Turismul in Suceava

Colegiul tehnic de industrie alimentara si

Turismul in Suceava

Cuprins:

Asezare geografica

Scurt istoric

Potential turistic

Obiective turistice

Harta

Infrastructura

Populatie

Pivilizatie Cultura

Orasul Suceava este situat in Nord-Estul Romaniei, are o suparafata de 8553,5 km, judetul Suceava se suprapune partial Capatilori Orientali si Podisului Sucevei.

Tinutul Sucevei inseamna istorie eroica, traditii si obiceiuri de certa originalitate, monumente si mesteseuguri de o rara ingeniozitate. Judetul Suceava este o zona a carui loc a fost fixat si relevat de cei mai straluciti coriferi ai generatiei de aur din epoca formarii si consolidarii Romaniei Moderne. Balcescu il numea "Tempul de glorie al moldovenilor" Kogalniceanu "cea mai frumoasa parte a moldovei".

Fara exagerare putem spune ca in ceea ce priveste arta veche romaneasca ocupa un loc dine cele dintai in toata lumea ortodoxa. Daca ardealul cu resturile sale arihologice din epoca romana este tara clasica a trecutului roaman in Dacia Bucovina este tara clasica a trecutului romanesc.

Judetul Suceava reprezinta o larga paleta de bogatii naturale ce au stimulat si stimuleaza potentialul de creativitate a populatiei ajuns astazi la peste 718.000 de locuitori inseamna frumusetea plaiurilor si ospitalitatea gospodarilor diversitatea cinegetica adapostita de patrimoniul forestier ce acopera peste 52%din acest colt de tara.

Salba de 8 orase, distribuite proportional in teritoriu pentru a penetra catre ele cele 90 centre comunale si 396 de sate au, fiecare, o anume specificitate, o distinctie aparte si, toate acestea, intr-un cadru natural de exceptie. Aici este situat cel mai intins si mai complex masiv de origine vulcanica din Romania - Masivul Calimani
(2102 m); aici se afla cel mai spectaculos sistem de culmi muntoase paralele - Obcinile Bucovinei (1100m);

aici se intalnesc cele mai interesante sisteme depresionare cu turbarii si ape subterane mineralizate - Depresiunea Dornelor; aici se afla cele mai frumoase depresiuni de contact dintre unitatile muntoase si cele deluroase - Depresiunea Radauti, Cacica, Solca; aici se pot intalni asocieri inedite intre sistemele structurale de podis cu vai terasate, lunci alungite; si nu in ultimul rand, numai aici te poti uimi de sclipirea argintata, cand navalnica, cand molcoma, a apelor Bistritei, Moldovei, Sucevei si Siretului.

De la Vest catre Est, relieful inregistreaza o scadere treptata in altitudine, tipurile de forme orientandu-se in fasii directionate nord-sud si in general, paralele intre ele. In ansamblu, teritoriul judetului cuprinde doua importante unitati de relief - regiunea muntoasa si regiunea de podis.

Regiunea muntoasa este alcatuita din masive, grupe de masive si complexe de culmi, separate intre ele prin culoare adanci astfel: Masivele Suhard si Calimani; Muntii Pietrosu Bistritei, Grintiesu Brostenilor, Stanisoarei; Masivele Giumalau - Rarau; Obcinile Feredeului si Mestecanis. Intre acestea, culoarul depresionar Dorna-Campulung Moldovenesc - Gura Humorului.
Regiunea de podis este mai coborata cu 200 m fata de cele mai joase culmi muntoase. Cele mai importante subunitati de relief din aceasta regiune sunt: Dealurile piemontane Marginea - Ciungi, Depresiunea Radauti, Podisul Suceava-Falticeni, Podisul Dragomirna, Depresiunea Liteni, Campia premontana Baia, Culoarul Vaii Siretului. In alcatuirea geologica, arhitectura teritoriului judetului Suceava are drept caracteristica de baza succesiunea de la vest la est a patru zone structurale: Zona vulcanica, Zona cristalino-mezozoica, Zona flisului si Zona de platforma. Aceste zone reprezinta un adevarat mozaic geologic cuprinzand o mare parte din tipurile de roci vulcanice, metamorfice si sedimentare care alcatuiesc pamantul tarii noastre

Clima este una temperat continentala. Venind dinspre vest, masele de aer isi pierd treptat din umezeala in timpul traversarii Carpatilor Orientali, incat in partea estica a judetului ajung mai uscate, clima suferind un proces de continentalizare. Aerul de origine nordica aduce ninsori iarna si ploi reci primavara si toamna. Din est, judetul primeste influente climatice continentale cu seceta vara, cu cer senin, ger si viscole iarna. Temperaturile minime coboara uneori pana la - 38,5C, iar temperatura cea mai ridicata a fost de 39,8C (iulie 2000).

