VALEA PRAHOVEI - CEA MAI IMPORTANTA DESTINATIE TURISTICA DIN ROMANIA

VALEA PRAHOVEI - CEA MAI IMPORTANTA DESTINATIE TURISTICA DIN ROMANIA

Valea Prahovei este una dintre cele mai cautate destinatii turistice din Romania. Usor accesibila, atat cu trenul, cat si rutier, la o distanta relativ mica de capitala tarii, este deosebit de frumoasa si dispune de numeroase amenajari turistice.

Situata in partea superioara a judetului Prahova, este dominata de abruptul versantilor de est ai muntilor Bucegi si este compusa dintr-un sirag de statiuni climaterice (Sinaia, Busteni, Azuga - judetul Prahova si Predeal - judetul Brasov).

Scurta prezentare a principalelor localitati din Valea Prahovei

Sinaia - "Perla Carpatilor"

Amplasare: Sinaia este situata pe cursul superior al raului Prahova, la poalele de sud-est ale muntilor Bucegi si cele de sud-vest ale muntilor Baiului, la 62 km nord-vest de municipiul Ploiesti si 102 km de capitala.

Populatia este formata din 15.063 locuitori.

Scurt istoric: Localitatea Sinaia apare mentionata documentar prima oara in 1690, cand in preajma Manastirii Sinaia (1690-1695), pentru paza sa au fost intemeiate locuinte pentru scutelnici. A fost declarat oras in 1880, cand localitatea a devenit locuinta de vara a regelui Carol I.

Altitudine: 798-971 m

Climat: Este specific zonelor alpine, cu aer puternic ozonat, cu veri racoroase si ierni putin friguroase. Temperatura medie anuala este de 6C.

Cai de acces: Rutiere - Bucuresti-Brasov pe DN1 (E60); feroviare - Gara Sinaia pe ruta Bucuresti-Brasov.

Atractii turistice

Castelul Pelisor. Construit intre anii 1899-1902 de arhitectul ceh Karel Liman si decorat de vienezul Bernhard Ludwig, Pelisorul a fost locuit de perechea princiara, Ferdinand si Maria, din 1903. Castelul Pelisor detine o valoroasa colectie de arta decorativa apartinand Art-Nouveau-ului, printre care lucrari ale unor artisti ca E. Galle, fratii Daum, J. Hoffmann, L.C. Tiffany, Gurschner etc. O mentiune speciala merita manuscrisul-pergament realizat de Maria si daruit lui Ferdinand in 1906. Regina artista a impus un stil personal, ecletic, elementele Art-Nouveau adoptand trasaturi bizantine si indeosebi celtice. Astfel au luat nastere interioare ca "Dormitorul de Aur", "Capela" si "Camera de Aur" care, indubitabil, au valoare de unicat.

Punctul Fosilifer Plaiul hotilor Rezervatie naturala (paleontologica). Succesiune de formatiuni de flis cretacic. In formatiuni se gasesc olistolite de calcare bogate in fauna: gasteropode, crustacee, cefalopode etc. Rezervatia are 6 ha.

Rezervatia naturala Aninisul de la Sinaia Rezervatie naturala-botanica. Rezervatia are o suprafata de 1,4 ha in care este ocrotit palcul de padure de foioase, in acesta predominand aninul (almus incana). Se mai intalnesc paltini, carpeni si mai rar pinul, zada, bradul, molidul. Stratul de arbusti cuprinde: paducel, maces, soc, si vegetatia ierboasa: piciorul cocosului, floarea pastelui, vioreaua, crinul de padure, sanziana. Adaposteste o fauna bogata de mamifere mici, pasari, batracieni.

