Tursim international

1. Definiti turistul si turismul international.

Turistul international = orice persoana care se deplaseaza pentru o durata de cel putin 24 h intr-o alta tara decat cea de domiciliu stabil pt orice alt motiv decat acela de a efectua o activitate remunerata.

Turismul international = activ turistica practicata in afara granitelor rezidentilor.

2. Rolul turismului in cadrul economiei nationale

Volumul crascand si complexitatea ofertei de servicii turistice au generat dezvoltarea unei adevarate industrii a turismului, ceea ce justifica tratarea turismului ca o ramura distincta a economiei nationale in plina dezvoltare, constituind o componenta a sectorului tertiar.

Turismul are un rol deosebit in valorificarea patrimoniului natural, cultural - istoric din diferite regiuni ale tarii. Turismul contribuie la dezvoltarea echipamentelor turistice prin cererea serviciilor de cazare, alimentatie, tratament, agrement, telecomunicatii.

Turismul contribuie la sporirea venitului national prin activitatea de productie si prin incasari in lei si valuta; la dezvoltarea constructiei de locuinte (resedinte secundare - vile la munte, la mare), retelei de transport (rutiere, cai ferate, poduri, porturi, aeroporturi).

Turismul stimuleaza amenajarea si dezvoltarea statiunilor turistice, contribuie la dezvoltarea agriculturii, industriei alimentare, comertului, mestesugurilor, obiectelor de arta, artizanat, activitatilor financiar - bancare si de asigurare, cresterea productiei si serviciilor care nu se pot exporta direct (export intern de marfuri si servicii: comercializarea produselor si serviciilor cu incasari in valuta unor consumatori straini, avantaj - se anuleaza cheltuielile de transport, de ambalare, de publicitate si promovare, prin acest export intern se exporta produse ce nu se exporta direct: produse alimentare - restaurant, traditionale).

Turismul contribuie la cresterea economiei prin utilizarea fortei de munca (de multe ori are loc reconversia fortei de munca)

Turismul contribuie la modificarea peisajului geografic prin construirea de noi statiuni (Felix). Are rol important ca activitate de cultura si civilizatie (largirea orizontului cultural, civilizatii vechi), dar si in mentinerea si realizarea unui echilibru ce duce la pace: 'acolo unde armele vorbesc, turismul tace'.

3. Factorii psihologici, educativi si de civilizatie care influenteaza dezvoltarea turismului.

• Preferintele, motivatiile individuale, de grup ;
• Nevoia de a evada in mediu nepoluat ;
• Sensibilitatea la calitatea serviciilor ;
• Nivelul de instruire -setea de cultura ;
• Dorinta de cunoastere ;
• Caracterul / temperamentul individului ;
• Moda in turism .

4. Principalele atributii ale Ministerului Turismului

- elaboreaza si supune spre aprobare Guvernului strategia si pol nationala in domeniul tur

- aplica, promoveaza si urmareste evolutia strategiei si politicii nationale

- initiaza si promoveaza acte normative specifice

- reprezinta interesele statului in diferite organe si organisme internat si dezv rel de colaborare cu organe si organizatii similare din alte state

- initiaza si negociaza acorduri, conventii si alte intelegeri internat

- urmareste aplicarea legilor si a actelor normative in dom tur si armonizarea acestora cu reglementarile UE

- colaboreaza cu celelalte organe aflate in subordinea Guvernului

- organizeaza si realizeaza activitatea de promovare turistica a Romaniei pe piata int si ext

- org congrese, colocvii, simpozioane si alte activ similare in tara si in strainatate in dom tur

- constituie si gestioneaza Fondul general pentru promovarea si dezv tur

- coord, impreuna cu Min Educatiei si Cercetarii procesul de instruire din institutii de inv din dom tur

- coord. imp cu Min Muncii si Solidaritatii Sociale, progr nationale si judetene de reconversie profesionala in meseriile specifice activ turistice

- efectueaza proc de privatizare a soc comerciale cu profil de tur

- autorizeaza agentii ec si personalul de specialitate din tur: licentierea ag de tur, clasificarea str de primire tur, brevetarea personalului de specialitate

- efectueaza controlul calitatii serv din tur

- indeplineste orice alte atributii stabilite prin acte normative pt dom sau de activ

Partea II

1. Principalele atractii turistice antropice ale Romaniei

Existenta de peste 2000 ani a poporului roman a creat un extrem de variat si bogat patrimoniu cultural - istoric. Avem unele unicate mondiale cu valoare deosebita :

         Cetati dacice din mtii Orastiei ;

         Cetati taranesti din Transilvania ;

         Biserici din lemn din Maramures ;

         Manastirile din Bucovina , Moldova ,Oltenia ;

         Monumentele stilului brancovenesc din Muntenia ;

         Creatiile lui Eminescu, Grigorescu, Brancusi, Enescu ;

o                   Vestigiile antichitatii sunt numeroase si de mare valoare :

         Ruinele cetatii infiintate de colonistii greci - Histria, Callatis, Tomis prin care populatia autohtona ( geto - dacii ) au venit in contact cu realizarea civilizatiei elenistica ;

         Cetatile si vestigiile daco romane numeroase si larg raspnadite reprezinta pt existenta multimilenara a poporului oman : castrele ( fortificatii militare : Drobeta, Tibiscum Jupa Caransebes, Potaisa - Turda, Porolissum - Moigrad ) ;

         Ruinele centrelor urbane : Drobeta, Appulum, Drobeta, Potaisa, Romula, Tomis, Sarmisegetuza Ulpia Traiana ( langa Hateg )

         Bogatul material arheologic descoperit in aceste mari orase atesta gradul inalt de dezvoltare economic social din acele vremuri, de impletire a celor 2 civilizatii dacica si romana ;

         Trofeul Traiani langa Adamclisi ( de imparatul Traian in 10 8- 109 )

         Vestigii ale cetatilor medievale : Dabaca ( Cluj sec 13 - 14 ), Biharia sec 11 - 17 = Bihor; Piatra Craivii - Alba; Severinului - Mehedinti; Curtea de Arges ( Arges ) ;

         Monumente istorice si de arta medievala : numeroase si cele de mare valoare culturala precum manastirile din Bucovina ( Voronet, Humor, Moldovita, Arbore, Sucevita - stilul moldovenesc de arhitectura si pictura medieval, o fuziune a traditiilor populare cu influente bizantine si gotice care au condus la imbogatirea patrimoniului artistic si cultural = fresce exterioare unice in lume ;

         Monumente de arta si arhitectura medievala : doverse stiluri arhitectonice respandite pe intreg teritoriul : Catedrala Romano - Catolica Alba Iulia sec 13 - 16 ; in Sebes, Cluj, Oradea, Timisoara, Iasi ( Trei Ierarhi ).