Precipitatiile cazute sub forma de ploaie reprezinta 70-80% din totalul acestora. Cele mai mici cantitati de precipitatii se inregistreaza in luna februarie, iar cantitatile cele mai abundente sunt de obicei in lunile mai si iunie. Regimul vanturilor este determinat de sistemul terasat al reliefului. In partea superioara a culmilor muntoase domina vantul de vest, iar in regiunea de podis directia vantului este influentata de orientarea curentilor de vale. Zilele cu cer acoperit sunt mai numeroase

primavara.
Reteaua hidrografica este formata din rauri, paraie, lacuri, iazuri, mlastini si importante rezerve de ape subterane. Toate apele care dreneaza teritoriul judetului sunt tributare raului Siret. Devin astfel, principali afluenti raurile Suceava, Moldova, Bistrita, Dorna care isi au zonele de obarsie in coroana de munti inalti de la Vest si Nord - Vest, in timp ce afluentii mai mici isi au izvoarele in regiunea deluroasa. Reteaua hidrografica are o densitate care depaseste frecvent 1 km/kmp in zona de munte, scazand sub 0,5 km/kmp in zona de podis.
Cel mai intins bazin hidrografic este cel al raului Moldova, care dreneaza impreuna cu afluentii sai 35% din suprafata judetului. Urmeaza ca marime Bistrita (30%), Suceava (30%), Siretul (10%). Apele statatoare sunt sub forma de lacuri antropice, iazuri pentru piscicultura, acumulari industriale, mlastini. Cele mai importante acumulari antropice sunt cele 6 lacuri din lungul Somuzului Mare, intre care si vestitul lac 'Nada Florilor'. Teritoriul judetului inglobeaza cantitati inepuizabile de ape minerale si mineralizate, carbogazoase, sulfatate, sulfuroase si clorurate. Numai in Depresiunea Dornelor exista peste 40 izvoare minerale, renumite fiind deja, cele din Vatra Dornei, Saru Dornei, Poiana Negri, Cosna s.a. Nepuse in valoare sunt numeroasele izvoare din zonele Brosteni, Gura Humorului, Solca.

O importanta bogatie a judetului o reprezinta resursele subsolului. Aici se afla numeroase rezerve de minereuri polimetalice - aur, argint, plumb, zinc, uraniu, mari cantitati de sulf, sulfuri complexe, mangan, baritina, carbuni inferiori, importante rezerve de sare, materiale de constructii si balastiere

 La nord se invecineaza cu Ucraina, iar la est cu judetul Botosani. In partea sudica are ca vecini judetele Iasi, Neamt, Harghita si Mures, iar in cea vestica- judetele Bistrita- Nasaud si Maramures

Ca unitati de relief mai importante se remarca regiunea montana, integrata in lantul Carpatilor Orientali, Rodna, Rarau si Giumalau- si regiunea de podis care coboara, prin Obcinile impadurite ale Bucovinei spre vaile Moldovei, Sucevei si Siretului.

Armonia si frumusetea peisagistica, prin marea varietate si bogatie a formelor de relief: munti, depresiuni intramontane, culuare intinse, dealuri molcome, podisuri, campii, vai, terase, lunci, etc., prin diversitatea si proportionalitatea retelei hidrografice, a tipologiei solurilor si a mozaicului geologic, prin resursele si bogatiile naturale, prin tezaurul forestier, prin flora si fauna, judetul Suceava este el insusi o excelenta sinteza a darniciei si mirificului spatiu roman.

Aurul verde, padurile, ocupa peste 52% din suprafata judetului, constituindu-se in cel mai intins si bogat fond forestier al tarii si ocupand o pondere de peste 7% din intregul potential silvic al Romaniei. Cele mai raspandite specii sunt molidul, bradul si fagul.Padurile gazduiesc o fauna bogata, remarcandu-se indeosebi cerbul carpatin, ursul brun, mistretul si cocosul de munte. Judetul Suceava dispune si de un valoros si variat fond cinegetic si piscicol, precum si de cele mai remarcabile pajisti din tara.
   Un loc important il ocupa apele minerale, renumite de multa vreme datorita efectelor lor terapeutice intr-o gama de afectiuni ale organismului uman. Intre acestea se remarca apele carbogazoase, in Depresiunea Dornelor existand peste 40 de izvoare.