Muzeul National Peles. Este un monument istoric si de arhitectura. Profilul consta in arta plastica si decorativa. Functioneaza in incinta Castelului Peles, construit la initiativa regelui Carol I, in doua etape (1873-1883 si 1896-1914), in stilul renasterii germane, dupa planurile arhitectului vienez von Doderer si ale celui german Schultz din Lemberg, cu transformari gotice ale arhitectului ceh Liman. Castelul a fost resedinta regala de vara. Dintre lucrarile de arta din muzeu care au o valoare deosebita, se remarca decoratia in lemn care imbraca peretii si plafoanele in majoritatea incaperilor. Pelesul are 160 de camere si sali in care pot fi vazute diferite obiecte ornamentale, covoare orientale, sculpturi fine din fildes, tapiserii, mobilier, colectii de arme (sec. XV-XIX), tablouri. Printre cele mai impresionante sali sunt: marea sala de arme (cu obiecte din India, Persia, Turcia, Arabia), sala de consiliu (vitralii elvetiene, sec. XVI-XVII), sala de muzica, sala florentina, sala oglinzilor, sala maura (cu o colectie inspirata de Palatul Alhambra din Spania), salonul turcesc, sala de teatru. In parcul inconjurator se afla si Foisorul, fosta casa de vanatoare, refacut de Carol II. Programul de vizitare este: zilnic intre 9-15; marti inchis.

Manastirea Sinaia. Monument istoric si de arhitectura religioasa. Manastirea a fost infiintata in 1695 si cuprinde: Biserica Veche Adormirea Maicii Domnului (construita in 1690-1695 la initiativa spatarului Mihai Cantacuzino dupa modelul manastirii Sf. Elena, de pe muntele Sinai. Este realizata in stil brancovenesc. Devastata in 1784, a fost repictata in 1795 sub domnia lui Al. Moruzzi); Biserica Paraclis (construita in 1690-1695); Biserica Noua Sf. Treime (construita in 1843; chiliile construite in 1690-1695 au fost restaurate de arhitectul francez Amile Andre Lecomte du Noily cu cheltuiala Eforiei spitalelor civile din Bucuresti. In pronaosul bisericii se afla portretele regelui Carol I, ale reginei Elisabeta si ale fiicei lor, Maria).

Cladirea cazinoului. Monument de arhitectura laica. Constructie din 1912, dupa planurile arhitectului Petru Antonescu dupa modelul cazinoului din Monte Carlo. Aici se desfasoara intalniri nationale si internationale. In fata edificiului se afla bustul artistului I. Brezeanu opera sculptorului D. Paciurea. Programul de vizitare este: orele 9-15, luni si marti inchis.

Festivalul toamnei. Creatie artistica. Festival de muzica si divertisment organizat in lunile septembrie-octombrie in parcul orasenesc.

Casa memoriala Nicolae Iorga. Casa memoriala. Casa in care a locuit Nicolae Iorga, construita in 1918 de catre arhitectul Bornovschi, in stilul arhitecturii romanesti specifice zonei montane.

Casa memoriala George Enescu Casa memoriala. Casa in care a locuit George Enescu, cu arhitectura specifica zonei montane. In 1927, aici si-a perfectionat talentul de violonist Yehudi Menuhin. Programul de vizitare este: zilnic 10-18, luni inchis.

Casa memoriala Anastasie Panu. Casa memoriala. Casa in care a locuit Anastasie Panu.

Colectia muzeala Rezervatia Bucegilor. Muzeu orasenesc. Profil: stiintele naturii - fauna si flora din zona muntilor Bucegi cu prezentare dioramica, harti turistice. Program de vizitare: vara: orele 9-19; iarna: orele 9-17.

Hotelul "Cota 1400". Situat pe Platoul Bucegi la altitudinea de 1400 m intr-un cadru natural deosebit de pitoresc, aproape de partiile de schi de la Cota 2000, Cabana Miorita si la 15 minute pe drum asfaltat din Sinaia. Se poate ajunge cu masina sau cu telecabina.

Cabana Cuibul Dorului. Situata la aproximativ 10 km de Sinaia, ofera turistilor conditii bune de cazare intr-o locatie pitoreasca.

