Targurile de turism - Contractul turistic

Targurile de turism

Targurile de turism, cele mai importante se organizeaza cu un an inainte in scopul asigurarii cu contacte economice atat a beneficiarilor respectiv a detinatorilor de baza materiala cat si a intermediarilor, agentiile de turism (turoperatorilor) respectiv turisti.

In vederea realizarii ca produsele turistice sa ajunga pe piata, prin agentiile de turism, turoperatori (pentru package-urile de servicii) este nevoie de a se crea prin instrumentele specifice comunicarea pe piata turistica. Comunicarea turistica inseamna a avea metode si tehnici specifice pe piata turistica de a se putea ajunge cat mai rapid, corect, in timpul necesar ca informatia turistica dintr-un client potential sa-l transforme intr-un turist real.

Marile targuri de turism au loc in zone traditionale si care de-a lungul vremii s-au constituit in "piloni" de piata turistica; ex: Londra, Hamburg, Hanovra, Paris, Madrid.

Pe langa marile targuri internationale sunt targurile nationale care au loc tot o data pe an, iar pe langa cele anuale mai au loc si cele bianuale sau semestriale, care vin sa acopere partea de locuri nevanduta.

Ex: turismul din Bulgaria vs. Turismul din Romania- ocupari de baza materiala (hoteluri), sezonalitate (litoral), importanta mai prezinta si angajarea si calificarea personalului.

Targurile de turism au rolul de a comunica sau crea " spatiul de comunicare"intre furnizori, beneficiari de servicii turistice prin contactare si contractare turistica. Aici se creeaza mediul de afaceri turistic si contractarea sta la baza activitatii turistice.

"Cum se organizeaza targul de turism?"

Targul de turism de organizeaza fie de firme specializate in organizarea de targuri de turism si expozitii, fie de parti de management national al statului, adica organisme ale diferitelor ministere care se ocupa de turism sau de catre organizatii patronale de turism sau organizatii sociative de turism (ANTREC).

In momentul in cand s-au stabilit coordonatele targului : perioada, locul, si tipul caracteristic al acestuia (targ de primavara, vara, toamna, iarna) se comunica cei interesati de catre firma organizatorica tuturor celor interesati respectiv atat beneficiarilor cat si furnizorilor.

De mentionat e faptul ca se pot asocia mai multe firme, respectiv sa faca un parteneriat intre institutiile de stat care se ocupa de turism cu organizatiile patronale de turism sau cu organizatiile sociative, facand o dimensiune mult mai mare in sistemul de organizare.

Se intocmeste oferta din partea organizatorului si se transmite celor interesati anexand si un proiect de contract in care se stipuleaza:

costurile pe metru patrat al salii de expozitie

dimensiunile standurilor

dotarea standurilor

localizarea lor

si inclusiv o diagrama sau o oglinda a targului - oglinda care va fi ulterior ilustrata si la intrare in targ in vederea gasirii rapide a firmelor de turism.

Exemplu: Statiunea Felix =S.C. Felix. S.A. =

primeste oglinda cu repartizarea standarului

doreste stand mai mare, sau pozitionarea standului in centrul targului

dotarea standului cu mijloace multimedia

diversitatea modului de prezentare

se pot tine spectacole, "party-uri" castiga o imagine buna, o firma respectabila care poare sa se pozitioneze pe piata.

stand individualizat, personaliza.

La standurile fiecaruia dintre expozanti se gasesc materiale tangibile: pliante, video-casete, cd-uri, brelocuri, diferite insemne, carti, brosuri si in mod deosebit oferta care exprima si preturile care se ofera pentru serviciile turistice.

In perioada in care se desfasoara targul, in functie de numarul de zile se acorda 1,2,3 zile si pentru intalnirea cu turistii potentiali si care isi pot procura bilete chiar direct de la unele firme de turism.

La aceste targuri participa atat firmele cu servicii turistice de baza cat si cele adiacente: pot participa firmele care produc utilaj turistic; de exemplu: pentru bucatarie, hoteluri, tratament, fitness, cosmetica.

La stand, pe langa faptul ca se asigura mobilierul necesar, se mai asigura la cerinta: calculatoare, video-proiectoare, faxuri, internet, imprimante, frigidere, rafturi pentru depozitarea de pliante, seifuri si brosuri si alte instalatii necesare prezentarii produselor.

Oferta are valabilitate numai pentru o anumita perioada de timp, iar in caz de non-comunicare sau non-raspuns, firma respectiva este respinsa ca firma participanta la targ.

In cazul in care firma e hotarata sa participe, atunci va trebui sa semneze contractul care e anexa la oferta si acolo sunt clar specificate clauzele contractuale si mai ales modul de decontare.

De regula se si percepe o anumita taxa intr-o faza initiala ca si o garantie a modului ca va participa si ca are resurse financiare necesare.

Se mai mentioneaza si cand se vor acorda si celelalte plati necesare, si anume inaintea deschiderii targului, in timpul targului sau dupa targ.

De regula atunci cand se stabileste dupa inchiderea targului inseamna ca firma de tursim solicita si alte servicii ( ex: servicii de birouri in care se incheie o afacere, nu in stand).

Actiunea de negociere e una din cele mai importante intrucat se negociaza atat numarul de turisti, perioada, respectiv sejurul, cat si pretul package-ului de servicii care poate sa fie pe total sau pe fiecare element in parte.

Odata primite contractele inapoi de la firmele participante si care au specificat marimea standului, pozitionarea lui, dotarea lui, ce sali adiacente au nevoie, ce servicii suplimentare solicita, firma organizatoare de targ preluand de la toate, intocmeste o noua diagrama distribuind numele de ordine pentru fiecare stand in parte. Se comunica firmelor solicitante toate detaliile, si completeaza daca e cazul a contractului cu anexe la contract.

Totodata se vor tipari si pliante privind pozitionarea fiecarei firme de asa natura incat sa reiese cu usurinta plasarea participantilor, mai mult decat atat, se afiseaza legende de mari dimensiuni la intrarea in targ cu toti participantii, cu toate standurile, care pot fi exprimate si electronic.

