CURS MSDOS

Introducere. Sistemul de operare MSDOS asigura legatura între componenta electronica si operator. Interfata este asigurata prin intermediul unei linii de comenzi. Fiecare comanda se introduce la prompter si abia dupa executarea acesteia se poate trece la introducerea comenzii urmatoare. Executarea unei comenzi se face prin apasarea tastei ENTER ( ) dupa ce comanda a fost scrisa de la consola prin tastarea fiecarei litere (tastatura).

Identificarea unitatilor de stocare. Pentru a putea fi identificate fiecarei unitati de stocare îi este atribuita o litera urmata de caracterul “:” (doua puncte) prin procesul de creare a partitiei (vezi instalarea sistemului MSDOS). Literele A, B si C sunt litere rezervate dupa cum urmeaza: A este atribuita primei unitati de discheta, B celei de a doua unitati de discheta iar C primei unitati de harddisk. În lipsa uneia sau mai multora dintre ele aceste litere nu pot fi atribuite unei alte unitati.

Informatiile oferite de promterul MSDOS. 1. Unitatea de stocare curenta (C:); 2. Calea catre directorul curent (C:WINDOWS) si 3. Directorul curent (WINDOWS).

Stocarea informatiei pe unitatea de stocare. Pentru a putea înregistra informatie pe o unitate de stocare se creeaza suportul pentru aceasta prin operatia de formatare a partitiei (vezi instalarea sistemului MSDOS). Acest suport se numeste “director radacina” si se noteaza cu caracterul “” (backslash). Referirea la directorul radacina al unei unitati se face prin litera atribuita urmata de caracterul “:” si caracterul “”. Ex.: directorul radacina al unitatii de harddisk se va referi prin “C:” iar cel al primei unitati de discheta “A:”.

Informatia se stocheaza pe unitatea de stocare sub forma de fisiere. Pentru a putea fi mai usor identificata informatia fisierului în care se înregistreaza i se atribuie un nume format din maxim 8 caractere (între 1 si 8 caractere) urmat de o extensie de maxim 3 caractere (între 1 si 3 caractere) separata de nume prin caracterul “.” (punct). Extensia poate lipsi iar când este prezenta este folosita pentru a identifica categoria din care face parte informatia (fisierele cu extensia TXT cuprind texte, cele cu extensia EXE sunt programe ce pot fi executate etc.).

Pentru a putea fi mai usor gasita informatia se clasifica sub forma de directoare. Deci directorul poate fi asemuit cu un dosar în care se pastreaza informatia înregistrata pe foi (directorul fiind dosarul iar foile fisierele). Ex.: directorul NC cuprinde fisierele ce apartin pachetului de programe NORTON COMMANDER. Si directoarele ca si fisierele se identifica printr-un nume de maxim 8 caractere urmat de o extensie (facultativ) de maxim 3 caractere.

Directoarele la rândul lor pot cuprinde subdirectoare fiind organizate sub forma unui arbore.

Subdirector al unui director poate fi oricare cu conditia sa existe o relatie de subordonare: COLOR este subdirector al lui SYSTEM dar si al lui WINDOWS si al directorului radacina.

Pentru a avea acces la informatia stocata într-un director din arbore (ex.: VMM32) trebuie scrise toate directoare începând cu directorul radacina (C:) prin care se trece pentru a ajunge în directorul respectiv separând directoarele cu caractere “” (backslash)(EX.:C:WINDOWSSYSTEMVMM32). În acest fel se formeaza “calea” catre directoare.

Comenzile MSDOS

Conventii: “_” reprezinta caracterul spatiu. Ce este trecut între paranteze drepte “[ ]” poate lipsi.

COMENZI REFERITOARE LA DIRECTOARE

Comanda pentru schimbarea directorului curent.

Sintaxa generala: CD_[CALE].

La un moment dat un singur director poate fi curent adica orice comanda care nu v-a face referire la un anumit director, v-a actiona asupra acestuia. Directorul curent se poate determina prin intermediul promterului sau tastându-se comanda CD fara alti parametrii.

Ex.: pentru a avea ca director curent directorul VMM32 folosim comanda:

CD_C:WINDOWSSYSTEMVMM32

CD . v–a face referire la directorul curent în timp ce comanda “CD..” v–a avea ca efect trecerea spre directorul parinte al directorului curent (cel aflat imediat sub directorul curent în arbore).

Ex.: în cazul în care avem ca director curent directorul WINDOWS

CD. nu are nici un efect vizibil

CD.. va avea ca efect trecerea ca director curent a directorului radacina (C:).

Comanda pentru crearea de directoare.

Sintaxa generala: MD_[CALE]NUME.DIRECTOR.

Ex.: pentru a crea în directorul TEMP un director A folosim comanda:

MD_C:WINDOWSTEMPA

OBS1. Daca lipseste [CALE] (calea) directorul este creat în directorul curent.

OBS2. Directorul 2 din figura nu poate fi creat decât daca directorul 1 a fost creat printr-o comanda anterioara.

Ex.:       MD_C:1 se creeaza directorul 1.