Mijloace de transport pe cablu - instalatiile de urcat pe cablu sunt diversificate, astfel:

2 telecabine intre cota 1400-cota 2000;

1 telescaun Valea Dorului-Furnica;

4 teleschiuri Valea Dorului-Varful cu Dor, Furnica-Varful cu Dor, Cota 1400-Cota 1500, Varful cu Dor-Cabana Varful cu Dor;

5 baby ski-lifturi.

In prezent, Sinaia este un important centru turistic si de desfasurare a unor conferinte internationale si nationale. Exista amenajari speciale destinate sporturilor de iarna:

Pista de bob cu o lungime de 1500 m (13 viraje si 132 m diferenta de nivel);

Partii de schi de diferite grade de dificultate;

Partii pentru sanius.

Exista numeroase poteci marcate, sosea auto cu acces pana la cota 1400, precum si doua teleferice (Sinaia-Cota 1400 si Cota 1400-Cabana Varful cu Dor 2000 m) si un telescaun.

Busteni - "Poarta a Bucegilor"

Amplasare: Este situat la 135 km de Bucuresti si 37 km de Brasov.

Descriere geografica: Strajuit de muntii Caraiman (2384 m) si Costila (2489 m), strabatut de apele raului Prahova, Busteni - vechi centru al turismului si al alpinismului romanesc - cunoscut ca "Poarta a Bucegilor" - reprezinta in acelasi timp cel mai important punct de plecare in drumetiile si ascensiunile alpine in Bucegi.

Altitudine: 800-950 m

Populatie: formata din 10.463 locuitori

Climat: Este specific zonelor alpine, cu aer puternic ozonat. Temperatura medie anuala este de 5C.

Cai de acces: Rutiere - Bucuresti-Brasov DN1 (E60); feroviare - Gara Busteni pe ruta Bucuresti-Brasov.

Obiective turistice

Babele. Monument al naturii, format de-a lungul timpului datorita ploilor si eroziunii vantului. Culme muntoasa in partea central-nordica a masivului Bucegi (Carpatii Meridionali), cu directie nord-sud intre Valea Jepilor, la est, si Valea Sugarilor, la vest, constituita din conglomerate si gresii. Altitudinea maxima atinge 2.292 m (varful Baba Mare). Important obiectiv turistic de la care se poate pleca spre Varful Omu (2.505 m), spre izvorul si pestera Ialomitei, spre Crucea de pe masivul Caraiman, spre cabanele Piatra Arsa si Varful cu Dor.

Sfinxul. Monument al naturii, format de-a lungul timpului datorita ploilor si eroziunii vantului. Stanca uriasa, singuratica, in Muntii Bucegi, alcatuita din conglomerate. Actiunea indelungata si combinata a agentilor modelatori (vanturi, ploi, zapezi, inghet, dezghet etc.) a determinat o puternica erodare a acestuia, in urma careia a rezultat aspectul actual (privita dinspre lateral) stanca are infatisarea unui cap urias de om). Exista si unele ipoteze conform carora Sfinxul ar fi o stanca megalictica.

Biserica Nasterea Maicii Domnului. Este un monument de arhitectura religioasa. Ctitorie din 1889 a regelui Carol I si a reginei Elisabeta, dupa planurile arhitectului I. N. Socolescu, cu sprijinul unor constructori italieni. In altar se pastreaza pictura murala originala. Biserica a fost deteriorata dupa luptele din primul razboi mondial, fiind reparata si pictata ulterior.

Castelul Cantacuzino. Este un monument de arhitectura laica. Edificiul a fost construit in 1911, in stil neoclasic.

Casa memoriala Cezar Petrescu este muzeu memorial. Contine biroul de lemn, biblioteca, obiecte personale, colectii de ziare si reviste apartinand scriitorului. Aici scriitorul a trait ultimii 25 de ani ai vietii. Programul de vizitare este zilnic intre orele 9-17, luni inchis.