Contractul turistic trebuie sa aiba in prima parte inserate cele doua parti contractante, respectiv furnizorul de servicii turistice si beneficiarul. De remarcat este faptul ca trebuie sa fie inscrise identitatea fizica, fiscala si comerciala a fiecaruia dintre ele si anume:

sediul social, adica locul unde isi desfasoara practic activitatea firma de turism (oras, strada, numar, numar de telefon, fax, e-mail)

codul fiscal

codul de inregistrare la Registrul Comertului

alte elemente care sa exprime ca firma e inregistrata la organele de stat (in cazul unei alte tari)

contul la banca la care este arondata firma si prin care se va lucra

imputernicitii care pot si au dreptul la semnatura

stampila unitatii

Semnatura e cea care se afla inscrisa si la FISC si la Registrul Comertului, ea trebuie sa fie identica .

Cei care semneaza contractul sunt:

v     directorul general sau directorul firmei de turism, care defapt exprima dorinta autorizata de relatii contractuale privind activitatea turistica,

v     seful contabil sau directorul economic (a doua semnatura) si care exprima din punct de vedere financiar modul de comunicare intre cele doua parti cat si legalitatea economica a acestora

v     a treia semnatura este a consilierului juridic sau un reprezentant al oficiului juridic care semneaza pentru legalitatea contractului. Acesta este inscris in contextul legii contractuale.

Aceasta prima parte este extrem de importanta pentru a se exprima veridicitatea firmelor partenere, ba mai mult, unele din acestea mai si verifica bonitatea celeilalte (starea economico-financiara).

Obiectivul contractului turistic

= consta in stabilirea package-ului de servicii si care poate fi stipulat ca un package total si unitar sau pe elementele acestuia

Pozitionarea reprezentantilor firmelor de turism : locul unde e cazat, mijlocul lui de transport, tinuta lui, comportamentul acestuia si mai ales daca te invita sau nu la vreun protocol.

Modalitatile de plata pot fi: date, decontate, inainte de a sosi turistul la hotel sau

in bazele materialelor turistice cu un anumit numar de zile, deci inaintea sejurului, in timpul sau dupa terminarea sejurului.

Sunt variante in care o parte sa se achite inaintea sejurului, la mijlocul lui sau la sfarsitul acestuia.

De remarcat este ca, contractele se mai si asigura cu o anumita garantie initiala.

Totodata se mai stabilesc datele fixe de decontare si in urma carora, in caz ca nu s-au efectuat platile, sa decurga penalizari, iar in caz ca nu se pot realiza conventiile, clauzele stabilite, atunci se vor stabili modalitati de a fi concretizate prin: intelegeri sau relatii amiabile cand sunt de acord, respectiv creand un proces verbal de conciliere si gasind asupra lor, daca se vor putea prelua mai putine penalizari, daca se pot prelungi termenele, intelegerile.

Litigiile care se nasc in urma neconcilierii pot fi duse la organele de instanta, fie pe teritoriul agentiei sai fie pe teritoriul complexului hotelier, dupa cum este stipulat in contract.

Clauzele contractuale suplimentare: anumite servicii speciale, se stipuleaza clauze de forte majora, clauze de dezdaunare atunci cand serviciile nu se respecta.

Exemplu: in cazul in care agentia de turism trimite un numar mai mare de turisti decat cel inscris in anexa la contract. In anexa contractului se va inscrie sejurul grupurilor de turisti (7, 10 zile) si in acelasi timp data intrarii si iesirii grupurilor si numarul de serii.

Dezdaunarea de catre turist se va face de catre partea contractanta vinovata (exemplul cu hotelul).

In clauzele contractuale mai ales pentru cei care vor efectua tratament balnear se va specifica turistii care vin la tratament sa aiba asupra lor si recomandarea medicala, aceasta recomandare trebuie prezentata agentiei de turism de catre turist. Aceasta in ideea ca un bolnav care are o boala neadecvata valentelor terapeutice statiunii sau complexului turistic balnear, sa nu poate fi primit in cadrul acestuia.

Pentru produsul terapeutic se vor stabili tarifele medicale care in contract se asigura ca tarif unic global pentru procedura de baza si doua proceduri adiacente.

Procedurile de baza in tratamentul balnear sunt acelea pe care le dau virtutile terapeutice ale resurselor naturale: apa termominerala, apa de baut, namol sapropelic, aer etc. ( ex: Olanesti - rinichi - procedura de baza: apa de baut; Techirghiol - namol sapropelic; Baile Felix - apa termominerala).

Toate procedurile suplimentare indicate de doctor, necesare turistului pentru cresterea capacitatii privind tratamentul balnear se vor plati de catre turist la nivelul complexului balnear respectiv.

In anexe se mai pot specifica si anumite actiuni speciale turistice care sa imbogateasca package-ul de serviciu (obiectul contractului) si care sa fie adus la cunostinta turistului si care sunt de regula optionale.

Cele 5 componente ale structurii turismului:

Transportul turistic

Cazarea

Alimentatia

Agrementul

Tratamentul

In turism producatorul serviciilor trebuie sa fie in acelasi moment si loc cu beneficiarul acestor servicii ( cele doua parti sunt inseparabile).

Caracteristici ale serviciilor turistice

      INSEPARABILITATEA

      INTANGIBILITATEA

Marfa apartine detinatorului de baze materiale, de exemplu: detinator de avion, autocar, tren, etc)

Oferta turistica este generata si datorata ofertantului.

      PERISABILITATEA sau nestocabilitatea produselor turistice (timpul)

      VARIABILITATEA sau diversitatea

o       Ponderea fortei de munca este mare in turism

o       Forta de munca nu este uniforma serviciile difera

o       Se incearca standardizarea serviciilor, pentru aceasta serviciile trebuie sa fie marcate (ex: Hotelul Hilton, MacDonalds)

Ofertantul Intermediarul Beneficiarul

(Detinatorul de servicii) (Agentiile de turism) (Turistul)

Locul, momentul si eficienta unde oferta se intalneste cu cererea turistica de pe piata.