Zona Vatra Dornei este bogata, de asemenea, in ape carbonatate-feruginoase, ceea ce a facut din localitatea cu acelasi nume una dintre cele mai vechi si mai cunoscute statiuni balneare din Carpatii Orientali.
   Apele de suprafata cuprind o bogata retea de rauri, dintre care mai importante sunt Moldova, Bistrita, Siretul si Suceava. Reteaua hidrografica a judetului este completata de lacuri mici, iazuri si numeroase izvoare

Repere istorice.

Prima atestare documentara scrisa despre Suceava dateaza din 11 februarie 1388. Concentrarea de asezari in aceasta zona a dus, pe plan politic, la constituirea formatiunii statale de tip feudal si mai apoi la formarea statului feudal.

Odata cu domnia lui Petru Musat (1375-1391) statul feudal Moldova se consolideaza. Apar constructii impunatoare din piatra, in primul rand cetatile, dintre care, se evidentiaza, cele de la Siret, Scheia si mai ales Cetatea de Scaun a Sucevei. In aceasta perioada, capitala a fost mutata la Suceava, care a devenit, centru politic, economic si militar al tarii, iar Cetatea de Scaun, principala fortificatie a Moldovei.

Domnia lui Alexandru cel Bun a facut ca Tara Moldovei sa cunoasca o noua etapa de consolidare si dezvoltare sub toate aspectele.  

Sub domnia lui Stefan cel Mare (1457-1504) au fost ridicate noi ctitorii, opere de mare importanta artistica si de o remarcabila originalitate, multe dintre ele -Baia, Voronet, Putna, etc.- aflandu-se pe teritoriul judetului.In perioadele care au urmat a fost continuata traditia marelui voievod, atat in politica interna, cat si in cea externa, de aparare a independentei si suveranitatii.
    In anul 1775, in urma razboiului ruso-turc, Imperiul Otoman fiind invins, Bucovina a fost trecuta in stapanirea Imperiului Austriac timp de un secol si jumatate, pana in anul 1918, cand si-a recapatat independenta si s-a reintegrat, prin proprie vointa, Romaniei Mari.

Prin pactul Ribbentrop-Molotov, incheiat in anul 1940, partea de nord a Bucovinei a trecut in componenta fostei Uniuni Sovietice, in prezent fiind inclusa in teritoriul Ucrainei.

Populatia:

Avand o populatie de aproape 714 mii locuitori, judetul Suceava ocupa locul al saptelea pe tara la acest indicator. Din total, 458 mii (64% din populatia judetului) locuiesc in mediul rural si 256 mii (36%)in mediul urban.

   Datorita intinderilor mari a zonelor muntoase, care reprezinta peste jumatate din suprafata judetului, densitatea medie a populatiei se situeaza la un nivel relativ redus, respectiv 83 loc/kmp. Repartitia populatiei in cadrul teritoriului judetului prezinta mari diferentieri: in unele comune din partea vestica-montana a judetului, datorita conditiilor naturale si tipului traditional de economie, densitatea populatiei este frecvent sub 40 locuitori/kmp, in timp ce in Podisul Sucevei, densitatea depaseste 100 si chiar 150 locuitori/kmp.

Civilizatie, cultura Judetul Suceava se constituie intr-o straveche si densa vatra de civilizatie si cultura romaneasca. Meleagurile sucevene s-au inscris pregnant in istoria romanilor prin rolul decisiv pe care l-au avut inaintasii de aici la inceputurile evului mediu in infiintarea si afirmarea primelor targuri si formatiuni politice prestatale, in organizarea si finalizarea luptei impotriva stapanirii tatarilor si ungurilor, dar mai ales in inchegarea, dezvoltarea si consolidarea statului feudal romanesc de la rasarit de Carpati.

Aici s-au ridicat primele trei capitale ale Moldovei: Baia, Siret si Suceava, cetatile Scheia si Cetatea de Scaun a Sucevei, o durabila si impresionant de bogata salba de ctitorii si necropole voievodale si boieresti: Putna, Voronet, Moldovita, Sucevita, Humor, Dragomirna, Arbore, monumente si centre de arta si cultura cu inestimabile valori ale patrimoniului national si universal, comparabile cu creatiile renascentiste italiene sau din Europa Occidentala.

