta stabilirea esantionului care urmeaza a fi supus investigatiei. Ea se refera la determinarea dimensiunii si structurii esantionului, astfel ca sa fie indeplinita conditia de baza: reprezentativitatea esantionului in raport cu colectivitatea generala studiata.

In categoria restrictiilor de ordin statistic s-a avut in vedere gradul de dispersie a valorilor caracteristicilor unitatilor individuale ale colectivitatii, posibilitatea cu care se garanteaza rezultatele, marimea intervalului de incredere in care se asteapta sa se incadreze rezultatele (respectiv limitele in care sa se gaseasca fenomenul cercetat fata de rezultatele indicate de esantion; tipul de selectie folosit).

Daca se noteaza cu 'n' marimea unui esantion, pentru estimarea acesteia se va utiliza relatia:

Marimea esantionului depinde de:

t = coeficientul care corespunde posibilitatii cu care se garanteaza rezultatele

p = proportia componentelor din esantion care poseda caracteristica cercetata

= eroarea limita acceptata.

Am ales probabilitatea de garantare a rezultatelor careia ii corespunde un coeficient t deoarece valoarea lui 'p' nu se cunoaste, ea se considera egala cu 0,5 pentru ca dispersia sa aiba valoarea posibila maxima; eroarea limita a fost stabilita la 5%.

Cu aceste valori marimea esantionului este:

Pentru ancheta selectiva s-a stabilit un esantion aleatoriu de 529 persoane. Prin esantionare a rezultat o colectivitate cu urmatoarea structura:

Pe judetele: In statiunea Geoagiu intr-o mai mare masura, vin turisti din:

Hunedoara

Alba Julia 23%

Sibiu

Cluj

Timis

Resita    

Pe sexe: Dintre subiectii cuprinsi in investigatii sunt barbati si femei.

Dupa varsta: Subiectii apartin urmatoarelor grupe:

pana la 20 de ani 19,7%

intre 21-29 ani

intre 30-39 ani   

intre 40-49 ani

peste 50 de ani

Dupa categoria socio-profesionala subiectii apartin urmatoarelor grupe:

muncitori    

cadre cu studii medii    

cadre cu studii superioare    

elevi, studenti    

pensionari    

Dupa starea civila subiectii apartin urmatoarelor grupe:

casatoriti fara copii

casatoriti cu 1 copil    

casatoriti cu 2 copii    

casatoriti cu 3 copii    

necasatoriti

Ancheta pilot

Aceasta ancheta a fost efectuata in randul unei parti din colectivitatea studiata, in numar de 49 de persoane.

In cadrul ei a fost testat chestionarul, in urma careia au fost reformulate intrebari astfel incat chestionarul imbunatatit si utilizat a fost cel din anexa

Perioada, locul si modul de culegere a datelor.

Cercetarile propriu-zise s-au desfasurat in perioada ianuarie februarie si aprilie aprilie 2008 Mentionez ca alegerea perioadei s-a facut astfel incat sa nu se constituie intr-un moment conjunctural pentru piata turistica a zonei, care sa distorsioneze rezultatele cercetarii.

Subiectii au fost alesi din randul turistilor cazati intr-un anumit numar de unitati carora ei s-au distribuit chestionarele.

Din ancheta s-au recuperat chestionare din totalul de distribuite.

Prelucrarea si analiza informatiilor culese.

In prelucrarea si analiza informatiilor s-au parcurs etapele:

validarea chestionarelor - chestionarele recuperate au fost varificate in scopul urmaririi corectitudinii raspunsurilor date. Din 470 chestionare au fost validate

pregatirea chestionarelor pentru prelucrarea electronica. Raspunsurile acordate de subiecti au fost codificate in vederea intocmirii listelor de date.

prelucrarea electronica a datelor - in analiza intrebarilor chestionarului s-a intocmit o grila cu 105 corelatii. Aceasta grila a fost elaborata pe baza criteriului de legatura logica intre intrebari.