         Obiceiurile, datinile, folclorul, portul popular, limba si ospitalitatea poporului roman pot fi valorificate

         Atractiile create de mana omului contemporan : constructii hidroenergetice Portile de Fier, Vidraru, Bicaz - Bistrita; canalul Dunare Marea Neagra; Casa Poporului - un obiectiv turistic inmportant; metroul.

2. Continutul si rolul bazei tehnico-materiale a turismului in Romania

Baza tehnico-materiala = totalitatea cladirilor, mijl de munca, instalatiilor, obiectelor de inventar sau a altor materiale folosite ce concura la realizarea activ turistice.

= ansamblul mijl de cazare, alimentatie, trat, agrem, transp.

Dezv tur si realizarea rolului sau social si ec este conditionata de dezv, diversificarea si perfectionarea continua a bazei teh-mat.

Vol activ tur (tara, regiune, zona, oras) este det de vol cererii tur, gr de echipare a terit resp cu facilitati tur

Facilitatile tur repr un ansamblu de mijl mat necesare pt a inlesni participarea pop la activ tur si pt crearea si org eficienta a serv solicitate de catre turisti. Acestea sunt: de baza -transp, cazare, alim, agrem, trat; si complementare - transp comunal, atractii cult-artistice, stiintifice.

Princ categ de facilitati

- de transp si comunicatie - cupr toate facilitatile si formele de transp care servesc la conducerea tur, precum si facilit de transp locale: reteaua de transp aeriene, navale, terestre (rutiere+ferate), instalatiile mecanice de transp pe cablu, sosele, autostrazi, aeroporturi, porturi, statii de cale ferate, autogari, statii service de reparatie si intretinere etc

- de cazare: hoteluri, moteluri etc

- de alimentatie: restaurante, braserii etc

- sportive de agrem si distractie: stadioane, piscine incalzite sau neincalzite, terenuri si Sali de sport, velodromuri, hipodromuri, manejuri, popicarii, terenuri de golf, minigolf, piste de schi, de bob, sali de jocuri mecanice, parcuri de distractie, cazinouri, cluburi de yachting etc

- comerciale: unit comerciale adecvate specificului stat tur: artizanat, suveniruri, unitati cu plata in valuta

- de ocrotire a sanatatii si balneomedicale: spitale, instalatii de cura si trat, baze de trat, pcte sanitare, statii de salvare (salvamont si salvamar)

- cultural-artistice: sali de teatru si concerte, cinema, teatre, teatre in aer liber, galerii de arta, sali de expozitie, muzee etc

- de telecomunicatie: oficiile postale si telefonice, telefax, rezervari electronice, internet si telefonie mobila etc

- de servicii cu caracter general: frizerii, ateliere de coafura si cosmetica, ateliere de reparatie si intretinere, oficii si pcte de inchiriere auto si echipamente sportive etc

- de organizare a odihnei si recreerii: oficiile de tur, birouri si pcte de info tur, oficii de schimb valutar, org animatiei

- speciale: localizate in pctele de frontiera si de control vamal

- de gospodarire comunala: oferite de infrastr gen - unit sanitare publice, reteaua de canalizare, de aprov cu apa, gaze, en electrica etc.

3. Clasificarea serviciilor turistice

In functie de structura produselor turistice:

- servicii tur specifice:

- servicii pt pregatirea consumului turistic: org calatoriilor, promovare, informarea clientelei potentiale, elaborarea programelor, rezervarea serviciilor etc

- servicii de baza: de transp, hoteliere, de alimentatie

- servicii complementare: agrem, sport, excursii, manifestari cult-artistice etc

- servicii cu caracter special: prestate in formele tur balneomedical, tur de congrese, vanatoare si pescuit sportiv etc

- servicii nespecifice - serviciile cu caracter general: oferite pop de unitatile prestatoare de servicii la care pot apela si turistii (frizerii, saloane de cosmetica, transp publice, posta, telecomunicatii, spectacole culturale etc), neincluse in aranjamentele turistice.

In functie de gradul de urgenta:

- necesitati relativ putin urgente de serv tur a caror satisfacere poate fi amanata in timp

- necesitati relativ urgente, fara alternative de amanare:

- dictate de limitele impuse de timp in care pot fi efectuate concediile si vacantele sc.

- dictate de per limitate de timp in care pot fi practicare an forme de tur, din cauza sezonalitatii

- dictate de datele calendaristice ferme ale unor manifestari turistice (evenim cult, sportive, congrese, sarb religioase)

- dictate de motivele de ingrijorare a sanatatii.

In functie de momentul in care se manifesta cererea:

- cererea ferma de serv: manifestata anterior calatoriei tur, consumul este astfel decalat in timp si in spatiu

- cererea spontana de serv: manifestata in mom in care turistul, ajuns la destinatie, ia contact cu ofertele de servicii ale organizatorilor si ale prestatorilor de serv din localitate, statiune

In functie de modalitatile de achitare a prestatiilor:

- serv cu plata:

- servicii achitate in avans: -serv de baza si serv auxiliare (incluse in pretul global)

-abonamente pt folosirea unor facilitati de baza

- serv achiatate in mom consumatiei: serv de restaurant, de cazare, de transp, de agrem etc pt turisti pe cont propriu si pt cererile complementare de serv

- serv achitate ulterior consumatiei (prin carti de credit)

- serv cu plata in rate

- serv aparent gratuite:

- serv prestate aparent gratuit de unele firme turistice pt a atrage sau mentine un cerc constant de clientela: accesul gratuit la instalatiile proprii de agrem ale hotelului, parcare gratuita, coctail de primire etc; costul lor se recupereaza din tarifele de baza

- serv prestate aparent gratuit din partea birourilor de informatii turistice din statiuni; costul lor se suporta din cotizatiile unitatilor turistice din statiunea respectiva.

4. Durata de recuperare a investitiilor: 7,5 mld lei / 750 mil lei = 10 ani

D_pr = I_k / P_t

D_pr - durata de recuperare de profit

I_k - valoare investitiei totale

P_t - volumul profitului anual

 

Nr. 2

Partea I

1. Definiti turistul intern si turismul national

Turistul intern = orice persoana ce viziteaza un loc, altul decat acela in care are domiciliul, in interiorul tarii sale cu un motiv altul decat acela dea efectua p acitivitate remunerata .

Turismul national = activitate turistica practicata in interiorul unei tari de catre rezidentii aceleeasi tari.