MD_C:12 se creeaza directorul 2

Comanda pentru stergerea unui director:

Sintaxa generala: RD_[CALE]NUME.DIRECTOR

OBS. Daca [CALE] lipseste se va cauta directorul specificat prin NUME.DIRECTOR în directorul curent dupa care în cazul în care exista si este gol se va sterge. Altfel se afiseaza un mesaj de eroare.

Ex.: pentru a sterge din directorul TEMP directorul A creat anterior folosim comanda:

RD_C:WINDOWSTEMPA

OBS 2. Pentru a putea sterge un director cu comanda RD acesta trebuie sa fie gol (sa nu contina subdirectoare sau fisiere).

Directorul 1 nu poate fi sters decât daca se sterge directorul 2 si fisierele din ambele directoare.

Ex.:       MD_C:12 se sterge directorul 2.

MD_C:1 se sterge directorul 1.

Comanda pentru stergerea unui arbore de directoare

Sintaxa generala: DELTREE_[CALE]nume.director

Ex.: pentru a sterge arborele care pleaca din directorul 1 împreuna cu acesta folosim comanda: DELTREE_C:1.

Obs. Subdirectoarele directorului 1 nu trebuie sa fie vide si nici nu este obligatoriu sa se stearga atributele SYSTEM, HIDDEN sau READ–ONLY atasate lor sau fisierelor pe care le contin.

Comanda pentru vizualizarea continutului unui director

Sintaxa generala: DIR_[CALE]/P/S/W

Ex.: DIR_C:WINDOWSTEMP afiseaza continutul directorului TEMP. pe prima coloana se afla numele fisierelor si directoarelor, pe cea de a doua extensiile. Coloana a treia în cazul fisierelor afiseaza dimensiunea acestora în octeti (bytes) iar în cazul directoarelor, este afisat mesajul DIR acestea neavând dimensiune. Cea de a patra coloana reprezinta data la care a fost creat sau modificat ultima oara fisierul sau directorul respectiv iar cea de a cincia ora la care s–a produs aceasta operatie. În cazul în care se ruleaza (executa) S.O. MS–DOS sub WINDOWS `95 sau `98 apare cea de a sasea coloana care afiseaza numele extinse[1].

În cazul în care numarul fisierelor din director depaseste numarul celor care pot fi afisate pe ecran afisarea continua fara pauza pâna la umplerea ecranului, astfel ca primele fisiere nu vor putea fi vazute datorita vitezei mari cu care se face derularea ecranului pentru a face loc urmatoarelor fisiere. Pentru a evita acest lucru si a forta asteptarea apasarii unei taste la umplerea ecranului se introduce filtrul “P”. Introducerea unui filtru se face dupa introducerea comenzii fiind anuntat prin caracterul “/” (slash).

Ex.: DIR C:WINDOWS/P afiseaza continutul directorului WINDOWS asteptând apasarea unei taste la umplerea ecranului.

Filtrul “/S” la sfârsitul unei comenzi DIR determina afisarea continutului directorului specificat în CALE si a tuturor subdirectoarelor sale.

Filtrul “/w” la sfârsitul unei comenzi DIR determina afisarea continutului directorului specificat în CALE si anume numai numele si extensia fara ora si data la care a fost creat si fara dimensiunea fisierelor.

Fiecarui fisier sau director i se pot atasa un numar de “calitati” în numar de pâna la 4, “calitati” numite atribute. Cele 4 atribute sunt:

HIDDEN (H) – fisierele având acest atribut nu vor putea fi vizualizate cu o simpla comanda DIR fiind ascunse.

READ–ONLY (R) – fisierele cu acest atribut nu vor putea fi modificate (deci nici sterse), putându–se doar vizualiza continutul acestora.

SYSTEM (S) – fisierele având acest atribut apartin sistemului de operare sa orice modificare sau îndepartare (stergere) poate duce la nefunctionalitatea acestui sistem de operare (WINDOWS sau MSDOS

ARCHIVE (A) – acest atribut arata daca un fisier sau director trebuie sau nu sa fie arhivat. Unele programe ce creeaza copii de siguranta folosesc acest atribut (BACKUP).

DYRECTORY – În cazul directoarelor mai exista un atribut (D) ce le identifica (doar directoarele pot si trebuie sa aiba acest atribut).

Se pot vizualiza fisierele si directoare având un anumit atribut folosind filtrul “/A:” urmat de litera ce prescurteaza numele atributului:

DIR_C:/A:H afiseaza fisierele si directoarele cu atribut ascuns din directorul radacina.

DIR_C:/A:D afiseaza directoarele din directorul radacina C:.

Prin specificarea caracterului “–” (minus) în fasa numelui unui atribut vor fi afisate numai fisierele sau directoarele ce nu au acest atribut:

DIR_C:/A:–R afiseaza fisierele si directoarele ce nu au atribut read–only din directorul radacina.