Mentionez ca pentru testarea gradului de semnificatie a diferitelor opinii intre subiectii constituiti in doua sau mai multe esantioane; cu privire la caracteristica cercetata a fost introdus in program un test neparametric.

r si k numarul de randuri si respectiv de coloane ale tabelului de contingenta

Qij frecventa randului i si coloanei j care rezulta din observare

A_ij frecventa randului i si coloanei j care se asteapta sa rezulte conform ipotezei nule.

Interpretarea datelor rezultate din ancheta

Dintre subiectii cuprinsi in investigatie practica turismul intr-o forma organizata. Dintre acestia 16,7% vin in statiune prin OJT, iar prin alte forme.

Majoritatea subiectilor insa vin pe cont propriu

Caile si mijloacele de infoi mare in legatura cu statiunea Geoagiu- Bai Caile si mijloacele prin care turistii au aflat despre statiune sunt grupate astfel:

publicitate 18,7%

sfatul cunuoscutilor    39,1%

informatii obtinute in abentii de voiaj 15,2%

alte cai si mijloace 27,0%

(vizite anterioare si altele)

Imaginea pe care au prezentat-o cunostintele celor aflati in zona precum si vizitele anterioare ale turistilor au contribuit in mare masura la alegerea statiunii. Ponderi semnificative detin si alte mijloace de informare, publicitatea si informatiile obtinute in agentii de voiaj.

Diversele cai si mijloace de informare turistica sunt receptate diferit in functie de o serie de variabile individuale ca: varsta, sex, nivel de pregatire. Astfel pe grupe de varsta receptarea infoimatiilor se face diferit.

Mijloace de informare despre statiune in functie de distributia subiectilor dupa varsta

Astfel turistii avand o varsta de pana la 20 de ani s-au informat mai ales prin alte mijloace si prin sfatul cunoscutilor

Cei cu varsta cuprinsa intre ani recepteaza informatiile mai ales prin sfatul cunoscutilor alte mijloace (vizite anterioare si prin publicitate Pentru cei cu varste intre 30-39 de ani cele mai importante cai de informare sunt: sfaturile cunoscutilor vizite anterioare (26,3%). Se poate observa insa ca indiferent de varsta o influenta deosebita asupra informarii in legatura cu statiunea o constituie sfatul cunostintelor si vizitele anterioare; celelalte mijloace de informare influenteaza intr-o mai mica masura.

In functie de nivelul de pregatire, mijloacele de informare turistica sunt, de asemenea receptate diferit.

Mijloace de informare despre statiune in functie de distributia subiectilor dupa profesie

Astfel muncitorii si cadrele cu studii medii sunt influentati intr-o masura mai mare de agentiile de turism decat elevii si studentii si cadrele cu studii superioare, care prefera sa intrebe pe cei care au mai fost in statiune. Se mai poate sublinia faptul ca pe masura ce creste gradul de pregatire creste si ponderea celor care au aflat de statiune din relatarile cunuoscutilor.

Mijloace de informare despre statiune in functie de principalele motive ale venirii turistilor in statiune

Din corelatia cailor si mijloacelor de informare in legatura cu statiunea Geoagiu-Bai, principalul motiv al venirii in zona il constituie tratamentul, odihna si recreerea si nu in ultimul rand drumetia, informatii care au fost obtinute de la cunuoscuti si agentii de turism.

Publicitatea lipseste cu desavarsire privind informarea celor veniti pentru tratament.

Pentru celelalte motive ale venirii in zona putem observa ca publicitatea a avut o influenta semnificativa.

Motivatia practicarii turismului in statiune

Principalele motive ale venirii in statiune, in ordinea ponderii:

odihna si recreerea

tratamentul

practicarea sportului

alte motive (4%)

In categoria altor motive sunt incluse excursiile la sfarsit de saptamana, vizite la rude si prieteni din zona, mini-vacante de 3-7 zile.

In functie de categoria socio - profesionala motivele principale ale venirii in statiune difera de la o categorie la alta.