2. Asociatiile profesionale de turism din Romania

Asociatiile profesionale sunt grupari , uniuni sau asocieri cu scopul nelucrativ realizate pe diverse domenii componente ale activitatii turistice urmarind cu precadere promovarea intereselor specifice grupului ( transport , agrement ) ; pot fi patronale si/ sau sindicale ;

• ANAT - asociatia nationala a agentilor de turism ;membru al Federatiei Universitare a Asociatiei Agentiilor de Voiaj ;
• FIHR - federatia industriei hoteliere din romania , afiliata Asociatiei Internationale a Hotelurilor ;
• ANCBS - asociatia nationala a chelnarilor , barmanilor si somelierilor ( cei care recomanda vinurile ) ;
• ANTREC -asociatia nationala de turism rural , ecologic si cultural , asociata federatiei deTurism Rural Europene ;
• AJST - asociatia jurnalistilor siscriitorilor de turism membra a federatiei intrnationale a jurnalistilor din turism ;
• Asociatia tour - operatorilor din Romania ;
• Fundatia europeana pt invatamant hotelier - turistic ;
• Fundatia cabanierilor din Romania ;
• Asociatia nationala a ghizilor din turism ;
• Federatia sindicatelor dinturism ;
• Federatia patronala din turism ;
• Federatia patronala din statiunile balneare .

3. Factorii naturali, organizatorici si politici care influenteaza dezv tur.

Naturali - clima, relief, ape minerale, soare, nisip, namoluri sapropelice, mofete, saline, flora;

Factori politici :

         Turismul = "pasaport pt pace " ;

         Relatiile externe intre tari in zone sau regiuni ale lumii ;

         Acorduri de cooperare bilaterale / multilaterale inclusiv in domeniul turismului ;

         Masuri guvernamentale de dezvoltare a bazei tehnico - materiale

         Conferinta pt securitate si cooperare in Europa - Helsinki 1975 ;

         Conferintele mondiale ale turismului ;

Factorii organizatorici :

         Conducerea si organizarea turismului ( tipologia organismelor internationale de turism ) ;

         Formalitatile de frontiera, regimul vizelor ;

         Parametrii tehnici ai instalatiilor si echipamentelor specifice

         Organizarea si functionarea asociatiilor profesionale ;

         Organizarea invatamantului

         Legislatia in domeniu si domeniile conexe ;

         Diversitatea programelor si aranjamentelor ;

         Facilitati acordate turismului organizat

4. Indicatorii care definesc locul si rolul turismului in cadrul economiei nationale

1.ponderea cheltuielilor turistice in totalul cheltuielilor de consum :

Pct = ∑ Ct / ∑ Cc * 100 = X %

∑ Ct - chelt tur ale populatiei

∑ Cc - ch de consum ale pop

2.aportul incasarilor turistice la crearea PIB :

Ait = ∑ It / PIB * 100 = X%

∑ It - totalitatea incasarilor din tur

PIB - Produsul Intern Brut

3.ponderea personalului folosit in turism fata de totalul populatiei active :

Ppt = Pt / Pa *100 = X%

Pt - personal ocupat in tur

Pa - populatia activa

4.aportul incasarilor valutare in turism in exportul de marfuri :

At ex = It ex / Ex mf * 100 = X%

It. ex. - incasari de la turistii straini

Ex. mf. - exportul de marfuri

5.ponderea cheltuielilor turistice in importurile de marfuri :

P ch t = Cte / Imp mf *100 = X%

Cte - ch turistice ale pop autohtone in alte tari

Imp. mf. - importul de marfuri

6.aportul valutar al incasarilor din turism :

Apv = Cts / Iv = lei / $ = X lei / $

Cts - ch pt turisti straini

Iv - incasari valutare

7.indicele participarii turistice la incasarile valutare :

Itv = I v t i / V vt * 100 - X%

Ivti - incasari valutare din tur internat

Vvt - venituri valutare totale

8.indicele de acoperire a importurilor totale din incasarile din turism :

I imp = I vt / Imp *100 = X%

Ivt - incasari valutare din turism

Imp - importuri marfuri

Partea II

1. Organizarea turismului in Romania: principalele atributii ale Min. Turismului

La niv central: Ministerul Tur - in minister mixt: Min IMM, Comertului si Profesiilor liberale, Organizatia Nationala pt Turism. La nivel regional - numeroase asociatii profesionale care propun cursuri si programe de formare si perfectionare in meseriile din tur.

- elaboreaza si supune spre aprobare Guvernului strategia si pol nationala in domeniul tur

- aplica, promoveaza si urmareste evolutia strategiei si politicii nationale

- initiaza si promoveaza acte normative specifice

- reprezinta interesele statului in diferite organe si organisme internat si dezv rel de colaborare cu organe si organizatii similare din alte state

- initiaza si negociaza acorduri, conventii si alte intelegeri internat

- urmareste aplicarea legilor si a actelor normative in dom tur si armonizarea acestora cu reglementarile UE

- colaboreaza cu celelalte organe aflate in subordinea Guvernului

- organizeaza si realizeaza activitatea de promovare turistica a Romaniei pe piata int si ext

- org congrese, colocvii, simpozioane si alte activ similare in tara si in strainatate in dom tur

- constituie si gestioneaza Fondul general pentru promovarea si dezv tur

- coord, impreuna cu Min Educatiei si Cercetarii procesul de instruire din institutii de inv din dom tur

- coord, imp cu Min Muncii si Solaridatii Sociale, progr nationale si judetene de reconversie profesionala in meseriile specifice activ turistice

- efectueaza proc de privatizare a soc comerciale cu profil de tur

- autorizeaza agentii ec si personalul de specialitate din tur: licentierea ag de tur, clasificarea str de primire tur, brevetarea personalului de specialitate

- efectueaza controlul calitatii serv din tur

- indeplineste orice alte atributii stabilite prin acte normative pt dom sau de activ

2. Probleme ale resurselor umane in tur romanesc

Resursele umane sunt reprezentate de forta de munca a lucratorilor din turism si din activitatile adiacente care constituie 'liantul' ce reuneste componentele produsului in 'pachetul de servicii' si care confera conditiile esentiala si calitatea necesare pentru realizarea consumului turistic propriu-zis. Dezv rapida a tur, in special in cea de-a doua jum a sec XX, a fost insotita de o crestere sustinuta a angajatilor din aceasta ramura. In f multe tari, tur reprez una din princ surse de locuri de munca. In UE, media de ocupare in tur este de 6%, din care 3,5 - 4% in 'hoteluri si restaurante', ceea ce corespunde unei ponderi de 70 - 75% din totalul angajatilor din tur.

In tara noastra, in 1999, ponderea lucratorilor in 'hoteluri si restaurante' reprezinta 1,09% din totalul populatiei ocupate. Din acestea, marea majoritate - 93,2% - sunt salariati si numai 4,2% 'lucratori pe cont propriu' si 2,6% 'patroni'. In perioada 1990 - 1999, tendinta generala este de scadere a nr lucratorilor in ac ramura a ec nationale. Aceasta scadere poate fi pusa pe seama mai multor cauze si, desi se inregistreaza si o scadere a unitatilor de cazare, acesta nu este factorul determinant, existand si alte cauze.