Prima operatiune in turism este organizata si efectuata la piata de turism unde se intalneste cererea turistica cu ofera turistica, iar locul este de regula (in amjoritate) la TARGURILE DE TURISM. Acestea sunt organizare anual, semestrial sau cand nevoia o impune.

Targurile de turism se organizeaza cu cel putin 1 an inainte si acolo se vor stabili contacte si contracte turistice care "transfera" oferta turistica de la detinatorul de baza matriala la "beneficiarul" (agentiile de turism, turoperatorii).

Totodata targurile de turism au un termen (data, an, luna, perioada) in care se desfasoara si locul unde este actiunea, unele targuri sunt nationale,internationale, locale si zonale.

Fiecare contract, si cel depus la unitatea provizoare si cea prestatoare de servicii, se depune la sediul institutiei, la Registratura.

Odata preluate serviciile turistice de la detinatorii de baza materiala, de la agentia de turism sau turoperatorii, acestia din urma, in baza mixului de marketing turistic se vor face toate demersurile pentru a-si realiza contractele turistice in vederea eliminarii oricarui neajuns (penalizari sau alte disfunctionalitati).

Odata intrata pe piata, agentia de turism sau turoperatorii vor transforma oferta turistica potentiala intr-una reala, ea devenind reala in momentul in care turistul potential devine un turist real, fapt care are loc atunci cand acesta isi achita serviciile turistice, clipa in care defapt intra in gestiunea turismului (pe banda serviciilor turistice: transport, cazare, masa, agrement etc).

La agentiile de turism, turistul in baza motivatiei sale pe care o are si a optiunii, acest turist real cumpara documentele care sa ateste ca el este beneficiarul de servicii turistice. Documentele sunt urmatoarele:

      Chitanta pentru suma de bani achitata sau factura fiscala

      Voucherul este o denumire internationala, document de insotire a turistului

      Bilet de odihna si tratament (BOT) - care se inmaneaza turistilor ce merg la o statiune balneara sau bilet de odihna care se inmaneaza turistilor ce merg la odihna.

      Contractul - intre agentia emitatoare si turistul privind faptul cum ca s-ar respecta deopotriva calitatea serviciilor si derularea prestatiilor turistice cu respectarea intocmai de cele doua parti.

      Contractul de asigurare medicala - se primeste in cazul excursiilor externe.

Voucherul - document cu regim special privind evidenta, urmarirea si controlul acestora. El este emis de catre unitati topografice agreate de Ministerul Finantelor, voucerele fiind numerotate si inseriate si sunt supuse inregistrarii lor la FISC in scopul de a se asigura ca sunt oficiale si ca sunt elemente care previn o frauda fiscala, evaziune.

Voucherul - este supus controlului de catre organele fiscale pentru a se vedea autenticitatea, veridicitatea si daca sunt inscrise corect in actele contabile. El contine ca imprimat si trebuie sa ateste:

v     Numele firmei emitatoare

v     Destinatia inspre care se indreapta turistul

v     Numele si prenumele turistului conform pasaportului sau actului de identitate

v     Serviciile turistice pe care le-a comandat, si anume: o cazare intr-o camera single, double sau apartament, pensiune completa sau demipensiune, un tratament sau un serviciu de agrement.

Serviciile sunt inscrise la tarifele la care sunt preluate prin contract. Ele nu pot fi modificate, marite sau micsorate numai daca exista o intelegere a partilor contractante.

Firma de turism care doreste sa aiba packageurile de servicii complete, ea va trebui sa aiba contracte turistice cu toata structura turismului si anume:

un detinator de transport turistic

cazare

masa

agrement etc.

Turistul sosit la agentie doreste sa mearga pe litoral de la Timisoara cu avionul, atunci agentia de turism va trebui sa aiba un contract cu o companie aeriana si sa poata emite bilete de avion, dar emiterea acestor bilete se poate face doar in conditiile in care, in cadrul agentiei de turism sunt persoane agreate de compania de zbor si care au fost formate, perfectionate de aceasta in vederea obtinerii brevetului de ticketing.

Instruirea consta in a intelege modalitatile si derularea in zbor in vederea cunoasterii si a transmiterii acestor cunostinte turstului care va beneficia de acest serviciu.

Agentul de turism care face operatiuni de ticketing trebuie sa cunoasca cateva elemente:

parcul de avioane al companiei de zbor

capacitatea acestora

orele de zbor ( RO..cursa)

destinatia (RO 162 Berlin)

orarul zborurilor

tarifele

documentele de imbarcare

perioada de sosire la aeroport

cantitatea de bagaje care trebuie dusa atat la bord cat si in cala

ce servicii se ofera, daca sunt de escale si unde sunt, timpul escalei, ce alte servicii suplimentare vor fi la bordul avionului.

Turistul cu voucherul se prezinta la unitatea de cazare pe care a solicitat-o si in baza acestuia i se vor oferi documentele gazduirii lui la hotel.

La sosirea la hotel, pe langa voucherul prezentat, se va prezenta si documentul de identitate: pasaport, C.I. sau B.I., in care se verifica daca numele inscris in voucher este identic cu cel care il prezinta turistul. Odata identificat i se inmaneaza o fisa de sosire-plecare in care se inscriu de catre turist datele personale datele personale, respectiv tara, de unde vine, cetatenia, scopul venirii, durata sejurului, semnatura. Aceasta fisa va fi semnata si de receptioner care verifica tot ce a scris turistul , daca corespund sau nu realitatii. Cu acest prim document atesta luarea in gestiune a turistului de catre hotel si totodata, intrucat fisa se face in doua exemplare: una ramane la hotel si alta la politie, se va afla de catre orgnele de politie sederea temporara sau domiciuliul temporar ale turistului, hotelul este obligat sa comunice aceasta fisa in vederea asigurarii securitatii hotelului, respectiv de a nu se caza oameni certati cu legea, oameni care sunt urmariti sau dati in urmarire generala, nationala si internationala (traficanti de droguri, carne vie) sau alti faptasi.

Turistii sunt inscrisi in registrul de prestatii hoteliere cu toate datele personale inclusiv a serviciilor si a duratei sejurului respectiv.