Astfel pentru odihna si recreere muncitorii si cadrele cu studii medii vin intro masura mai mare decat cadrele cu studii superioare, elevii si studentii. Acestia din urma au ca principala motivatie drumetia, practicarea sportului si distractia.

Pentru tratament medical statiunea este solicitata intr-o egala masura de cadre cu studii medii si superioare.

Pentru alte motive vin intr-o mai mare masura elevii, studenti.

Principalele motive ale vizitarii statiunii in functie de distributia subiectilor dupa profesie

Cadrele cu studii medii reprezinta clasa predominanta de turisti care viziteaza statiunea pentru toate categoriile de motive.

Dupa varsta se poate observa ca pentru odihna si recreere vin mai ales cei cu varsta cuprinsa intre ani, ca si pentru drumetii si practicarea sportului.

Pentru tratament vin intr-o proportie egala turisti cuprinsi in grupele de varsta ani si ani, iar intr-o proportie mai mica cei cuprinsi in grupa de varsta 30-39 de ani.

Motivele vizitarii statiunii in functie de distributia subiectilor dupa varsta

Motivele vizitarii statiunii in functie de distributia subiectilor dupa sex

Din corelatia motivelor venirii in statiune, dupa sex, se observa ca femeile vin intr-o mai mare masura decat barbatii pentru odihna si tratament.

Se poate observa ca barbatii vin intr-o masura mai mare pentru drumetie decat femeile

Pentru alte motive, ponderile acestora sunt aproximativ egale.

Motivele vizitarii statiunii in functie de durata sejurului

Din acest tabel se poate observa ca numarul celor care vin pentru tratament este sporit si pentru durata mai mare de 7 zile.

Motivele vizitarii statiunii in functie de modalitatea de practicare a turismului

Dupa modalitatea de practicare a turismului cei veniti pentru odihna si recreere au preferat sa vina pe cont propriu; cu care vin in statiune pentru tratament prefera sa vina prin agentii de turism, sindicate deci prin forme organizate.

Frecventa si durata vizitarii statiunii

Dintre subiectii cuprinsi in investigatie 82% au mai vizitat statiunea, iar 18% au venit pentru prima data. Dintre cei care vin pentru prima data barbatii au o pondere mai mare (55,6%) decat femeile iar pe grupe de varsta majoritatea sunt cuprinsi intre ani iar cei peste 41 de ani reprezentand numai

Pe profesii acestia prezinta urmatoarea structura:

muncitori

44,5% cadre cu studii medii

11,1% cadre cu studii superioare

elevi, studenti

pensionari

Analizand vizitarea zonei rezulta:

Vizitarea statiunii in functie de motivatie

Dintre turistii veniti pentru prima oara 28,4% au ca principala motivatie odihna si recreerea; drumetia iar pentru tratament

Dintre cei care au mai vizitat statiunea 29,8 au venit pentru odihna si tratament, pentru drumetie si % pentru tratament.

Vizitarea statiunii in functie de modul de practicare a turismului

Dintre turistii veniti pentru prima oara in statiune 87,7% au venit prin forme organizate, iar pe cont propriu.

Organizatorii de turism cei mai solicitati de aceste categorii de turism sunt Sarmis S.A.

- alte forme

11, l% societati de turism particulare

La categoria turistilor care viziteaza cu o anumita frecventa statiun predomina forma neorganizata de turism (pe cont propriu) lucru care poate explica prin faptul ca acestia informandu-se dupa primul contact cu statiun despre disponibilul, serviciile turistice, turistii prefera sa-si organizeze programul singuri.

Dintre cei care au mai fost in statiune ponderea mai importanta in tota: celor 'organizati' o detin tinerii.

Vizitarea statiunii in functie de intentia de revenire

Astfel dintre turistii veniti pentru prima oara vor reveni, 11,1 nu mai revin nu stiu daca vor reveni.

Dintre cei care au mai fost in zona vor mai reveni, iar 13,0% manifesta rezerve in aceasta privinta.