Conform datelor statistice, ponderea salariatilor in tur era mai mica in 1997 fata de 1999, ea crescand 2 ani mai tarziu in detrimetul ponderii patronilor, de la 90,5% la 93,2% si, respectiv, scazand de la 6,1% la 2,6%. De asemenea, dintre salariati circa 2/3 erau femei si 1/3 barbati. In cazul patronilor, insa, situatia era inversa: 2/3 barbati si 1/3 femei, desi femeile detin 64,7% din total. Distributia angajatilor in functie de varsta pare a fi favorabila: 38,6% pt grupa a III-a de varsta - grupa formata din oameni cu mai multa experienta, aflata in plina forta fizica si intelectuala, apoi grupa a II-a cu 31,6% - formata din oameni in plina ascensiune, si grupa I cu 20% - din care se constituie rezerva de forta de munca.

3. Agremenul turistic. Continut, functii si tipologia serviciilor de agrem (litoral, munte, balneo, orase-trasee)

Agrementul reprezinta o alta componenta de baza a serviciilor turistice, deoarece asigura odihna activa a turistilor (o caracteristica fundamnetala a vacantelor in zilele noastre, conturand cadrul necesar petrecerii placute si instructive a timpului liber). Cuprinde: stadioane, piscine incalzite sau neincalzite, terenuri si sali de sport, velodromuri, hipodromuri, manejuri, popicarii, terenuri de golf, minigolf, piste de schi, de bob, sali de jocuri mecanice, parcuri de distractie, cazinouri, cluburi de yachting etc.

Agrementul indeplineste o serie de functii:

-         vizeaza destinderea si recomfortarea fizica a turistului,, precum si divertismentul si dezvoltarea capacitatilor sale;

-         la nivel psihic, activitatile cultural-distractive si instructiv-educative au ca obiect crearea unei atmosfere de destindere, amuzament si comunicare, contribuind la imbogatirea cunostiintelor turistului;

-         au un rol insemnat in cresterea eficientei economice a activitatii turistice intr-o zona, statiune, complex turistic;

-         poate determina cresterea competitivitatii statiunilor turistice.

Mijloace si echipamente de agrement existente in zonele montane:

- partii de schi, pt sanii, pt bob

- mijloace de transp pe cablu

- trambuline

- patinoare artificiale

- scoli de schi si patinaj

- saune, piscine acoperite

- terenuri de mini-golf, de fotbal, de tenis, de baschet

- sali de sport si sali polivalente

- stadioane, cinematografe, biblioteci

- sali de bowling, popicarii

- poteci si puncte de belvedere

- videoteci, biliard, discoteci, sali de gimnastica si aerobic

- Sali cu dotari pt fitness

- cluburi de alpinism, dela plan, zbor cu elicopterul

- unitati de alimentatie cu speific, cluburi, baruri de noapte, cazinouri

- motoscutere pe zapada, tir cu arcul etc

Mijloace si echipamente de agrement in statiunile balneare

- stranduri termale in aer liber

- piscine acoperite

- saune, terenuri de sport

- bowling, carusele, partii de schi, saniute

- telescauna, cinema, biblioteca, muzee

- discoteci, Sali de spectacole, Sali de audiii muzicale, Sali multifunctionale,

- cluburi, cazinouri

- parcuri de agrement - distractii

- piste de atletism, teren pt cros

- alei amenajate pt cura de teren

Mijloace si echipamente de agrem in statiunile de pe litoral:

- plaje amenajate si dotari aferente

- plaje cu circulatie libera

- agrem nautic (debarcadere, salupe, yole, barci cu motor, nave de agrem etc)

- parcuri de distractie

- minicare, piste de karting, trenulete, bowling, discoteci, biliard

- piscine acoperite si in aer liber

- saune, solarii, minigolf

- Sali de gimnastica si aerobic

- stadioane, cinematografe, teatre de vara

- terenuri de sport

- Sali de conferinte

- acvariu, delfinariu

- cluburi, baruri de noapte

- echitatie si manej pt copii

- excursii diverse

- plimbari cu elicopterul, lansari cu parasuta etc

Mijloace si echipamente de agrem in centrele urbane:

- marile oglinzi de apa amenajate si dotate pt agrement

- parcurile si gradinile publice

- parcurile de distractie pt copii

- strandurile amenajate

- bazinele sportive, stadioane, biblioteci

- restaurante cu specific

- echitatie, curse de cai

- gradini zoologice si botanice

- case de cultura, piscine acoperite

- discoteci, filarmonici, jocuri mecanice

- ansambluri folclorice

- bazine de inot, patinoare artificiale etc.

4. Rata beneficiului: 250 mil lei / 20 mild lei * 100 = 1,25%

R_p% = ∑P / ∑I_i * 100

R_p% - rata profitului

∑P - volumul profitului

∑I_i - volumul incasarilor

Nr. 3

Partea I

1. Definiti turistul international si turismul interior

Turistul international = orice persoana care se deplaseaza pentru o durata de cel putin 24 h intr-o alta tara decat cea de domiciliu stabil pt orice alt motiv decat acela de a efectua o activitate remunerata.

Turismul national = activitate turistica practicata in interiorul unei tari de catre rezidentii aceleeasi tari.

2. Turismul si ocuparea fortei de munca

Conform OMT, ind tur se situeaza pe primul loc in lume in ceea ce priveste contributia la ocuparea fortei de munca. Personalul angajat in ind tur repr cca 11% din toatlul fortei de munca ocupate la niv ec mondiale sau 1 din 9,4 locuri de munca de pe glob. Cele mai multe dintre acestea sunt intalnite in intreprinderi mici si zone urbane sau rurale, adica acolo unde se creeaza cel mai mare disponibil de forta de munca.

Relatia dintre tur si capitalul uman este complexa, de interconditionare, fiecare dintre cele 2 elemente avand deopotriva rol de cauza si de efect: stimularea cresterii tur este un mijloc imp de relansare a fortei de munca, dar si dezv sau franarea dezv tur este in functie de existenta sau lipsa resurselor umane in teritoriul de referinta.

Turismul ajuta la mentinerea pop in zonele rurale si montane si niveleaza disparitatile regionale in ceea ce priveste veniturile. In solutionarea globala a problemei fortei de munca, pe plan modial se promoveaza politici menite sa asigure integrarea tur in strategiile de combatere a somajului, dar si alocarea de investitii in vederea cresterii niv de educare si formare a aptitudinilor si a calitatii personalului.