La receptie va primi o legitimatie de hotel, legitimatie care are inscrisa numarul camerei si pe coperta ultima are planul orasului cu pozitionarea hotelului, cu adresa si telefoanele. In legitimatie se introduce si cartela de la camera.

Cartela magnetica are inscris pe ea sejurul pe care il va avea turistul cazat stiindu-se ca ziua hoteliera incepe la ora 12 si se termina a doua zi tot la ora 12. Deci automat turistul va fi obligat ca inainte de ora 12 a ultimei zile de sejur sa paraseasca hotelul, in caz contrar el nu va mai putea sa beneficieze de intrarea in camera cu cartela care i-a fost inmanata.

In cazul in care turistul nu poate pleca din hotel numai dupa cateva ore, el va solicita receptiei sa-si depuna bagajele pana la plecare in camera de bagaje a hotelului. Acelasi lucru il va face si turistul care va veni inainte de ora 12 a zilei sosirii.

Cartela este mult uzitata si datorita faptului ca se foloseste in scopul reducerii consumului de energie electrica. In momentul intrarii in camera imediat in stanga cum deschide usa exista un buzunarel aplicat inainte de baie, unde se introduce cartela, si in acest fel declanseaza sistemul de alimentare cu energie electrica a camerei (mai putin al frigiderului sau al aerului conditionat).

Camerele care nu sunt folosite vor avea o temperatura de garda in scopul asigurarii functionarii instalatiilor si a protejarii materialelor de constructii (faianta) cat si a posibilitatilor de incalzire imediata.

In momentul in care s-a uitat lumina sau televizorul aprins, automat se debranseaza curentul prin luarea cartelei din acel locas. In cazul pierderii cartelei, receptia va emite o alta cartela cu care se va deschide camera, iar in caz ca s-a gasit ca pierduta, aceea nu va mai fi valabila intrucat nu va mai actiona asupra sistemului de deschidere, astfel ca aceasta cartela asigura o securitate turistica.

Cartela la unele hoteluri este folosita si drept insemn pentru a beneficia de micul dejun sau de celelalte mese. La receptie li se mai transmite turistilor sositi si alte documente necesare efectuarii prestatiilor turistice conform celor inscrise in voucherul pe care turistul l-a prezentat.

In cazul in care el a platit baremul de masa ( este suma stabilita pe zi pe care trebuie sa o asigure restaurantul turistului; ex: 20 lei, 30 lei, dupa cum este stipulat in contractul turistic). In restaurant pot fi mai multe baremuri de masa in functie de contractul sau conventia incheiata cu beneficiarul (grupul Olanda: 50 lei; grupul Finlanda: 100 lei; grupul Germania: 200 lei). Pentru fiecare barem se face un meniu adecvat nationalitatii respective, a preferintelor acestora, a preturilor acestora. In restaurant se intocmesc atat meniuri pentru grupurile organizate cat si pentru cele neorganizate (la liber). Pentru cele organizate li se asigura hrana conform baremului si receptia emite niste cartele (mai ales in turismul social). Turismul social este are loc atunci cand societatea face ceva pentru turism prin primirea unor bilete pentru bolnavi, pensionari, pentru bugetari pentru a-i motiva.

Obligatia turistului este ca sa respecte programul de servire al restaurantului privind mesele ce urmeaza a fi servite: mic-dejun orele 07 - 10; dejunul 12 - 15; cina 18 - 20 (eventual 21).

Cei care primesc bonuri valorice, fata de cei care primesc cartele de masa, in primul rand, cei care au bonuri de masa, au baremul de masa mai mare si ei vor primi bonurile valorice la nivelul baremurilor contractate intre hotel si agentie.

Turistul poate sa consume bonuri valorice atat pentru masa cat si pentru bautura si pot lua masa la orice ora a zilei si mai pot lua masa si la alte unitati de alimentatie din cadrul complexului. Cei care au cartela sunt cei care vin prin turismul social.

Turismul social e organizat si functioneaza prin Casa Nationala de Pensii si prin Ministerul Muncii. In cadrul turismului social tarifele sunt mai mici si doar o mica parte e platit de turist, restul e platit de catre stat - se vorbeste de oameni cu venituri mici , pensionari, bugetari.

Pensionarii vor plati o cota parte din pachet in functie de nivelul pensiei pe care o are si de regula fac turismul de tratament;

Bugetarii primesc de la Ministerul Muncii bilete de odihna care de asemenea , ponderea pe care o acopera statul la fel e in functie de nivelul salariul sau pot fi chiar gratuite. Gratuite mai sunt si biletele de tratament emise de Ministerul Muncii prin Casa de Pensii la anumite categorii de populatie, oameni indreptatiti a avea aceste facilitati, cum ar fi: veteranii de razboi, detinutii politici, revolutionarii.

Exista si un al treilea mod de a se acorda servicii de alimentatie atunci cand turistului i se acorda o legitimatie all-inclusive, doar in cazul in care in hotel mai sunt si alte baremuri de masa. In cazul in care tot hotelul e in sistemul all-inclusive, turistul nu va mai primi nici un alt document decat simpla cartela care ca fi prezentata fata de cazul care exista un dubiu asupra turistului care va beneficia de toate serviciile pe care le are la hotel.

Aceia care vin la tratament vor primi fisa tratament unde se inscrie : numele, prenumele si data intrarii si iesirii, cu care turistul se va prezenta la cabinetul medical. Fiecare hotel are un numar de cabinete medicale normate in functie de numarul turistilor/pacientilor carora trebuie sa le asigure serviciile de tratament.

Fisa de tratament contine asigurarea unei proceduri de baza si a doua proceduri auxiliare (adiacente). Cele doua proceduri vor fi stabilite de medic la consultatie. Procedura de baza este cea data de catre elementul terapeutic specific hotelului statiunii respectiv factori naturali de cura.