Monumentul comemorativ Crucea Eroilor din Caraiman. A fost inaltat intre anii 1926-1928 la initiativa reginei Maria si inchinat eroilor romani cazuti in luptele primului razboi mondial. Crucea este construita din otel si are o inaltime de 33 m. Este luminata noaptea.

Monumentul comemorativ Ultima grenada. Este o opera in bronz a sculptorului Dimitriu-Barlad din 1928, reprezentandu-l pe caporalul Musat, erou din primul razboi mondial.

Festivalul international al tinerilor dirijori - manifestare artistica.

Cascada Urlatoarea. Este situata pe versantul de est al Muntilor Bucegi, pe paraul Urlatoarea, care izvoraste de la poalele Muntilor Jepi si se varsa in Prahova. Numele ei este legat nu numai de zgomotul apelor de la cascada, ci si de vuietul celor intermitente care pornesc navalnice dupa ploile repezi. Apele cascadei au parcurs in adancuri un drum lung si, dupa ce stiva de conglomerate s-au terminat, au iesit la lumina.

Mijloace de transport pe cablu:

1 telescaun - lungime 1830 m, capacitate 400 persoaneora, scaune de 2 persoane, durata de parcurs: 15 minute;

telecabina Busteni-Babele - cu lungimea traseului de 4.350 m, diferenta de nivel 1.237 m, timp de parcurgere 13 minute, capacitate 25 persoane. A fost data in folosinta la 11 august 1978. Tarif: 140.000 lei/persoana urcare si 250.000 lei/persoana urcare-coborare [10 ianuarie 2005];

telecabina Babele-Pestera - cu lungimea traseului de 2.611 m, diferenta de nivel 560 m, timp de parcurgere 10 minute, capacitate 35 de persoane.

Partii de schi:

Partia Kalinderu. Lungimea partiei, destinata agrementului, concursurilor si competitiilor sportive, este de 1.500 m, cu o panta medie de 37% si o latime de 40 de metri. Partia este prevazuta cu doua variante de sosire, una pentru incepatori, iar cealalta pentru avansati. Investitia de la partia Kalinderu este realizata in parteneriat public privat, prin programul PHARE, cu o contributie de 88% din partea Comisiei Europene si 12% din partea Guvernului Romaniei, autoritatilor locale si judetene.

Azuga

Amplasare: Este situata pe valea superioara a Prahovei, la poalele muntilor Bucegi, la 60 km nord-vest de Ploiesti si 136 km de Bucuresti.

Istoric: Localitatea a fost intemeiata in anul 1830 si a fost declarata oras in 1948.

Altitudine: 850-950 m.

Climat: Specific zonelor alpine. Temperatura medie anuala este de 7C.

Populatie: 5213 locuitori.

Atractii turistice: partia de schi; targul de paie.

Mijloace de transport pe cablu:

1 telescaun Sorica - 1830 m lungime;

1 teleschi - 166 m lungime.

Predeal

Amplasare: Este situat pe culmea ce desparte Valea Prahovei de Valea Timisului, intre masivele muntoase Bucegi, Postavaru si Piatra Mare.

Altitudine: 1030 m.

Climat: Este specific zonelor de munte. Temperatura medie anuala este de 5C.

Cai de acces: Rutiere - Bucuresti-Brasov DN1 (E60); feroviare - Gara Predeal pe ruta Bucuresti-Brasov.

Obiective turistice: partii de schi cu pante cu grade de dificultate diferite; telescaun Clabucet Sosire- Clabucet Plecare; trasee montane; Patinoar.

Resurse naturale:

Resursele naturale reprezinta factorul principal pentru activitatea de turism si totodata resursele turistice puse la dispozitie de cadrul natural al zonei: unitati de relief, clima, ape de suprafata si subterane, flora, fauna.

Relief

"Valea Prahovei" este dominata de abruptul versantilor estici ai muntilor Bucegi care iau forma unui amfiteatru dispus in semicerc, atingand 2505 m in varful Omu. Tipul predominant de relief este cel litologic. Pe conglomerate si gresii, in urma oscilatiilor climaterice si a eroziunii eoliene, s-au format: Babele, Ciupercile si Sfinxul.