Avantajele turismului, ca mobilizator al fortei de munca:

-         o abundenta de efecte directe

-         potential de crestere a utilizarii fortei de munca mai ridicat decat al ind in gen

-         nr mare de locuri de munca pt incepatori, tineri, in gen la inceputul carierei si oferirea unei game largi de meserii specifice ind tur

-         locuri de munca sezoniere sau in part-time pt pers a caror utilizare in ind serviciilor necesita flexibilitate

-         generator de locuri de munca in zone cu niveluri mari ale ratei somajului

-         capacitatea de a stimula crearea unor noi locuri de munca in diferite regiuni, prin investitii in infrastructura

-         predominanta locurilor de munca in intreprinderi mici si mijlocii - motorul principal al ec de piata

3. Factorii economici care influenteaza dezv tur:

-          Veniturile, preturile - tarifele , oferta turistica, cooperarea economica internationala ;

-          Progresul tehnico - stiintific = contribuie la cresterea productivitatii muncii, diversificarea si perfectionarea mijloacelor de transport: realizarea de autostrazi, porturi etc; sporirea si modernizarea bazei tehnico - materiale a turismului;

4. Metode de inregistrare a circulatiei turistice

Pt a obtine statistici , indicatori ,informatii asupra dimensiunilor si structurii fluxurilor turistice pt stabilirea politicii de dezvoltare a turismului si pt a stabili volumul si structura ofertei exista urmatoarele metode :

1.controlul la frontiera (pt turismul international, care inseamna intrari de straini sau romani in tara sau iesiri din tara ;

2.inregistrarea hoteliera

3.sondaje sau anchete ;

4. informatii obtinute de la instituiile bancare ( schimb valutar , alte incasari si plati ) .

Partea 2

1. Continutul si caracteristicile pietei turistice

Dezvoltarea turismului in majoritatea tarilor lumii a condus la constituirea si dezvoltarea pietei turistice. Piata turistica = sfera economica in care produsul turistic apare sub forma ofertei iar nevoia turistica sub forma cererii. Este sfera de confruntare a ofertei cu cererea si in care se finalizeaza tranzactii prin intermediul actelor de vanzare - cumparare.

Piata turistica are 2 laturi corelative: oferta si cererea. Ea are un continut complex deoarece cuprinde atat piata serviciilor (trasnport, cazare) cat si cea de marfuri (alimentatie si nu numai). Are interferente si este conditionata de dimensiunile si dimanismul pietelor de servicii si de marfuri asupra carora exercita o serie de influente .

Consumul turistic incepe din locul de resedinta (echipamente, alimente, carburanti, transport) si continua pe tot parcursul calatoriei precum si la locul de destinatie (transport, cazare, agrement, carburanti) .

Clasificari ale pietei turistice :

1.dpv al raportului cerere - oferta :

• Piata efective ( reala ) ;
• Piata potentiala ;
• Piata teoretica ;

2. dupa sfera de cuprindere :

• piata nationala ( oferta si cererea in cadrul unei tari ) ;
• piata internationala = oferta unei tari si cererea altei tari .

Intre acestea exista interferente; fiecare tara apare ca ofertanta, deci furnizoare de produse turistice precum si ca solicitanta, deci beneficiara;

3. dupa natura turistilor :

• piata pasiva = primitoare de turisti ;
• piata activa = generatoare de turisti ;

O restrangere a cererii turistice internationale (fenomene conjuncturale politice sau economice) poate fi compensata prin extinderea cererii interne si o amplificare a cererii turistice internationale poate sa aduca sa o restangere a cererii interne. Extinderea cererii turistice internationale va implica masuri de crestere a ofertei turistice. Intre cele 3 categorii de piata (turistica, a serviciilor, marfuri) exista relatii de dezvoltare paralela, de dezvoltare reciproca precum si relatii de substituire.

Turismul determina direct sau indirect cresterea vanzarilor de marfuri si aceasta este cea mai importanta in zonele, localitatile in care nr turistilor in sezon este mai mare decat nr populatiei rezidentiale.

Repartizarea teritoriala a pietei turistice :

Este repartizata neuniform teritorial ca urmare a diferentierii marcante rezultate din repartizarea neuniforma a atractiilor turistice a patrimoniului turistic precum si ca urmare a diferentierilor in repartizarea cererii (nr. populatie, dezvoltare economico - sociala, marimea veniturilor);

Un rol important in valorificarea unei regiuni il are atractivitatea, oferta de servicii si accesibilitatea. Relatiile turistice dintre regiunile turistrice primitoare si ale ofertei se pot determina cu ajutorul modelelor econometrice de tipul modelelor gravationale; modelul gravational este in intelesul sau general o functie care leaga un flux dintr-o regiune Y spre o regiune X de variabilele demografice, economice, sociologice si distanta. In turism modelul gravational poate furniza informatii asupra nr de turisti atrasi dintr-o regiune Y de o regiune X in conditiile in care exista mai multe regiuni emitatoare si mai multe zone turistice de atractie.

Piata actuala, reala sau efectiva cuprinde cercul de indivizi care consuma intr-o perioada data produsul turistic pt a-si satisface nevoia de agrement, tratament etc; Cea potentiala are o sfera mai larga, deoarece cuprinde piata actuala si o parte din consumatorii potentiali, respectiv nonconsumatorii relativi interni si externi; Piata teoretica are limite si mai largi deoarece presupune ca toti nonconsumatorii sa devina consumatori de produs turistic paralel cu eliminarea completa a concurentilor si sporirea consumului pana la limtele lui maxime ;

Nonconsumatorii categorii :

Absoluti = persoane care datorita unor conditii nu vor fi niciodata turisti ;

Relativi = cei care au putere de cumparare insuficienta ; cu indiferenta la turism ; care momentan sunt impiedicati de prima experienta defavorabila ; care momentan consuma vacante la rude , parinti , sau nu consuma transport ;

2. Transporturile si dezvoltarea turismului

Fluxurile turistice implica derularea unui trafic turistic intre localitatile/tarile de resedinta si localitatile/statiunile/zonele, regiunile turistice/tarile primitoare de turisti. Pt derularea traficului tur se apeleaza la o gama variata de mijl de transp. Deseori, deplasarea turistilor necesita folosirea combinata a mai multor mijloace de transp. Intre dezv ind turistice si a transp exista o stransa dependenta: cresterea vol circulatiei tur depind de gr de dezv a transp, iar existenta unor forme variate si accesibile de transp influenteaza atat vol si structura fluxurilor tur cat si repartizarea teritoriala si sezonalitatea activ tur.

Tur intern si internat nu se poate dezv fara transp. Trans este si un factor stimulativ al cresterii circulatiei tur: introducerea de noi servicii si facilitati.

Transp rutiere

Deplasarea tur se realizeaza intr-o proportie imp prin formele de transp rutier care au devenit mijl de transp in masa. Ponderea cea mai mare o detin autocarele, micobuzele si autoturismele. Predomina tur automobilistic pt distantele scurte si medii care se va mentine. Procentul cel mai mare de tur automobilisti il repr cei care de deplaseaza pe cont propriu, dar care se incadreaza tot mai mult in formele de tur semiorg.

Exista aspecte specifice legate de utilizarea propriu-zisa a autostrazilor:

- caracterul pronuntat sezonier al traficului cu intensitati maxime in varf de sezon si supraaglomerari la inc si sf per de vacanta de vara

- dependenta de conditiile meteorologice

- distributia inegala a traficului

- viteza medie de deplasare este conditionata de restrictiile impuse de circulatie.

