Excursii si activitati deosebite

Inca nu se terminase prima mare conflagratie mondiala si oamenii cautau pacea in linistea muntilor[1]. Cei tineri, mai intreprinzatori si mai plini de energie, voiau sa sparga vechile tipare ale inaintasilor. Nu s-au mai multumit cu tura "clasica', calare sau pe jos, de la Sinaia ori Bran la Pestera Ialomitei, de exemplu. Ei s-au ambitionat sa strabata si sa cunoasca regiuni cit mai intinse, intr-o singura calatorie de mai multe zile cu innoptari la cabane, stine sau corturi. Cele mai vechi excursii de acest gen au fost intreprinse de membrii sectiei alpine a clubului Sportul Studentesc, sub conducerea lui Nicolae Dimitriu, ajutat de studentii Paul Nedelcovici. Victor Mateescu, Petre Panaiot, Ioan I. Savescu si Cristache Dedula . La 8 aprilie 1920 au facut o ascensiune pornind din Bucegi peste Strunga la Bran, parcurgind traseul Busteni-drumul Schiel-Laptici-Pestera-Strunga-Grohotisul-Gutan-Bran, iar in iulie 1920: Valea Cerbului-Virful Omul-Pestera-Strunga-Tatarul-Dudele - Pietrele Albe - Curmatura Fiarelor-Rucar - muntele Mira Mare-Papusa-Leresti, drum de 4 zile, timp in care au parcurs 120 kilometri. In iulie 1921, grupul Nicolae Dimitriu, Victor Mateescu, Cristache Dedula si Petre Panaiot au parcurs creasta muntilor Retezatului, Paringului, Lotrului si Fagarasului, cu plecarea din Gradistea Hategului . Aceasta excursie s-a repetat in 1922, tot sub conducerea lui Nicolae Dimitriu, grupul marindu-se acum si cu Paul Nedelcovici si J. Blumea, avind plecarea din comuna Teregova si trecind prin Godeanu-Retezat etc., pina in Muntii Fagarasului; excursia a durat 20 de zile si s-au parcurs 385 kilometri, peste 45 de virfuri.

Cristache Dedula, unul din participantii la aceste excursii, in articolul Alte adaposturi si cabane in muntii nostri[4], consemna ca, plecind din frumoasa vale a Cernei, nu a gasit nici un adapost in Muntii Godeanu, nici in drumul spre Poiana Rusca si nici pe Borascu. In Retezat, linga lacul Zanoaga, a gasit cabana lui Gabor Kendefi. Mai departe nu a aflat nici un adapost catre Slaveiu, Dracsanu, Oslea, Peleaga-Lupeni si nici catre Virful Mare. In Muntii Paringului a intilnit frumoasa cabana a Paringului, in dreptul satului Livezeni, construita din initiativa turistilor din acea regiune. Mai existau in Paring: cantina lucratorilor forestieri de pe Valea Lotrului, mai jos ele lacul Cilcescu, si statiunea forestiera de la Obirsia Lotrului. In Muntii Cindrelului (Cibinului) functionau mai multe case: in Valea Frumoasa - cladirea fostei vami, care necesita reparatii; la sud-vest de Piatra Alba din Steflesti - cabana vinatorilor din Sibiu, numita "Groapa Jipoasa', si una la est de Virful Cindrel, linga stina din Cinai; in Poiana Tapului se gasea un adapost al vinatorilor si o cabana a S.K.V.; o cabana putea fi intilnita pe drumul de la Virful Voineagul spre Virful Prejba si alta, tot a S.K.V., aproape de Virful Prejba. In acest munte fiinta statiunea turistica-balneara Paltinis. Urme ale fostelor cabane, distruse de razboi, se mai vedeau la Virful Pleasa, in Valea Laitei, pe Piscul Laitei, pe Valea Bilii, in caldarea Arpasului, pe Piscul Tarita si in Valea Vistei Mari.

Grupul amintit mai sus a efectuat si in anii urmatori numeroase ascensiuni in Bucegi, in Piatra Craiului si in Muntii Fagarasului, pina in 1925, cind Nicolae Dimitriu, terminind facultatea, a plecat la Cetatea Alba, predind altcuiva conducerea sectiei.