Relieful carstic al muntilor Bucegi s-a dezvoltat pe seama calcarelor si apare sub forma de chei, pesteri, lapiezuri, hornuri, marmite si surplombe. Relieful glaicar nu s-a pastrat bine evidentiat in acest complex montan, datorita conglomeratelor de Bucegi si, in general, a rocilor putin rezistente la eroziunea postglaciara. Conservarea urmelor glaciare se observa totusi in complexul Malaiesti, din muntii Bucegi.

Clima

Aceasta zona se inscrie in conditiile generale ale climatului de munte, cu temperaturi medii anuale de 0-6C, precipitatii abundente (1000-1200 mm/an) si vanturi puternice.

Relieful, prin altitudine si prin orientarea catenelor muntoase, aduce modificari locale: scaderi de temperatura si cresterea cantitativa a precipitatiilor, o data cu nivelul altimetric. Pe crestele inalte apare un climat alpin, in timp ce in culoarul Prahovei apare "climatul de adapost".

Flora

Din oricare punct al zonei Valea Prahovei ne putem da seama de insiruirea esentelor lemnoase care compun covorul vegetal al acestei zone. Iarna, mai bine ca oricand, se poate distinge padurea de foioase (fag, anin, carpen, alun) de padurea de conifere.

Sub stancile Sfanta Ana si sub stancile de la Poiana Stanii se poate admira o specie rara de rasinoase: tisa (Taxus Baccata), avand lemnul trandafiriu, mirositor si tare si frunzele lungi, inguste, lucitoare si otravitoare. Acest arbust poate atinge uneori varsta de o mie de ani.

Pe Cumpatul, pe Piscul Cainelui si in Valea lui Bogdan se poate admira laricele sau zada, remarcabil prin frunzisul sau straveziu si gingas de un verde fragil. Pana la altitudinea de 1400 m predomina fagul, urmeaza apoi o zona de tranzitie de fag si brad pana la altitudinea de aproximativ 1600 m, de la care inaltime in sus predomina coniferele.

De la 1800 m incep sa apara pasunile alpine formate din plante ierboase (gentiene, garoafe) si plante lemnoase (rododendronul, afinul). De asemenea, la aceasta altitudine apare si renumita floare de colt, ocrotita de lege ca monument al naturii.

In etajul alpin inferior, sunt foarte raspandite tufisurile care ocupa mari suprafete si sunt alcatuite din jneapan si anin de munte.

Fauna

Fauna padurilor de rasinoase cuprinde mamifere, de interes cinegetic: ursul, cerbul, rasul, la care se adauga pasari: acvila de munte, cocosul de mesteacan, gainusa de alun. Fauna fagetelor este foarte variata: viezurele, ursul brun, cerbul, veverita, caprioara, jderul, mistretul si o varietate mare de pasari: mierla, ciocanitoarea, cinteza.

In zona alpina se mentine o relicta din glaciarul tarziu, capra neagra, dintre pasari intalnindu-se: cinteza alpina, acvila de munte s.a. Fauna acvatica este reprezentata prin cea de altitudini mari, in apele reci de munte intalnindu-se pastravul.

Rezervatii naturale

Rezervatiile naturale sunt areale in care sunt ocrotite prin lege elemente naturale pe cale de disparitie.

Cel mai cunoscut parc natural este Parcul National Bucegi, parc intrat in circuitul turistic national si international datorita dotarilor adecvate. Rezervatiile naturale nu dispun inca de dotarile necesare pentru a fi valorificate prin turism. Rezervatia naturala din Valea Prahovei care s-a impus prin valoare si a intrat in circuitul turistic este Rezervatia Naturala Arinisul de la Sinaia.

Ariile protejate au o valoare peisagistica deosebita, dar si un echilibru ecologic fragil cu risc de epuizare si degradare rapida, de aceea trebuie sa se realizeze o amenajare turistica adecvata.