Se impunde dezv bazei mateiale si a infrastructurii tehnice:

- dezv pe trasee tur rutiere a rtelei de moteluri, hanuri, hoteluri de tranzit

- dezv retelei de terenuri de campare

- completarea echiparii soselelor cu statii de benzina, servicii de reparatii si intretinere, unitati comerciale si de alimentatie etc

Transp aeriene

Castiga o imp tot mai mare in expansiunea tur intern si internat, pt calatorii pe distante medii si lungi.

Particularitati:

- capacitatile de transp sunt orientate spre acoperirea cerintelor in varfurilor de sezon

- elasticitatea diferentiata a tarifelor practicate, in functie de intensitatea cererii tur

Transp aerian al tur se realizeaza prin intermediul zborurilor pe curse regulate de pasageri si prin zborurile efectuate la cerere (chartere): chartere de grup (cu/fara afinitate), ch Inclusive Tours, ch own-use si ch specializate.

Transp feroviare

Trenul a fost pionierul serviciilor de transp tur cu caracter de masa. Desi, odata cu aparitia automobilului si a revolutiei transp aeriene, a intrat intr-un anumit declin, in prezent, asistam la o epoca de reinnoire a transp feroviare, care se specializeaza tot mai mult, in vederea deplasarii calatorilor pe distante medii si lungi.

Avantaje:

- siguranta si regularitatea programelor, care nu depind de conditiile de sezonalitate sau e conditiile meteo

- comoditatea si rapiditatea deplasarilor, fara intrerupere atat ziua cat si noaptea

- tarifele relativ accesibile

- conditii avantajoase pt transp colective.

Aceste avantaje sunt completate de facilitati aordate pt stimularea calatoriilor tur organizate: ca bilete de familie, bilete turistice, bilete de grup, abonamente etc.

3. Importanta si particularitatile ind hoteliere. Principalii indicatori ai eficientei activ de cazare.

Dintre formele de baza tehnico-materiala, capacitatile de cazare conditioneaza poate in cea mai mare masura volumul activitatii turistice. Cap de caze cuprinx totalitatea formelor de cazare care ofera turistilor coditii optime de adapostire, indeplinind si alte functii caracteristice.

Dupa structura retelei de cazare:

-         forme de cazare de baza: hotelul, motelul

-         forme complementare: campingul, satul de vacanta

Dupa categoria de confort:

- 5 categ de confort, de la 1 la 5*

In functie de regimul de folosire a obiectivelor de cazare:

-         cu o activ permanenta

-         sezoniera

In functie de durata sejurului:

-         de tranzit

-         de sejur

-         mixte

In functie de amplasare:

-         statiunile de litoral

-         statiunile de munte

-         statiunile balneoclimaterice

-         centrele urbane

In functie de capacitatea de primire:

-         structuri de cazare mici: 20-40 locuri

-         structuri de cazare mijlocii: 200-400 locuri

-         structuri de cazare mari: peste1000 locuri

Functii:

-         de odihna si igiena

-         de alimentatie

-         functii complementare: de agrem

-         functii productive

-         functii comerciale

-         de intermediere

Pt supravietuie si dezv firmele hoteliere se angajeaza in tot mai multe activitati de prestatii.

Indicatori

- productivitatea muncii: W - valorica (Wv = I / Np) si fizica (Wf = N / Np)

I - volumul incasarilor

Np - nr personal muncitor

N - nr innoptari realizate anual

- incasarea medie pe unitate de prestatie ('i' cu bara sus) = I / NLc sau I / LcZ

NLc - nr locuri cazare

LcZ - locuri-zile

- cheltuielile la 1000 lei incasari (C cu bara sus) = Ch / I x 1000

- cheltuielile medii pe unitatea de prestatie ('c' cu bara sus) = Ch / NLc sau Ch / LcZ

- rata rentabilitatii sau profitului (r%) = B / I x 100 (beneficiu / incasari)

= B / Fd x100 (beneficiu / fondurile ocupate)

= B / Ch x100 (beneficiu / suma costurilor)

- beneficiul pe unitatea de prestatie (b) - (loc sau loc-zi) = B / Cu (Cu - nr unitatilor de prestatie)

- coeficientul de utilizare a capacitatii (Cuc) = Cu / Cmax x100 (capacitatea efectiva utilizata / capacitatea maxima de cazare - nr locuri total x nr zile de functionare)

4. Gradul de ocupare a hotelului:

Cuc = Cu / Cmax x 100 = 68500 / (250 x 365) x 100 = 75,0685 %

Nr 4

Partea I

1. Definiti excursionistul si calatorul in tranzit

Excursionistul = orice persoana care calatoreste pt propria placere intr-o alta zona, tara alta decat isi are resedinta pt o perioada mai mica de 24 ore .

Calator in tranzit = orice persoana care traverseaza o tara chiar daca ramane mai mult de 24 ore cu conditia ca toate opririle sa fie scurte + alte motive decat cele turistice.

2. Semnificatiile socio-culturale ale turismului

Tur tinde sa devina tot mai mult una din formele principale de legatura intre oameni pe plan intern si mai ales internat. Setea de info, preocuparea pt cunoasterea vietii, ec, ist si culturii diverselor natiuni vor fi satisfacute intr-o masura tot mai imp tocmai prin contactul direct. Calatoriile tur vor vor deveni in tot mai mare masura o componenta pricipala a procesului complex de instruire atat a tinerilor, cat si a oamenilor maturi.

Ca rezultat al civilizatiei contemporane, tur va contribui din ce in ce mai muil la sensibilizarea fiintei umane fata de realitatile din locurile vizitate, la cutivarea unui climat de intelegere reciproca intre oameni. Evolutia tur intrenat este in stransa leg cu destinderea in relatiile politice dintre state, tur internat este o adevarata negatie a conflictelor politice.

Tur contribuie la cunoasterea culturii nationale a unor natiuni, de educare si apropiere a oamenilor, in spiritul intelegerii si colaborarii reciproce. Dobadeste o noua dimensiune, cu profunde semnificatii umane.

3. Factorii demografici si sociali care influenteaza dezv tur

- Timpul liber: categorii de timp liber: la sf zilei de munca, la sf de saptamana, concedii de odihna platite, concedii medicale, vacante scolare, timp liber dupa pesionare;

- urbanizarea

- Demografia ( populatia ):

-         Cresterea pop globului : 1800 - 1 mld oameni ; 1830 - 2 mld ; 1950 - 2,5 mld ; 2000 - 6 mld ; 2005 - 6,5 mld ; 2025 - 8 mld ; 2050 - 10 mld ;

-         Cresterea nr de orase milionare ( urbanizarea ) : 1960 - 75 orase ; 1985 - 270 orase ; 2000 - mai multe orase cupeste 10 mil loc . ;

-         Cresterea duratei medii de viata :1970 - 300 mil loc peste 60 ani ; 2000 - 585 mil. Loc. Peste 60 ani ;

-         Schimbari in structura pe varstea populatiei: cresterea ponderii populatiei de varsta a treia, crestera populatiei reprezentata de tineret ;

-         Schimbari in structura socio - profesionala: cresterea ponderii celor cu pregatire superioara, cu venituri mai mari.