De exemplu: Daca un turist doreste, este motivat sa mearga la un tratament de reumatism, el va opta la una din statiunile care are factorul de cura pentru ameliorarea sanatatii lui si va merge la o statiune care trateaza cu resurse naturale ca:

• Apa termominerala de la Felix, Herculane, Calimanesti, Mangalia;
• Namol sapropelic : Techirghiol, Mangalia
• Lacuri cu apa sarata: Lacul Sarat, Marea Moarta (Israel)
• Pentru boli de stomac: apa de baut de la statiunile Calimanesti, Slanic Moldova
• Pentru boli de rinichi: Olanesti
• Pentru boli de fertilizare: Lacul Ursu
• Pentru boli de plamani: statiunile din zona Predealului, Busteni - produsul de baza e aerul curat
• Pentru boli de inima: produsul de baza este prin mofete ( =emanatii de bioxid de carbon care stimuleaza circulatia) : statiunile Buzias, Borsec.

Pe langa procedura de baza celelalte doua proceduri vor fi de fizio sau hidroterapie. Fizioterapie inseamna tratamente cu curenti inferentiali, magnetdiaflux - bai de lumina.

Hidroterapie - proceduri cu apa, bai de plante, dus scotian, gimnastica medicala, masaje, impachetari cu parafina.

In cazul in care doctorul recomanda mai mult decat doua proceduri, celelalte fiindu-i necesare pentru terapie, vor fi platite suplimentar la nivelul hotelului.

J De remarcat este faptul ca tot mai multe proceduri terapeutice se inoveaza si se creaza pachete de servicii care sa asigure cure de mise en forme (punere in forma). Aceasta este cura de intretinere care vine sa aduca o imagine psihologica asupra tratamentelor in sensul ca turistul nu a venit pentru ca ar fi bolnav ci el ar fi venit pentru intretinerea organismului de a fi intr-o forma care sa-i ateste capacitati fizice la locul de munca.

J Pentru turistii care au sosit si au in voucher servicii de agrement li se vor inmana documente necesare de participare la acestea (spectacole etc.).

J In fiecare camera exista afisat la un loc destul de vizibil inventarul de camera in sensul cunoasterii de catre turist si a respectarii acestuia pe perioada sejurului, iar la plecare camerista este obligata sa vada daca acesta a pastrat si daca este in integritate. In cazul disparitiei de obiecte de inventar din camera, turistul va fi obligat sa le plateasca la receptie.

J La restaurant turistul, in baza documentelor care au fost trimise, acesta se va confrunta cu pozitionarea lui in sala de mese mai ales cand sunt grupuri de turisti organizate. Ei sunt asezati pe nationalitati, pe baremuri in asa fel incat sa poata fi identificati de ospatari atunci cand sunt serviti. In cazul in care restaurantul este destinat turistilor care efectueaza tratament, pe langa faptul ca li se inscrie numele (daca accepta), se pune regimul direct pe care il are bolnavul. Regimurile se fac la indicatia medicului in functie de bolile pe care acesta le are (diabet, ulcer, etc.).

J Pentru turistii organizati, ghidul impreuna cu seful de unitate, bucatarul sef, seful de depozit, intocmesc meniurile pentru persoanele sejurului. Ele se intocmesc pe o perioada mai indelungata intrucat nu este voie ca un fel de mancare sa se repete de 2-3 ori tocmai ca ideea de serviciu de alimentatie sa fie si in functie de barem si de specificul nationalitatii care sa combine cu mancarurile traditionale in vederea cunoasterii si a gastronomiei respectivei zone, localitati, tari. De specificat este ca in saloanele unde se servesc mese in regim dietetic exista si o asistenta dieteticiana care sa asigure respectarea retelor.

J Lista de meniu cu care ne confruntam atunci cand intram in restaurant este defapt oglinda acestuia deoarece exprima specificul cat si diversitatea restaurantului. In lista de meniu trebuie inscris gramajul, pretul si denumirea asa cum se gaseste in documentul de baza care este retetarul.

J Retetarul este obligatoriu de a fi respectat si este aprobat de catre forurile competente si in acelasi timp este si un document gestionar (toate retetele se calculeaza ca si pret in baza acestuia). In cazul in care unitatea doreste sa aiba un specific si prin specialitatea casei, zilei, bucatarul trebuie sa intocmeasca retete in cadrul restaurantului care urmeaza a fi supuse omologarii, aprobarii de catre firma de turism cat si de cele de competenta judeteana. Reteta exprima calitatea produselor si calculatorul (cel care face calculele de productie) in functie de reteta si de numarul de turisti stabileste produsele alimentare care trebuiesc scoase din magazie, depozit si introducerea in gestiune a acestora.

J Necesarul de alimente intocmit se concretizeaza intr-un bon de comanda emis la depozit si care la randul sau va furniza aceste elemente din stocul propriu, iar in caz ca acesta nu exista le va comanda la furnizori. Fiecare restaurant are incheiate contracte de aprovizionare, contracte care respecta regula generala a contractelor turistice numai ca obiectul contractului sunt alimentele.

El va fi insotit de o anexa in care se specifica ritmicitatea aprovizionarilor.

Sectiile unui restaurant sunt:

salonul de primire (sef de sala)

bucataria (bucatar sef)

barul (barman gestionar)

bufetul

depozitul

J Retetarul se face de obicei pentru 10 portii.

J In baza bonului de comanda se intocmeste de catre seful de depozit bonul de eliberare-primire. Marfa cand intra in depozit este primita in baza avizului de expeditie a furnizorului si a facturii si intr-o prima faza se inscrie in fisa de magazie la pretul de achizitie.

Rezultanta in turism profitul

Ionizarea negativa naturala bioenergie

Un element terapeutic deosebit de important in tratarea unor boli prin cure de aer, cure de bioenergie este ionizarea negativa naturala. Exista si aparate de ionizare negativa artificiala.

Numarul de ioni negativi/cm³/ secunda inseamna gradul de ionizare negativa naturala, iar factorii care determina aceasta ionizare sunt urmatorii:

1. Radiatia cosmica (razele    ) lovesc atomii, sar electronii cu energie negativa creand ionizare. Acolo unde e ionizare negativa nu exista poluare.
2. Spargerea picaturilor de apa sau efectul Lenard: cascade, ploi etc.
3. Prezenta radioactiva in sol ca nivelul bun al radiatiei.