Un fapt deosebit pentru acea epoca l-a constituit aparitia, la 14 septembrie 1924, a ziarului Gazeta sporturilor, publicatie ce si-a propus sa informeze pe cititori asupra desfasurarii activitatii sportive. Pentru alpinism, se preciza in nr. 2 al gazetei, redactia dorea ca la o rubrica speciala sa intocmeasca un mic ghid al alpinismului pentru Romania, descriind excursiile efectuate in muntii tarii. In aceasta ordine de idei, se facea apel la cititorii care intreprindeau ascensiuni sa trimita dari de seama pentru a fi publicate si a stimula astfel si pe altii. "Totodata, spunea autorul articolului, anuntam pe aceasta calc ca ziarul nostru va da cea mai larga ospitalitate miscarii alpine, asa ca indemnam pe toti amatorii alpinismului in Romania sa urmareasca aceasta rubrica care va face legatura intre alpinistii romani'.

Autorul articolului, semnat cu initialele R. C., facea precizarea ca in rubrica Alpinism vor fi anuntate excursiile mari ce se vor organiza etc. Printre colaboratorii rubricii se numarau Nicolae Dimitriu (semnind cu numele sau sau cu pseudonimele "Dinicu' ori "Nicodim'), Ioan I. Savescu, Tudor Constantinescu, Mihai Ciupagea, Ion Carabasiu etc.

In legitimarea rubricii intitulata Alpinism, frumos "ornata' cu un piolet si cu o fringhie, autorul

neindentificat isi amintea ca in urma cu 12-13 ani (1911-1912, n.n.) citea darile de seama despre unele excursii in Muntii Bucegi si ca inca atunci se intreba ,,cum de nu avem in Romania un organ in care sa se scrie numai despre alpinism', spunind mai departe: "numai cine nu s-a urcat pe un munte nu-si poate da seama de necesitatea nationala a dezvoltarii acestui sport'.

La rubrica Alpinism s-au scris multe articole descriind ascensiuni, s-a scris despre infiintarea si activitatea societatii "Hanul Drumetilor' si despre transformarea ei in Turing-Clubul Romaniei, despre o ascensiune pe Mont Blanc[5], fara a se preciza numele celor ce au efectuat-o si nici date despre moartea studentului in medicina C. Popali, "vestit turist si alpinist roman', care, impreuna cu un coleg de facultate, incercind escaladarea unuia din cele mai periculoase virfuri din Alpii elvetieni, fiind surprinsi de vremea rea si viscol, au fost zvirliti intr-o prapastie . Aceste doua informatii sint o dovada ca in perioada respectiva romanii escaladau masivul Mont Blanc si Alpii elvetieni.

Federatia Societatilor Sportive din Romania, F.S.S.R., a activat si dupa razboi, avind comisii pentru fiecare disciplina sportiva, inclusiv pentru turism-alpinism, iar pe orase sau judete au fost constituite subcomisii. Asa a aparut in ziare[7] invitatia (pentru ziua de 29 mai 1925) privind organizarea subcomisiei de turism Bucuresti, a asociatiilor Amicii Naturii, Sportul Studentesc, Petrolul, Macabi, Juventus si Romcomit. Misu Niculescu a fost ales presedintele subcomisiei de turism Bucuresti, cu sediul in strada Mihai Voda nr. 9. In afara unor excursii, bine venite, organizate de aceasta subcomisie, ea a avut si unele manifestari bizare, contrare rostului turismului si alpinismului. Astfel a aparut stirea ca subcomisia de turism a comercializat floarea de colt, pe terenul sportiv Juventus, stringind 1 085 de lei ! Tot aceasta subcomisie de turism a organizat "crosuri alpine', in Muntii Fagarasului si in masivul Bucegi, in anii 1925-1927. Asemenea "crosuri alpine', fiind contrare telului urmarit de turism si alpinism, nu au mai avut loc, din fericire dupa 1927.

Iata si o informatie privind ascensiunile efectuate in vacanta de iarna 1924 in Bucegi

Seria excursiilor a deschis-o George Mortzun si Mircea Chernbach. Au urmat Bucura Dumbrava cu Elena Romniceanu, Eufrosina M. Nenitescu, Constanta Georgescu si Natalia Slivici; Toni Zlatco, cu doi tovarasi; Mihai Haret cu Mihai Ciupagea, Walter Muston, Spiru Gold-Haret si Coliban; Ioan I. Savescu cu Lucian Bacu, Tudor Constantinescu, Iosif Salter etc. Cu ocazia excursiilor ce au avut loc in vacanta de primavara 1925 a aparut, pentru prima data, si numele lui Nicolae Comanescu, elevul de liceu de la Calarasi-Ialomita, impreuna cu alti colegi: Metodiu Niculescu, Constantin Dimitrescu, Tomita Dragoi, Capon si Stancescu (Nicolae Comanescu avea sa devina unul dintre cei mai buni alpinisti ai tarii).