4. Indicatorii care masoara circulatia turistica

- numar turisti: N_t

- nr de zile turist (innoptari): Nzt

- nr mediu de turisti: Nzt (N cu bara sus!) = ∑Tz / nzp

∑Tz - totalitatea turististilor

nzp - nr zile a perioadei

- durata medie a sejurului: Ds (D cu bara sus!) = ∑Nzt / NT = x zile

∑N_zt - total zile turisti

NT - numar total turisti

- densitatea circulatiei turistice: Dct = ∑NT / P x 100

∑NT - nr total turisti

P - pop autohtona

- preferinta relativa a turistilor: Pr% = a). ∑NTx / Px x 100

b). ∑NT / ∑T x 100

NTx - total turisti din tara 'x'

Px - populatia 'x'

T - pop totala

- intensitatea circulatiei turistice: Ict = Tpx / Pe x 100

Tpx - turisti plecati dintr-o tara 'x'

Pe - pop tarii emitatoare

Partea II

1. Continutul, rolul si particularitatile alimentatiei ca parte a prestatiei turistice

Unitatile de alim au urm strauctura;

-         unitati pt servirea consumatorilor

-         unitati de productie

-         unitati de depozitare si pastrare

Prin unitate de servire se intelege localul format din una sau mai multe incaperi, dotate cu utilaje, mobilier si obiecte de inventar corespunzatoare profilului si categoriilor in care se incadreaza unitatile, in conformitate cu care se stabileste si regimul de preturi practicate: unitati cu grad de confort si regim de preturi de lux, de categoriile I, II si III si unitati cu grad de confort si regim special de frecventare - cantine restaurant.

Restaurantele presteaza serv de alim pt consumatori individuali ( a la carte) si pt grupurile de turisti (meniuri prestabilite cu ag de tur).

Rest trebuie sa ofere cu serv suplimentare:

-         org de banchete sau mese festive

-         comenzi pt inchirieri taximetre

-         oferirea in puncte fixe sau volante a produselor de tutun, pliante, obiecte artizanat

-         diverse comisioane

-         rezervarea de locuri la mese

-         oferirea in meniu a unui minim de preparate dietetice

-         asigurarea pazei pt autoturismele parcate (in parcarea proprie)

-         gararea autoturismelor si respectiv predarea lor la plecarea clientilor, de catre personalul restaurantului

Tipuri de unitati de alim:

1.      restaurant:

• restaurant clasic
• restaurant specializat - cu specific pescaresc

- cu specific vanatoresc

- rotiseria = restaurant de mica capacitate unde se serveste carne sub forma de frigare, rotisor, chebab cu garnituri, etc.

- restaurant zahana = este unitate gastronomica in care se serveste, la comanda, tot timpul zilei, produse (specialitati din carne de porc, vita, miel) si subproduse (rinichi, ficat, inima, splina, etc.), mici, carnati, etc. pregatite la gratar si alese de consumatori din vitrinele de expunere sau platourile prezentate de ospatari la masa

- restarant dietetic

- rest lactovegetarian

- rest familial sau pensiunea

• restaurant cu specific national, local, cu program artistic, etc.

-         crama

-         rest cu specific local

-         rest cu specific national

        braserie (asigura in tot cursul zilei servirea consumatorilor, in special cu preparate reci, un sortiment restrans de mancaruri, specialitati de cofetarie-patiserie, bauturi),

        beraria

        gradina de vara

2.      bar

-         bar de noapte

-         bar de zi

-         cafe-bar cafenea

-         disco-bar

-         bufetul bar

3.      unitati de tip fast-food

• restaurant fast-food cu autoservire
• bufet tip expres si bistrou (este o unitate cu desfacere rapida, servirea se face de catre vanzator, iar plata se face anticipat)
• pizzerie
• snack-bar (o unitate caracterizata prin existenta unei tejghele-bar si servirea cu sortimente pregatite total sau partial in fata lor. Se servesc: crenvusti, pui fripti, carnaciori, precum si bauturi nealcolice reci sau calde si bauturi alcoolice intr-un sortiment redus)

4.      cofetarie

5.      patiserie, placintarie, covrigarie.

Acest tip de unitati se caracterizeaza prin aspiratia de a se distinge de alte unitati competitoare printr-o imagine cat mai personalizata sau prin introducerea, cultivarea si mentinerea relatiilor de ospitalitate profesionala cu clientela lor. Ele cultiva arta ospitalitatii.

2. Serviciile de baza si suplimentare

Servicii de baza:

• de transp, in caul unor aranjamente de tipul Inclusive Tour sau in cazul in care turistii solicita asemenea servicii de transp, inclusiv inchirierea de autoturisme cu / sofer
• hoteliere, asigurarea conditiilor pt innoptarea tur in dif forme de cazare, inclusiv serv suplimentare prestate in aceste unitati
• de alimentatie, prestate de diverse tipuri de unitati de profil

Servicii complementare:

-         serv prestate pt asigurarea petrecerii agreabile a timpului de vac: agrem, sport, excursii, manifestari cult-artistice, inchirieri de ob sportive sau de uz personal, alte serv auxiliare prestate direct sau mijlocit de organizatorii de turism

Servicii cu caracter special:

-         prestate in formele tur balneomedical, tur de congrese, vanatoare si pescuit sportiv etc

Conform unor opinii, serv complementare sunt serv periferice, pe considerentul ca ele exprima nevoi secundare de consum in comparatie cu serv de baza, care se constituie in nevoi primare de consum. In aceasta optica, serv de baza repr nucleul ofertei tur in jurul careia se contureaza serviciile periferice. Astfel, pt turistii ale caror motivatii principale pt acceptarea unei destinatii de vac constau in atractivitatea posibilitatilor de odihna activa, agrem devine o componenta de baza a prestatiilor turistice. In consecinta, unele serv complementare tind sa se transforme in serv de baza.

3. Principalele atractii turistice naturale ale Romaniei

Resursele turistice nat ale Romaniei sunt alcatuite din diverse si spectaculoase forme de relief imbinate spectaculoase pe intreg teritoriul , clima favorabila tot anului , flora si fauna bogate , diversificate , numeroase monumentede arta si arhitectura = Romania poate satisface prin resursele sale turistice o gama larga si diversificata de preferinte si motivatii ale cererii turistice interne si inernationale .