Aceste diferentieri se datoreaza faptului ca cei veniti pentru prima oara au fost multumiti de serviciile oferite, acestea nefiind pe masura asteptarilor.

Alaturi de turistii care vin pentru prima oara in statiune, o importanta deosebita prezinta clientela permanenta a statiunii in functie de o serie de variabile individuale: varsta, sex, nivel de pregatire.

Din totalul celor care au mai vizitat statiunea 46,3% vin ocazional, 42,3% de mai multe ori pe an si 11,4% o data pe an.

Frecventa vizitarii statiunii in functie de distributia subiectilor dupa varsta

Cea mai mare pondere dintre cei care vin de mai multe ori pe an, o au cei cu varsta cuprinsa intre ani urmati de cei intre ani

Dintre cei care vin o data pe an 37,7% sunt tineri intre ani, iar intr-o proportie mai mare (50%) cei avand varsta intre ani, ponderea detinuta de cei peste 50 de ani este de asemenea semnificativa in cadrul aceluiasi segment. Cea mai mare pondere dintre cei care vin ocazional este detinuta de cei cu varsta intre ani

Din corelatia frecventei venirii in statiune cu nivelul de pregatire rezulta ca cei care vin de mai multe ori pe an, sunt tineri (elevi si studenti) care detin o pondere de (30,8%), urmati de muncitori, cadre cu studii superioare si cadre cu studii medii.

Frecventa sosirii in zona in functie de distributia subiectilor dupa categoria socio - profesionala

Durata sejurului

Cele mai multe sejururi in statiune au o pondere destul de mare in totalul sejururilor Dintre acestea cele intre zile sunt cele mai numeroase. Semnificative sunt si sejururile cu o durata de 8-15 zile Aceasta arata ca durata sejurului in zona se circumscrie in general motivatiei, fiind diferita de la un sezon la altul.

Aprecieri in legatura cu nivelul serviciilor turistice consumate

Aprecierea calitatii serviciilor s-a facut prin inscrierea opiniilor pe o scala cu trepte, diferentiata semantic. Din analiza rezulta un interes categoric in legatura cu calitatea serviciilor.

Dintre cei cercetati, 2,2% apreciaza serviciile ca fiind foarte bune, bune, satisfacatoare, slabe si foarte slabe.

Ponderea mare a celor care apreciaza serviciile ca fiind foarte slabe si slabe, pune in evidenta ca acestea nu sunt prestate la nivelul cerintelor actuale ale turistilor si deci sunt necesare masuri in vederea imbunatatirii, cresterii calitatii si diversificarii acestora. Aprecierile formulate de turistii investigati asupra calitatii serviciilor turistice puse la dispozitie, au fost distribuite intre perechea de atribute foarte bune - foarte slabe astfel:

Pentru evaluarea acestor aprecieri se calculeaza o medie a acestora, pornind de la nota atribuita aprecierilor foarte bune descrescand, pana la nota pentru aprecierile foarte slabe. Aprecierile medii sunt uimatoarele:

pentru cazare =(12 x 5) x 4)+ x x

pentru masa =(20 x x 4)+ x x

pentru agrement = x x x 2)+(20 x

Rezulta ca statiunea se bucura de aprecieri bune in ceea ce priveste cazarea si masa si de aprecieri sub media scalei in privinta agrementului.

Imaginea turisilor asupra calitatii serviciilor

Analizand corelatia dintre aprecierea serviciilor puse la dispozitia turistilor si intentia de revenire in statiune, rezulta ca dintre cei care vor reveni apreciaza serviciile ca fiind bune si foarte bune.

Dintre acestia 17,7% au indicat si aprecieri negative legate de servicii turistice. Dintre cei care nu vor reveni in zona sunt nemultumiti, apreciind serviciile ca fiid slabe si foarte slabe si numai % le apreciaza ca fiind bune. Dintre cei care nu stiu daca vor reveni 27,2% au apreciat pozitiv serviciile turistice, iar negativ. Putem spune ca intentia de revenire este influentata de calitatea serviciilor puse la dispozitia turistilor intr-o masura hotaratoare.