Resurse antropice:

"Resursele antropice sunt elemente de cultura specifice, create de om, de-a lungul timpului, ele existand pe teritoriul oricarei tari si putand fi valorificate turistic."

Obiectivele turistice antropice existente au fost construite de om din cele mai vechi timpuri in alte scopuri, ajungand in zilele noastre in ipostaza de potential turistic. Ele sunt diverse si pot fi grupate in componente cultural-istorice, pe de o parte si etno-culturale si etno-folclorice, pe de alta parte. Acestea sunt:

monumente si situri arheologice;

monumente si ansambluri de arhitectura si arta de factura religioasa;

monumente sau ansambluri de arhitectura si arta de factura civila;

case memoriale;

monumente tehnice;

locuri istorice;

resurse turistice culturale;

manifestari etno-folclorice.

Atractivitatea componentelor antropice este definita de urmatoarele insusiri:

unicitatea - reprezinta unul din principalele motive care sporeste atractivitatea turistica, fie ca este vorba de un produs unicat, fie de un obiectiv ajuns unicat datorita mentinerii in timp;

dimensiunea obiectivelor antropice poate polariza atentia si interesul turistilor in cazul in care este iesita din comun. Componentele antropice de dimenisiuni foarte mari sau foarte mici sunt admirate zilnic de mii de turisti;

ineditul - reprezinta de asemenea o sursa de atractie rezultand din natura materialului si arhitectura deosebita;

vechimea trezeste atentia turistilor, unele obiective aflate in muzee sau in spatiul geografic (obiectele antice, podoabele foarte vechi, elementele de tehnica populara veche) sunt un punct de atractie turistica;

functiile indeplinite de anumite edificii pot deveni adesea o sursa de interes turistic.

Valea Prahovei detine un imens potential turistic antropic, ceea de demonstreaza evolutia si continuitatea vietii sociale, economice si culturale pe meleagurile prahovene.

Patrimoniul cultural-istoric al Vaii Prahova cuprinde:

Monumentele si ansamblurile de arhitectura si arta religioasa: Manastirea Sinaia ctitorita de Mihai Cantacuzino (1695);

Monumentele si ansamblurile de arhitectura de factura civila, simbolurile evolutiei asezarilor prahovene ce reprezinta stilurile traditionale, exprima originalitatea sistemului de constructii arhitectonice si totodata masura gradului de dezvoltare culturala si socio-economica a Vaii Prahova.

In cadrul monumentelor si ansamblurilor de arhitectura de factura civila, un loc important il ocupa castelele si palatele, care au o putere de polarizare a fluxurilor turistice deosebita. Edificii interesante sub acest aspect sunt: Castelul Peles - Sinaia, construit in stilul renasterii germane de influenta gotica, este cel mai important castel de vanatoare din tara, cu importante colectii de picturi si sculpturi, mobilier si arme; Castelul Pelisor detine o valoroasa colectie de arta decorativa apartinand Art-Nouveau-ului, printre care lucrari ale unor artisti ca E. Galle, fratii Daum, J. Hoffmann, L.C. Tiffany.

Muzeele reprezinta institutii de cultura intens vizitate, care functioneaza, in general, in ansambluri de arhitectura valoroase si sunt importante din punct de vedere stiintific, artistic si cultural. Muzeele importante din Valea Prahovei sunt: Muzeul Peles care cuprinde obiecte de arta, colectii de picturi, arme, mobilier, sticla, metal; Muzeul de arta medievala de la Manastirea Sinaia care cuprinde: vesminte preotesti, carti aurite, icoane romanesti si straine; Muzeul Cinegetic de la Posada care cuprinde arme si trofee de vanatoare.

Casele memoriale sunt cladirile care au apartinut unor artisti valorosi, scriitori si medici si constituie obiective turistice care astazi sunt foarte putin valorificate prin turism. In Valea Prahovei se afla Casa George Enescu de la Sinaia si Casa memoriala Cezar Petrescu.