Ionizarea negativa este folosita in terapia sistemului nervos central, dereglarilor metabolice, aparaturlui respirator, hipertensiunii, biotrofizant sau eurotrofizant.

Exempe:

• La Sinaia -sunt in jur de 900-1000 ioni negativi/cm³/secunda
• In Elvetia - peste 2000, 2500 ioni/cm³/sec
• La Cascada Niagara - 30 000 ioni negativi
• La Herculane - 1500 - 6300 (max) in functie de zona
• La Buzias - 1500-1800 ioni negativi

Ionizarea negativa naturala este cel mai important factor pentru cura de punere in forma a organismului si care deocamdata nu este pusa in valoare. Ea ar putea constitui un model de inovare turistica care sa atraga grupuri de turisti din strainatate si care in combinatii cu alimentatia ecologica sa constituie pachete de servicii turistice sustenabile (durabile).

Magazionerul, in momentul cand intra o marfa in magazie, inscrie in fisa de magazie soldul (daca a mai fost marfa), cantitatea intrata, noul sold, pretul de achizitie, calitatea marfii si termenul de garantie pentru a informa in timp util atunci cand marfa sta mai mult in stoc si poate sa devina perisabila.

La un anumit volum de marfuri se acorda o cota de perisabilitate, insa de remarcat e faptul ca se impune magazionerului ca aceasta cota sa fie cat mai mult diminuata deoarece influenteaza la diminuarea profitului din cresterea pierderilor.

In fisa de magazie se mai opereaza si cu pretul restaurantului respectiv care devine ca rezultat prin aplicarea la pretul de achizitie al produsului, cota de adaos comercial.

De mentionat este ca in fisa de magazie se mai inscrie si actul cu care a venit marfa, numarul, data, furnizorul si ca in momentul sosirii marfii, in baza avizului de expeditie de insotire a marfii se efectueaza receptia respectiv nota de receptie.

Marfa se receptioneaza de cate o comisie de receptie, comisie instituita in baza unei decizii a conducerii unitatii, a managerului si care e formata din minim 3 persoane care sa constate atat aspectul calitativ cat si cantitativ.

Cota de adaos este stabilita de catre manager si se pune in functie de cheltuieli, marja de profit. Cheltuielile intalnite sunt cele fixe si variabile.

• Cheltuieli fixe ale unui restaurant: impozit pe teren, impozit pe cladire, mijloace fixe - amortizarea lor, uzura obiectelor de inventar, asigurarile.
• Cheltuieli variabile: determinate de catre numarul de clienti, cu cat sunt mai multi cu atat cheltuielile variabile sunt mai mari, dar si cifra de afaceri este mai mare. Exemple de cheltuieli variabile: cheltuieli cu energia terminca, electrica, cheltuieli cu apa, canal, salubritate.

• Exemple de cheltuieli variabile:

cheltuieli igienico-sanitare

cheltuieli cu aprovizionarea, depozitarea, conservarea alimentelor si materialelor

cheltuieli cu transportul

cheltuieli cu spalatul si calcatul lenjeriei

cheltuieli cu echipamentul de protectia muncii

cheltuieli cu paza si stingerea incendiilor

cheltuieli cu securitatea

cheltuieli cu imaginea (mass-media, insemnand pancarde, pliante, suveniruri).

cheltuieli ocazionale (cu diferite evenimente: nunti, botezuri, petreceri de Craciun).

cheltuieli cu birotica

cheltuieli administrative

cheltuieli cu posta, telefonul, faxul, internetul

cheltuieli cu recrutarea, selectionarea, angajarea si perfectionarea personalului

cheltuieli cu forta de munca/cu resursele umane.

Managerul de restaurant va trebui sa monitorizeze fiecare element de cheltuiala de asa natura incat ele sa fie stapanite si sa contribuie direct la obtinerea de profit.

Forme de crestere a profitului:

1. Veniturile, cifra de afaceri constanta si scad cheltuielile
2. Cifra de afaceri creste si sunt constante cheltuielile
3. Creste cifra de afaceri si scad cheltuielile
4. Creste cifra de afaceri, cresc si cheltuielile dar ritmul de crestere al cifrei de afaceri este mai mare decat ritmul de crestere al cheltuielilor. (varianta cea mai buna).
5. Scade cifra de afaceri, scad cheltuielile, dar ritmul de scadere al cheltuielilor este mai mare decat ritmul de scadere al cifrei de afaceri.

PRODUCTIVITATEA MUNCII - este raportul dintre cifra de afaceri si numarul de salariatil, exprima cat produce un salariat intr-o anumita unitate de timp: zi, luna, trimestru, semestru, an. Ea este comparabila de la tara la tara, de la sector la sector si exprima eficienta muncii.

Forme de crestere a productivitatii muncii

Cifra de afaceri creste si numarul salariatilor ramane constant

Cifra de afaceri este constanta si s-a diminuat numarul de salariati

Creste cifra de afaceri si scade numarul salariatilor

Scade cifra de afaceri si scade numarul de personal, dar ritmul de scadere a personalului este mai mare decat ritmul de scadere a cifrei de afaceri.

Creste cifra de afaceri, creste si numarul de personal, dar ritmul de crestere a cifrei de afaceri este mai mare decat al salariatilor. (varianta cea mai buna).

INDICATORII FIZICI

se masoara, se cuantifica in unitati fizice si indicatorul valoric se masoara in bani.

Sunt: numarul de locuri (la un hotel sau la nivel de cazare in tara); numarul de proceduri (la tratamente), numarul de turisti, numarul de zile turist, numarul de zile turist strain, sejurul mediu, gradul de ocupare, cota de piata, termenul de recuperare al investitiei, coeficientul de fidelizare (sau de revenire turistica).

Nr. de locuri - se ia din capacitatea de cazare a unui hotel, sau

capacitatea turistica de cazare dintr-un oras.

• Nr. de turisti - se ia din fisa de evidenta
• Nr de zile turist (turisti intr-o zi) - se calculeaza prin insumarea nr. de

turisti pe fiecare zi, luna, trimestru, semestru, an.

• Sejurul mediu - este raportul dintre numarul de zile turist realizate si

numarul de turisti.