Aprecierea calitatii serviciilor in functie de intentia de revenire

Aprecieri in legatura cu calitatea serviciilor de cazare.

Pentru serviciile de cazare, situatia aprecierilor se prezinta astfel:

foarte bune 2,7%

bune 64,0%

satisfacatoare

slabe

foarte slabe -

Se poate observa ca, prin cumulare, aprecierile pozitive ating frecvente mari iar cele negative mult sub cele pe total servicii Asadar turistii au fost multumiti in legatura cu cazarea, ceea ce poate constitui un lucru imbucurator. Analizand aprecierile, in functie de grupa de varsta a turistilor, atat aprecierile foarte bune cat si cele slabe apar la cei cu o varsta cuprinsa intre ani, insa cu ponderi foarte mici. Se poate observa ca indiferent de varsta, cea mai mare pondere indica aprecierile ca fiind bune si satisfacatoare.

Aprecieri in legatura cu calitatea serviciilor de cazare in functie de varsta

Dupa nivelul de pregatire, cei care apreciaza serviciile ca fiind bune si foarte bune sunt muncitorii urmati de lucratori cu studii medii cadrele cu studii superioare %), elevi si studenti

Se poate observa ca pe masura ce nivelul de pregatire creste, creste si ponderea celor care sunt nemultumiti de calitatea serviciilor de cazare.

Aprecieri in legatura cu servirea mesei

Aprecierile privind calitatea servirii mesei prezinta uimatoarea structura:

- foarte bune

bune   

satisfacatoare   

slabe   

foarte slabe    -

Se observa ca aprecierile pozitive privind calitatea servirii mesei sunt superioare celorlalte servicii si inferioare privind cazarea. Aprecierile referitoare la servirea mesei sunt diferentiate in functie de o serie de variabile individuale ca: varsta, sex, nivel de pregatire.    Astfel pe grupe de varsta aprecierile turistilor sunt diferite. Se constata procente mari de aprecieri pozitive la cei cu o varsta pana la 29 de ani, iar pe masura ce se inainteaza in varsta acestea se reduc treptat. Procentele mici de opinii care considera necorespunzatoare calitatea serviciilor se inregistreaza la cei avand o varsta intre 21-49 de ani.

Aprecieri in legatura cu servirea mesei in functie de varsta

Din corelatia aprecierilor cu nivelul de pregatire rezulta ca muncitorii apreciaza serviciile ca fiind bune si foarte bune in proportie de 82,1%, elevii si studenti cadrele cu studii superioare

Trebuie subliniat faptul ca nici unul dintre lucratorii cu studii superioare nu acorda foarte bine servicii mesei, desi ponderea acestora, in totalul esantionului este importanta.

Aprecieri in legatura cu servirea mesei in functie de nivelul de pregatire

In functie de nivelul de pregatire ponderea cea mai mare a aprecierilor negative este exprimata de cadre cu studii superioare, urmate de elevi si studenti si de lucratori cu studii medii, iar ponderea cea mai mare a aprecierilor pozitive o detin muncitorii urmati de cadrele cu studii medii si superioare in aceeasi proportie

Aprecieri in legatura cu agrementul in functie de categoria
socio - profesionala

Pornind de la faptul ca lucratorii cu studii medii si superioare practica mai mult turismul si deci au o experienta turistica mai bogata, exigentele lor fata de nivelul serviciilor trebuie sa constituie pentru prestatori 'un semnal de alarma'. In alta ordine de idei, exigentele fata de calitatea serviciilor devin tot mai mari, direct proportionali cu pregatirea generala, cu instruirea. Ori, in conditiile actuale, cand nivelul de instruire medie si superioara cuprinde mase din ce in ce mai largi de oameni, serviciile vor trebui sa asigure predominant conditii 'bune si foarte bune', mai ales in domeniul destinderii, divertismentului si sportului, pentru care are asigurate dotarile corespunzatoare.