Monumentele de arta plastica si comemorativa nu infatiseaza momente din istoria nationala, ele sunt dedicate unor eroi, oamenilor de cultura, istoriei nationale si cinstesc evenimentele si personalitatile prahovene prin ansamblurile monumentale si placile comemorative care se integreaza peisajului prahovean. Cele mai multe apartin unor mesteri anonimi si sunt un prilej de aducere aminte pentru valorile istoriei si culturii. Din multitudinea lor, cele mai importante sunt: Monumentul "Ultima grenada" din Busteni, Monumenul eroilor de pe Caraiman (33 m).

Localitatile urbane si rurale sunt si ele puncte de atractie datorita arhitecturii specifice, valorilor de arta, cultura si civilizatie si datorita evenimentelor pe care le gazduiesc.

Monumentele tehnice sunt lucrari de tip industrial si tehnic cu valoare turistica inedita. In aceasta categorie se inscriu: podurile metalice si de lemn, instalatiile vechi de morarit, mijloacele de transport si amenajarile hidrotehnice.

Locurile istorice sunt obiective turistice care se refera la spatiile unde s-au desfasurat importante evenimente istorice si la amplasarea cimitirelor militare.

Parcurile si gradinile care de-a lungul evolutiei asezarilor umane au fost modernizate si dotate cu elemente noi (Gradina Zoologica de la Busteni, Parcul Sinaia).

Obiectivele etnoculturale si etnofolclorice

Resursele turistice etnoculturale sunt reprezentate de arta populara.

Asezarile rurale traditionale, privite in ansamblu, reprezinta un grup de constructii, locuinte ce alcatuiesc un mod de viata care se poate schimba in timp si spatiu. Acestea se definesc prin vechime istorica, functia socio-economica, durata de locuire si modul de organizare a gospodariilor.

Arhitectura traditionala s-a conturat in timp, specificul ei fiind dat de structura materiala a constructiilor, de proportii, de volume, decor si ornamente. Conditiile naturale, imprejurarile sociale, istorice, indemanarea tehnica si optiunea estetica a locuintelor si-au pus amprenta asupra diferitelor edificii ale satului. Elementele care definesc orice constructie traditionala, laica sau religioasa sunt dimensiunile, materialele folosite, temelia, dispunerea elementelor de constructie, formele de acoperis, ornamentele exterioare si interioare. Cele mai atractive din punct de vedere arhitectural sunt bisericile care se impun prin modul de fasonare si imbinare a barnelor, prin impartirea interioarelor si elevatia turnului care in zona Vaii Prahova este mic de inaltime.

Organizarea interiorului constituie cea mai concludenta expresie a modului de viata si a formelor de manifestare a ideilor despre familie, frumos si functionalitate. Interiorul locuintelor taranesti este conditionat de mediul natural, ocupatii, nivelul de dezvoltare si schimburile culturale. Locuintele se identifica prin planul si functiile incaperilor.

Obiectele traditionale sunt legate de ocupatiile agricole, silvice si transport. Ele s-au dezvoltat si diversificat o data cu circulatia produselor mestesugaresti prin targuri, oboare, balciuri, iarmaroace. Astazi putine gospodarii mai folosesc astfel de obiecte, ele fiind pastrate in muzee si colectii etnografice pentru a putea fi cunoscute de turistii interesati.

Portul popular reprezinta o carte de vizita a locuitorilor din Valea Prahovei. Este un ansamblu vestimentar cu piese de imbracaminte si podoabe distincte de mare valoare artistica. Costumul popular este determinat de zona, de ocupatii si mestesuguri. Ele reflecta starea sociala, varsta si trecutul istoric. Astazi constituie un element de podoaba pentru zilele de sarbatoare si pentru importantele ceremonii din viata omului.