   Impreuna cu populatia romaneasca majoritara, pe teritoriul judetului Suceava convietuiesc in deplina intelegere si alte nationalitati. Ponderea acestora in totalul locuitorilor este de 3,4%, reprezentativi fiind ucrainenii, germanii, polonezii, rusii, lipovenii, evreii si alte nationalitati. Reteaua scolara este formata din aproape 1.000 unitati destinate invatamantului prescolar, primar, gimnazial si liceal, ce se desfasoara in toate comunele si orasele judetului. De asemenea, in municipiul Suceava functioneaza o unitate de invatamant superior - Universitatea 'Stefan cel Mare'- care are in componenta patru facultati si un colegiu de administratie. Baza materiala a invatamantului s-a dezvoltat in permanenta, astfel in prezent aceasta cuprinde 2.400 sali de clasa, 1.897 cabinete scolare, 427 laboratoare, 359 ateliere pentru activitati practice si 162 sali de gimnastica.

In domeniul sanatatii, judetul Suceava dispune de o retea diversa de unitati, dotate corespunzator, prin care se asigura o asistenta medicala competenta. In prezent, dispunem de 9 spitale cu 4.267 paturi, 120 dispensare medicale, din care 90 se afla in localitati rurale, 60 cabinete medicale, 62 cabinete stomatologice, 18 laboratoare dentare, 94 farmacii, 9 depozite farmaceutice..

Repere economice
Judetul Suceava dispune de importante bogatii ale solului si subsolului, cum sunt: intinse suprafete de paduri, minereuri polimetalice, zacaminte de mangan, sulfuri complexe, baritina, precum si izvoare de ape minerale care au influentat nemijlocit dezvoltarea economica a acestei zone.

Principalele ramuri industriale:

• industria alimentara;
• exploatarea si prelucrarea lemnului;
• industria celulozei si hartiei;
• industria constructiilor de masini;
• industria usoara;
• industria extractiva si prelucratoare a minereurilor neferoase;

industria chimica.

In luna decembrie 1998, in judet existau 19.800 agenti economici, din care 11.350 societati comerciale, 3 regii autonome, 8.000 asociatii familiale si persoane fizice, 180 organizatii cooperatiste si 447 sucursale ale societatilor comerciale din alte judete.

Peste 42% din suprafata judetului este reprezentata de terenuri arabile. Acestea sunt cultivate, indeosebi, cu cereale, cartofi, sfecla de zahar, floarea soarelui, legume si plante furajere.
    Conditiile pedo-climatice ale judetului au favorizat dezvoltarea pomiculturii. Aceasta activitate este concentrata, cu deosebire, in bazinul Falticeni care detine ponderea ca suprafata si productie pomicola.
    Satele din zona de munte sunt specializate in cresterea bovinelor pentru lapte si carne si a ovinelor.
Majoritatea locuitorilor lucreaza si in exploatari forestiere si miniere, in unele localitati ponderea populatiei active ocupate in industrie depaseste celelalte sectoare.

Administratie
Din punct de vedere administrativ, judetul Suceava are in componenta 4 municipii (Suceava, Radauti, Falticeni si Campulung Moldovenesc), 4 orase (Vatra Dornei, Gura Humorului, Siret si Solca) si 396 sate grupate in 90 comune.
Beneficiind de suportul industriei, orasele judetului, atat cele vechi din secolul al XIV-lea, cat si cele mai noi, secolele XVIII-XX, au avut o evolutie continua, dinamica.
     Asezarile rurale se disting dupa raspandirea lor in cele doua regiuni naturale-de munte si de podis, care le-a imprimat diferentieri in evolutie, forma si structura, functie, marime si densitate.

Infrastructura
Lungimea totala a drumurilor publice este de peste 2.330 km, acestea asigurand legatura intre toate localitatile judetului, precum si cu judetele vecine. Se evidentiaza in mod deosebit drumul european E85- Bucuresti - Bacau - Suceava - Cernauti (Ucraina), ce traverseaza judetul pe directia N-S.

Reteaua feroviara are o lungime de 450 km, din care 203 km este electrificata.

Teritoriul judetului este strabatut de magistrala europeana Bucuresti - Bacau - Suceava - Vicsani - Moscova

Judetul Suceava dispune, de asemenea, de un aeroport si cinci heliporturi prin care se asigura legatura permanenta cu capitala tarii si cu litoralul Marii Negre-in sezonul estival, precum si servicii privind aterizarea altor aeronave din tara si strainatate.