Exemplu:

Hotel de 300 de locuri, numarul turistilor - 1000

11 21

12 22

13 23

14 24

15 25

16 26

17 27

18 28

19 29

20 30

_______ ________

2000 2000 2000

(zile turist s-au realizat in 10 zile)

Pe 1 luna:

Nr de zile turist realizate = 6000

Nr de zile turist capacitate = 9000 (300 de locuri x 30 zile)

Gradul de ocupare = 6000 : 9000 = 0,66% sau 66 %

Pe 1 an:

Nr de zile turist realizate = 6000 x 12 = 72 000

Nr de zile turist capacitate = 9000 x 12 = 108 000

Gradul de ocupare = 72 000 : 108 000 = 0,66% sau 66%

Nr zile de turist realizare 6000 6000

Sejurul mediu =    = = 6 zile sau = 12 z.

Nr de turisti 1000 500

Numarul de turisti se ia din Registrul de prestatii hoteliere sau din fisa de evidenta.

Managerul firmei

Salariatii Turistii

Elemente ale mixului de marketing in turism:

caracteristici fizice

procesare

populatia (salariatii si turistii)

produs

distributie

promovare

pret

Nr de turisti reveniti

Coeficientul de fidelizare =

sau coeficientul de revenire turistica Nr. de turisti total

Continuare exemplu:

Gradul de ocupare = 60%

Nr de salariati = 100

Incasarea medie/zi turisti = 300 lei

W = ?

Nr de zile turist realizare = Gradul de ocupare x Numarul de zile capacitate

= 60% x 108.000 = 64 800

Nr de zile realizate

Cifra de afaceri (C.A.) =

Nr de locuri

CA = 64 800 x 300 = 19 440 000

Cifra de afaceri

W =

Nr de salariati

19 440 000

W = = 194 400 lei (un salariat produce 194 400 lei pe un an).

100

Curs (sapt 11) Tehnica operatiunilor in turism    10.12.2007

Cifra de afaceri

Incasarea medie/zi turist =

Nr zile turist realizate

Incasarea suplimentara = incasarea care se realizeaza de catre un hotel prin prestari de

servicii turistice ale acestuia in afara contractului turistic sau

a prestatiilor de baza.

Incasari valutare

Incasarea valutara in medie/zi turist =

Nr zile turisti straini realizate

Indicatori:

- cifra de afaceri, cheltuielile, profitul, incasarile pe zi turist, incasarile valutare/zi turist, cheltuieli/zi turist, profit/zi turist, productivitatea muncii, valoarea investitiilor.

Cheltuieli

Cheltuieli/zi turist =

Nr zile turist realizate

Profitul (venitul)

Profitu =

Nr de zile turist realizate

Indicatorii unei investitii:

costul investitiei pe loc cazare

costul investitiei pe loc alimentatie publica

costul investitiei pe procedura de baza

costul investitiei pe procedura de agrement

costul investiei pe metru patrat constructie

costul investiei pe metru patrat (teren) se folosesc pentru a se afla gradul de ocupare al terenului.

Problema:

Hotel - 400 de locuri

Gradul de ocupare anual: 60 %

Incasarea medie/zi turist : 500 lei

Costul investiei pe loc cazare = 100 000 lei

Ponderea cheltuielilor = 80 %

Cifra de afaceri 43 800 000

W = ?    W = = = 292 000 lei

Nr salariati 150 (produce un salariat pe an)

Nr zile turist realizate = gradul de ocupare x nr de zile turist capacitate

Nr zile turist capacitate = 400 x 365 = 146 000

Nr zile turist realizate = 146 000 x 60% = 87 600

Cifra de afaceri = incasarea medie /zi turist x nr de zile turist realizate

= 500 x 87 600 = 43 800 000 lei

*efectul multiplicator ajunge de la 1 la 8

Termenul de recuperare al investitiilor = ?

Costul total al investiei = costul investitiilor pe loc cazare x numarul de locuri

= 100 000 x 400 = 40 000 000 lei

Profitul = CA - (CA x ponderea cheltuielilor) = 43 800 000 - (43 800 000 x 80%)

cheltuieli = 8 760 000 lei

Impozitul pe profit = 16% 8 760 000 x 16% = 1 401 600

Profit net = 8 760 000 - 1 401 000 = 7 358 400 lei

Alta modalitate de a afla profitul:

CA= 100%    Profitul = 20%

Profitul = 20% x CA = 20% x 43 800 000 = 8 760 000 lei

Costul total al investitiei

Termenul de recuperare al investitiilor =

40 000 000 Profit net

= 5,43 ani

7 358 400

De regula un timp optim de recuperare al investitilor este intre 7 si 12 ani.

Tema 2 probleme asemanatoare

1 problema de rezolvat de la coada la cap.

Fidelizarea turistica - acest coeficient este un raport intre numarul de turisti reveniti si numarul de turisti total sau , dupa unii specialisti, se mai calculeaza ca fiind raportul intre numarul zile de turisti reveniti si numarul zile de turisti total.

numarul de turisti reveniti

Fidelizarea turistica =

numarul de turisti total

I. Cauzele aparitiei turismului de afaceri

John Neisbitt arata ca sunt 10 megatendinte in lume, dintre ele amintim doar:

Avantul economic global - se pune accentul pe utilizarea resurselor naturale si pe informatii.

Renasterea culturii - cultura incepe sa loveasca sportul ca activitate de timp liber, ca dominanta in societate.

Dezvoltarea pietei libere in Europa de Est pe cele 3 directii : pluralism politic, economie de piata libera si integrarea in Uniunea Europeana.

Globalizarea si uniformizarea stilului de viata - in paralel cu cresterea economica.

Tendinte organizatorice a turismului de afaceri la nivel mondial

Turismul de afaceri ocupa un loc si un rol important in cadrul relatilor internationale, dar si nationale favorizand colaborari, cooperari si extinderea contractelor, fiind una din formele de turism cu o reala si accentuata crestere indiferent de marimea si structura acestuia respectiv: reuniuni, congrese, targuri sau expozitii.