Optiuni si preferinte ale turistilor sositi in statiune

Anotimpul preferat pentru vizitarea statiunii Geoagiu - Bai

Dintre cei care viziteaza pentru prima data statiunea, multi doresc sa reintoarca indiferent de anotimp. Dintre cei care au mai fost prefera sa vina in statiune vara, 26,6% iama, 12,2% toamna, primavara.

Acest lucru pune in evidenta faptul ca preferintele se indreapta cu precadere in doua anotimpuri.

Dintre cei veniti pentru odihna, recreere si practicarea sportului, preferintele au fost exprimate astfel: primavara, prefera vara, prefera toamna si prefera iarna.

Dintre cei veniti pentru tratament 37,15% si-au exprimat preferintele pentru vara, pentru toamna si intr-o mai mica masura pentru iarna si primavara

Pentru alte motive, iarna si vara sunt preferate in aceeasi masura 41,7%, la fel ca si primavara si toamna

Anotimpul preferat pentru vizitarea statiunii in functie de principalel motive ale vizitarii

Preferinte pentru forma de cazare

Cea mai mare parte a celor veniti in statiune prefera hotelul (42%). In functie de motivatie, preferintele pentru formele de cazare se prezinta astfel:

Preferintele pentru formele de cazare in functie de motivatie

Cei veniti pentru odihna si recreere, drumetie si practicarea sportului prefera mai ales hotelul si intr-o masura mai mica vila.

Cei veniti la tratament prefera si ei hotelul Dintre cei veniti pentru alte motive 45,7% prefera alte forme de cazare (particulari) si in aceeasi masura hotelul si vila

Optiuni pentru mijloacele de transport utilizate pentru a veni in statiune

Intre mijloacele de transport utilizate pentru a veni in statiunea Geoagiu-Bai un loc important il ocupa autoturismul personal (67,3%).

Optiunile pentru tren sunt mai putin numeroase iar autobuzele detin o pondere de 28,7%.

Sumele alocate de turisti pentru a fi utilizate in statiune

Dintre subiectii cuprinsi in investigatii, apreciaza ca vor cheltui in afara de serviciile precumparate intre si mai mult de 2000 lei. Aceste ponderi, in general, arata ca sumele prevazute pentru a fi cheltuite se circumscriu duratei sejurului.

Din analiza corelatiei intre durata sejurului cu sumele alocate de turisti rezulta urmatoarele:

durata medie a sejurului se situeaza intre zile

disponibilul banesc pentru un sejur mediu este de 850-900 lei

cheltuiala posibila devine de circa 2001ei/zi de sejur

Tinand seama de faptul ca o mare parte din subiecti au venit in mod organizat si 58% in mod neorganizat, si ca serviciile precumparate sunt minime (in aceste cazuri) suma alocata este mai mica, fapt ce se poate explica prin oferta existenta destul de putin diversificata.

Aceste lucruri implica masuri de sporire a eficientei economice precum si prin sporirea si diversificarea serviciilor suplimentare.

Analizand corelatia dintre sumele ce vor fi alocate in afara costului cazarii si servirii mesei, se observa ca cei cu o varsta pana in 20 de ani aloca pentru turism 500 lei.

Dintre cei cuprinsi intre ani, majoritatea arata ca vor cheltui 1000 lei (67,5%), 18,8% dintre acestia cheltuind mai putin de 5000 lei si intre 1000-1500 lei si numai intre 1500-2000 lei.

Dintre cei cu o varsta intre ani, considera ca vor cheltui intre 1000-1500 lei, 13,2% mai putin de 500 lei si intr-o masura mai mica pentru suma mai mari.

La grupa ani ponderi semnificative vor ocupa cei care cheltuiesc sume intre 1000-15001ei intre 500-1000 lei 18,2% si 22,7% intre 1500-2000lei, iar sume mai mari de 2000.