Sculptura populara in piatra s-a dezvoltat mai ales pentru caracterul ei ornamental. Mesterii populari realizeaza multe elemente de constructie: stalpi de pridvor, de poarta, scari, balustrade, mese de piatra, pietre funerare.

Arta populara a prelucrarii pieilor este prezenta acolo unde exista mesteri care se ocupa cu tabacaria, cojocaria si cizmaria. Elementul dominant este confectionarea pieselor de iarna: cojoace, caciuli. Ele au tehnici de decorare deosebite in functie de ocaziile la care sunt folosite. Alaturi de acestea se mai confectioneaza: curele, opinci, tobe de vanatoare, traiste, hamuri si alte elemente de marochinarie.

Instrumentele populare traditionale sunt aparate de producere a sunetelor realizate prin tehnici speciale si din materiale deosebite. Unele dintre acestea sunt foarte vechi precum buhaiul, buciumul, fluierul, iar altele au fost asimilate in decursul timpului: vioara, chitara, clarinetul. Alaturi de acestea mai sunt folosite, in completarea liniei melodice, frunza si coaja de mesteacan, solzul de peste.

Arta impletiturilor are o veche traditie la sate. Cele mai raspandite sunt impletiturile din nuiele care au o larga intrebuintare. Aria de raspandire a acestui mestesug s-a restrans foarte mult in ultimele decenii din cauza modernizarii elementelor de interior si a ustensilelor casnice.

Arta picturii pe sticla. Valentele artistice si turistice ale acestui mestesug sunt date de tematica iconografica ortodoxa, de armonizarea si alternanta tonurilor, de culoarea si finetea desenului, de prezenta foitelor de aur si argint. Toate acestea amplifica valoarea si dau originalitate picturilor realizate de mesterii populari.

Mestesugul incondeierii oualor este practicat la sate.

Confectionarea mastilor sunt folosite in dansuri si la sarbatorile laice legate de Craciun si Anul Nou.

Manifestarile etnofolclorice

La nivelul comunitatilor rurale, viata sociala se desfasoara in concordanta cu un anume instrument de masurare a timpului, care sa puna in acord varietatea preocuparilor umane cu fenomenele constante ale mediului terestru si cosmic. Aceste legaturi sunt materializate prin multiple sarbatori si ritualuri specifice poporului roman.

Manifestarile folclorice se bazeaza pe existenta a trei calendare:

Calendarul civil cu doua solstitii si echinoctii, fazele lunii si alte evenimente astronomice sau meteorologice;

Calendarul bisericesc care cuprinde sarbatorile si zilele importante dintr-un an;

Calendarul popular care indica perioadele favorabile pentru derularea activitatilor agricole si pastorale.

Calendarul popular romanesc cuprinde mai multe tipuri de manifestari, legate de:

Sarbatorile de Craciun, Anul Nou si Boboteaza. Practicile cele mai cunoscute sunt: colindul si uratul cu capra.

Sarbatorile agricole ale primaverii, legate de inceutul anului agrar sau ale toamnei, legate de stransul recoltei.

Sarbatorile pastorale ale primaverii, legate de adunatul oilor si inceputul pasunatului la munte sau coboratul oilor toamna.

Sarbatorile muntelui, "Serbarea Zapezii de la Sinaia".

Calendarul religios cuprinde sarbatorile legate de Craciun si Pasti, de aniversarea unor sfinti si arhangheli, de evenimente importante din viata omului. Alaturi de aceste sarbatori un loc important ocupa targurile si festivalurile, ca pastratoare de obiceiuri si datini.

Muzeele etnografice sunt institutii culturale care sunt vizitate de turistii ce vor sa se cultive si sa cerceteze materialele expuse. Unele dintre ele sunt atasate manastirilor. Muzeele conserva valorile traditionale locale si sprijina vizitatorii in intelegerea procesului de dezvoltare spirituala si culturala a zonei in care sunt amplasate. Ele sunt obiective turistice care pot fi puse in valoare prin vizitarea lor in cadrul circuitelor si excursiilor tematice organizate.