Cauzele care au aparut privind dezvoltarea acestui turism de afaceri (turism scump) sunt:

      Pe plan POLITIC

Problemele sunt caracterizate printr-o mare frecventa si prin complexitate deosebita presupunand o participare numeroasa (rezultata atat din numarul mare a delegatilor prezente cat si diversitatii numarului mare de participanti ai fiecarei delegatii).

La aceste manifestari participa si importante delegatii de oameni de afaceri, prilej deosebit pentru stabilire de contracte , exprimare de intentii ajungandu-se la acorduri de diferite nivele.

Reuniunea prezinta si interes pentru tarile gazda, pentru ca o mare parte din delegati vin impreuna cu familia, membrii acesteia fiind liberi, manifestand un interes deosebit pentru serviciile existente - oferta de cunoastere si agrement.

Desfasurarea pe o periada relativ lunga atrag multe cheltuieli destul de mari din partea tarilor reprezentante si a fiecarui participant si respectiv, incasari ridicate pentru tara gazda.

      Pe plan ECONIMIC

cresterea interdependentei economice nationale se impune o cooperare tot mai stransa intre state, cautarea in comun de solutii la probleme economice si nationale ceea ce presupune reuniuni, negocieri ample la nivel de experti, ministrii de resort, sef de stat.

problemele noi aparute in economia mondiala in ultimii ani au determinat sporirea numarului de reuniuni si intalniri pe probleme economice.

tot in sfera activitatilor economice practica internationala scoate in evidenta si intalnirile unor companii, firme din diferite tari cu persoane din intreprinderi afiliate in alte tari.

    Din punctul de vedere a STIINTEI TEHNICE - care nu poate fi

conceputa in conditii de izolare: schimbul de opinii, de experienta, prezentarea rezultatelor cercetarii si a acelor de la laborator sunt cai importante de progres in aceste domenii esentiale ale activitatii umane.

      Pe plan EDUCATIONAL

se manifesta un interes tot mai mare pentru organizarea de programe si proiecte comune de cercetare-dezvoltare, de genu: EURECA - European Research Cooperation Action, ERASMUS - European Comunity Action Scheme for the Mobility of University Students; dar si intalniri si manifestari de genul robotica, laser, electronica etc.

      Creatiile CULTURII si ARTEI NATIONALE - se fac dezbateri

internationale pe aceste teme intre creatori si esteticieni, cultura si arte;

- creeaza manifestari internationale interesante in anumite domenii: folclor, muzica clasica, usoara.

Acestea atrag un numar mare de specialisti, cronicari pasionati de lumea intreaga: Oscar, Festivalul George Enescu, Festivalul de la Remo, Sibiul- capitala europeana. Ritmul de crestere a fost cu 2 - 3 % superior celorlalte forme de turism.

II.        Industria de targuri si expozitii

Este o parte componenta a turismului de afaceri

Exista in lume companii specializate in organizarea de expozitii, dintre acestea: BLAIN HAIN GROUP (opereaza in Franta, Italia, Spania, SUA, Japonia, Singapore), RET EXHIBITION COMPANIES - Franta, Belgia, Olanda, Elvetia; iar dupa estimarile facute de IAM - International Asociation Exposition Management exista intre 6000-8000 expozitii/an.

Germania este liderul in expozitii turistice cu cea mai mare suprafata inchiriata pentru expozitii, cu cel mai mare numar de expozanti, vizitatori straini, centre expozitionale (Hanovra - 475 m.p.), fiind urmata pe locul 2 de Franta si Paris, pe locul 3 Marea Britanie, si pe locul 4 Italia.

In Europa sunt 450 000 expozanti nu un numar de 63 milioane de turisti.

Noul si ineditul au loc aparte in turismul de afaceri cu scopul de a soca, a atrage se deruleaza o serie de programe inedite oferite spre consumatie oamenilor de afaceri plecand de la intalnirile in desert de tipul : statiunilor inchise si terminand cu navele de croaziera, totul este gata pentru a deservi acest tip aparte de clientela.

Un exemplu de acest sens il constituie Palm Springs Recorders Convention & Visitors Bureau care are in exploatare 7000 de piscine, terenuri de tenis, golf, echitatii, centre de fitness, sali de conferinta etc.

"Intalnirile pe mare" pot fi cele de mai amploare socotind nouatatea in acest domeniu. Congresele, reuniunile organizate pe navele de croaziera atrag circa 150 000 participanti pe cele 130 nave dintre care: Royal Carabbean's, Nordic Prince, Chaudris Meridean. Toate acestea totalizand peste 5000 sali de conferinte.

Domeniile in care se pot desfasura intalnirile de afaceri si formele concrete pe care le pot cunoaste sunt extrem de variate putandu-se extinde in toate domeniile de la organizarea competitiilor sportive pana la reuniunile pe navele de croaziera. In lumea sportului cele mai importante sunt olimpiadele, campionatele mondiale.]

III.     Particularitatile turismului de afaceri

incasarile pe zi turist sunt de 3-4 ori mai mari decat in turismul clasic

sunt numiti purtatori de turism scump pentru ca folosesc linii aeriene de tip business, apeleaza la rent-a-car, la agentiile si hotelurile de lux.

turismul de afaceri reprezinta 70% din totalul inchirierilor de masini, 40% la liniile aeriene in SUA si Canada.

PARTICULARITATI:

Incasarile/zi turist sunt superioare in acest domeniu

Se atenueaza sezonalitatea deoarece manifestarile turismului de afaceri au loc in tot timpul anului

Manifestarea si planificarea lor, prin angajarea lor, exprima un grad ridicat de certitudine datorita faptului ca rezervarile se fac din timp si foarte rar se intampla ca ele sa fie anulate in ultimul moment.

Realizeaza promovarea unor centre urbane pe piata turistica externa prin prezentarea si expunerea oportunitatilor din zona oamenilor de afaceri, exemplu: Gara de la Oravita este cea mai veche.

Impactul negativ al turismului de afaceri asupra mediului inconjurator este inexistent. Relatia este una din cele mai prietenoase si prielnice, omul de afaceri pretuind si valorificand foarte mult mediul ce ofera prilej de relaxare.