Dintre cei cu o varsta cuprinsa intre 50-59ani, considera ca vor cheltui intre 1000-1500 lei. Se observa ca indiferent de varsta o pondere importanta o detin sumele cuprinse intre 1000-1500 lei.

Suma cheltuita in functie de distributia dupa varsta

Din corelatia sumelor alocate de turisti cu nivelul de pregatire rezulta ca indiferent de gradul de pregatire, o pondere hotaratoare o detine grupa 1500 lei. De asemenea se poate observa ca sume mai mari de bani sunt alocate de cadrele cu studii superioare si mediu si intr-o masura mai mica de muncitori.

Suma cheltuita de turisti in functie de distributia dupa profesii

Intentia de revenire in statiune

Dintre subiectii cuprinsi in investigatii, 83,3% si-au exprimat intentia de a reveni in statiunea Geoagiu-Bai. Ceilalti nu stiu daca vor mai veni si numai precizeaza ca nu vor mai veni. Analizand problema celor care intentioneaza sa revina, se pot observa insa unele diferentieri:

Intentia de revenire in functie de distributia subiectilor dupa varsta

Cea mai mare pondere dintre acei care intentioneaza sa revina in statiune o au cei cu o varsta de pana la 20 de ani urmati de cei intre ani

Un procent apropiat prezinta si cei intre ani si de asemenea cei care au o varsta intre 50-59 de ani

Structura socio-profesionala a grupului, care raspunde ca va reveni in statiunea Geoagiu-Bai este urmatoarea:

muncitori

tehnicieni, maistrii

cadre studii superioare

elevi, studenti

pensionari

Deci, majoritatea celor care vor reveni, din cei prezenti in statiune, vor fi cadrele cu studii medii, muncitori, elevii, studentii si lucratorii cu studii superioare.

Intr-o foarte mica masura vor reveni insa pensionarii.

Dupa sex, in statiune vor reveni mai ales barbatii si intr-o mai mica masura femeile

In functie de sumele rezervate pentru a fi cheltuite in afara cazarii si servirii mesei, cei care au raspuns ca vor reveni sunt grupati astfel:

Deci, din populatia turistica prezenta in statiune, vor reveni cei cu disponibilitati banesti intre 1001-1500 lei in cea mai mare majoritate, iar intre intr-o masura mai mica

In functie de motivele venirii in statiune, cei veniti pentru practicarea sportului raspund ca vor veni intr-o proportie de 82,7%, pentru tratament iar dintre cei veniti pentru odihna si recreere

Dintre cei veniti pentru drumetie vor reveni numai Acestia sunt deci mai putin multumiti decat ceilalti veniti in alte scopuri.

Intentia de revenire in functie de motivele venirii in statiunea Geoagiu - Bai

Propuneri si sugestii ale turistilor pentru perfectionarea activitatii turistice

In legatura cu informarea si orientarea turistilor:

prezentarea la dispeceratul de cazare a posibilitatilor de servire a mesei, de distractie si sport din statiune;

In legatura cu cazarea:

cresterea gradului de confort in unitatile de cazare;

cat mai multe locuri de instalare a costurilor;

In legatura cu alimentatia publica:

ridicarea calitatii preparatelor culinare si diversificarea lor;

este necesara dezvoltarea retelei de alimentatie publica prin chioscuri cu gustari calde, bauturi calde, legume si fructe;

mai buna aprovizionare a statiunii Geoagiu-Bai uneori calitatea produselor culinare lasa de dorit;

personalul din unitatile de alimentatie publica mai receptiv si mai calm

mai multa igiena in unitati

In legatura cu agrementul si practicarea sportului:

diversificarea mijloacelor de distractie si recreere;

agrementul este aproape inexistent;

revederea periodica a marcajelor pe traseele turistice;

sunt necesare mai multe terenuri sportive polivalente;

organizarea unor excursii in diferite puncte turistice din apropiere;

sunt necesare mai multe discoteci;

lipsesc formele de distractie din statiune.