Resursele turistice cuprind ansamblul atractiilor turistice naturale sau antropice dintr-o zona , regiune , tara

A)Carpatii romanesti ocupa 36 % din suprafata tarii si se constituie intr-o importanta zona turistica ; sunt supusi unei concurente puternice de Apli , Pirinei , Tatra , dar au unele particularitati care le confera originalitate si atractivitate . sistemul montan se caracterizeaza prin :

• Diversitate de aspecte peisagistice ;
• Alternarea unitatilor montane , submontane , depresionare , a culoarelor de vai ;
• Varietatea si configuratia invelisului vegetal ;
• Retea de ape minerale si termale ;
• Fond cinegetic si piscicol ;

Toate aceste caracteristici ofera originalitate si o nota de atractivitate . Sunt usor accesibili si ofera conditii pt odihna si tratament , drumtetii , speoturism , vanatoare , pescuit , sporturi de iarna .

1.potentialul speologic este de mare valoare stiintifica si estetica , cu peste cele 10 900 pesteri ocupa locul 3 in Europa dupa Iugoslavia si Franta .

2.domeniul schiabil de la 800 - 2200 m , cele mai importante Bucegi , Parang , Muntele Mic , Postavarul , Retezat , Rodnei , Vladeasa ;

3.centrele de alpinism : peste 450 , cele mai multe trasee sunt in zona Busteni - Brasov - Sibiu ( 218 Piatra Craiului , 69 Apuseni , 11 Fagaras , Cheile Bicazului 42 , Retezat 71 ) ;

4.oglinzile de apa naturale si artificiale : Bucura si Zanoaga -Retezat ; Galcescu si Rosiile - Parang ; Capra si Balea - Fagaras ;

B) arealul dealurilor si podisurilor : predomina aici lacurile cu apa sarata utilizate in turismul balnear ( Sovata , Ocna Sibiului , Slanic Prahova ) ; aici iazurile importante pt domeniul sportiv ;

C) lacurile de campie : Amara , Balta Alba , Lacul Sarat - balneare ;

- caldarusani , Motistea , Calmatui - pt pescuit sportiv si agrement ;

- Straulesti , Baneasa , Tei , Floreasca - pt agrement ,odihna , pescuit ;

- Siutghiol , Tasaul , Jupiter de pe litoral pt agrement si sporturi pe apa ;

D) conditiile de clima : un important factor de cura = climato - terapia ; zapada = spatiul de iarna ; nr mediu de zile cu zapada 25 zile pe litoral ; 50 - 70 campie ; 100 Subcarpati , peste 100 la 1500 m

E) vegetatia are o valoare turistica ridicata pt ca se pot intalni specii declarate monumente ale naturii , rezervatii stiintifice ( Padurea Comaneasa , Frasinu din Campia Romana ; vegetatia submediteraneana in Banta si Valea Cernei , Padurile de Liliac din Caras -Severin , Poiana Narciselor din Fagars ; vegetatie luxurianta din Delta Dunarii ;

F) fauna se caracterizeaza printr-o valoare cinegetica siestetica deosebita ; fondul cinegetic din Romania se caracterizaza prin varietate , densitate si valoare a trofeelor : urs , mistret , cocos de munte in Calimani , Ceahlau , Bistrita - Tarcau ,Godeanu , la deal si in Delta Dunarii ;

- fauna acvatica are valoare seminificativa ;

- pasarile = mare varietate , unele specii sunt rare : dropia , lisita , cocosul de mesteacan , protejate si cuprinse in rezervatii ;

G) fondul de factori naturali de cura : Romania are un exceptional fond natural de factori de cura : peste 160 statiuni si localitati ce poseda ape minerale , ape termominerale , mofete ; in statiunile romanesti exista conditii pt toate cele 3 tipuri de asistenta balnemadicala : profilactica ( de prevenire ) ; curativa , de recuperare

- structura geologica complexa a Romaniei este o rezerva inepuizabila de ape minerale si termominerla ; ocncentrari mai mari in arealul Oas - Gutai - Calimani - Harghita ;

- apele sunt caracterizate prin complexitate si deversitate sub aspect chimic , mineralogic , termic , varietate de elemente chimice ;

- 1/3 din apele minerale sunt in Romania , in primele 5 locuri din lume ;

- lacurile terapeutice au potential terapeutic ridicat , cloruro - sodice , sulfatate , iodurate : balta Alba - Buzau ; Lacul Sarat - Braila ; Techirghiol - apa sarata ; Mangalia - apa sulfuroasa ; Ursu - Sovata ; Ocna Mures , Cojocna , Someseni ,Ocna Sibiului , Slanic Prahova , Teleaga - apa sarata si namol saprofeic ;

Namolurile terapeutice sunt de mai multe feluri :

• Sapropelice = negre ,sulfuroase produse prin procesul chimic de putrefactie in lipsa O2 ( Techirghiol , Amara , Lacul Sarat , Ocna Sibiului ,Ocnele Mari ) ;
• De izvor = depuneri prin decantarea izvoarelor ( Sangeorz - Bai , Felix , Someseni ) ;
• Sedimentare argilo - marnoase mineralizate - Nicolina - Iasi ;
• Turbe descompuse chimic : Poiana Stampei , Borsec , Bilbor , Tusnad , Geoagiu Bai , Mangalia ;

Emanatiile naturale de gaze terapeutice - mofete : Romania peintre putinele tari din Europa mofetice ( CO2 si sulf ) in Covasna pt aparatul circular .Salinele cele mai cunoscute Tg. Ocna , Slanic , Praid , Cacica .

Litralul romanesc al Marii Negre are 45 % din baza tehnico - materiala a turismului in Romania , constituindu-se intr-un important potential turistic .Are caracteristici :

• Resursele terapeutice : apa sarata a marii ( 18 g / l ) , aerosoli , apele mineralizare ,lacurile sarate , namoluri teraputice ;
• Orientarea ce permite expunerea la soare cca 10 h/ zi ;
• Panta lina si nisip fin ;
• Latime mare 400 - 500 m la Mamaia ;
• Consolidarea falezei .

Delta Dunarii si Dunarea sunt elementele de prima marine si universalitate in turismul romanesc . Cel mai important fluviu international in Europa ; Dunarea 2860 km de la Rin la marea Neagra , 1075 kn in Romania , traseu integral navigabil ; cel mai importanta sector 144 km defileul Dunarii - Portile de Fier ; peisaj de unicitate in Europa , turism stiintific , turism de vanatoare si pescuti , sporturi pe apa ; 1990 - declarata rezervatii a biosferei ; 1995 - Eurosit : simbolul recunostintei UNESCO ;

4. Productivitatea muncii:

W = I / Np (incasari / nr lucratori) = 25 mild lei / 100 = 250 mil

Rata rentabilitatii:

r% = B / I x 100 (beneficiu / incasari) = 2 mild / 25 mld x 100 = 8%