Comanda pentru vizualizarea/modificarea atributelor unui fisier sau director

Sintaxa generala: ATTRIB_[ H]_[ S]_[ R]_[ A]_[CALE]NUME

Daca se doreste vizualizarea atributelor pe care le are la un moment dat un fisier sau director nu se mai specifica nici un atribut sintaxa generala devenind ATTRIB_[CALE]NUME:

ATTRIB_C:IO.SYS v–a determina afisarea atributelor pe care le are în acel moment acest fisier. Folosindu–se caracterele de substitutie se pot vizualiza atributele mai multor fisiere si directoare simultan:

În cazul în care un ecran nu este suficient pentru a se afisare nu se poate folosi “/p”, acesta fiind filtru al comenzii DIR si nu al comenzii  ATTRIB. Se v–a folosi un filtru extern si anume filtrul MORE. Acest filtru se introduce ultimul pe linia de comanda (dupa comanda propriu–zisa si filtrele acesteia) separându–se de restul comenzii prin caracterul “|” (bara verticala). Singurul filtru intern admis de aceasta comanda este filtrul “/S” ce are ca efect si parcurgerea subdirectoarelor directorului specificat.

Pentru modificarea atributelor unui fisier sau director se specifica si atributul ce urmeaza a fi modificat cu semnul “+” în fata daca se adauga acest atribut sau “–” în fata daca se “sterge” acel atribut.

Ex.: ATTRIB_+H_–S_C:COMMAND.COM adauga atribut ascuns si sterge atributul sistem fisierului COMMAND.COM. În cazul în care se încearca adaugarea unui atribut unui fisier ce are deja atribut SYSTEM sau HIDDEN se v–a afisa un mesaj de eroare. Pentru a se evita aceste cazuri particulare se vor confirma toate cazurile:

ATTRIB_+H_–S_+R_–A_C:COMMAND.COM

COMENZI REFERITOARE LA FISIERE

Comanda pentru copierea de fisiere

Sintaxa generala: COPY_[CALE1]NUME.FISIER_CALE2[NOUL.NUME]

Unde: CALE1 = calea catre directorul în care se gaseste fisierul ce urmeaza a fi copiat.

NUME.FISIER = numele fisierului ce urmeaza a fi copiat.

CALE2 = calea catre directorul în care se copiaza fisierul. Daca nu se specifica numele unui fisier ci doar al unui director vor fi copiate toate fisierele din acel director (nu directorul în întregime).

NOUL NUME = numele pe care îl va avea fisierul dupa operatia de mutare.

Ex.: COPY_C:WINDOWSSYSTEMMSMIXMGR.DLL_C:RECYCLED copiaza fisierul MSMIXMGR.DLL aflat în directorul SYSTEM în directorul RECYCLED în timp ce COPY_C:WINDOWSSYSTEM _C:RECYCLED copiaza toate fisierele din directorul SYSTEM în directorul RECYCLED.

Comanda pentru mutarea fisierelor

Sintaxa generala: MOVE_[CALE1]NUME.FISIER_CALE2

Unde: CALE1=calea catre directorul în care se gaseste fisierul ce urmeaza a fi mutat.

NUME.FISIER = numele fisierului ce urmeaza a fi mutat.

CALE2 = calea catre directorul în care se muta fisierul.

Ex.: MOVE_C:WINDOWSSYSTEMMSMIXMGR.DLL_C:RECYCLED muta fisierul MSMIXMGR.DLL aflat în directorul SYSTEM în directorul RECYCLED

Caractere de substitutie

? – tine locul unei litere.

Ex.: NC.EX? tine locul tuturor fisierelor al caror nume este NC si a caror extensie începe cu EX indiferent care este cea de a treia litera din extensie (poate sa fie chiar caracter nul).

* – tine locul unui grup de litere.

Ex.: NC.* tine locul tuturor fisierelor al caror nume este NC indiferent de extensia pe care o au. *.* tine locul tuturor fisierelor dintr-un director.

Comanda pentru stergerea de fisiere

Sintaxa generala: DEL_[CALE]NUME.FISIER

Ex.: DEL_C:WINDOWSTEMPNCFF^~.TMP

Sterge fisierul ncff^~.tmp aflat în directorul TEMP.

Comanda urmatoare DEL_C:WINDOWSTEMP*.* sterge toate fisierele din directorul TEMP cerând în prealabil confirmare:

Acelasi efect îl are si comanda DEL_C:WINDOWSTEMP (deci fara a se specifica numele decât numele directorului).

Comanda pentru vizualizarea continutului unui fisier.

Sintaxa generala: TYPE_[CALE]NUME.FISIER

Afiseaza continutul unui fisier.

Ex.: TYPE_C:WINDOWSSYSTEM.INI determina afisarea continutului fisierului SYSTEM.INI. Cum însa nu este suficient un singur ecran se introduce filtrul MORE. Acesta se introduce la sfârsitul comenzii separat de comanda prin caracterul “|”.

Ex.:

Instalarea sistemului de operare MSDOS

Unitatile de stocare în momentul cumpararii nu au creat suportul pentru informatie (directorul radacina). În cazul harddisk -urilor, acestea  nu au atribuita nici macar litera de identificare. Aceasta atribuire se face cu programul FDISK.

Dupa afisarea interfetei se selecteaza “1. Create DOS partition or Logical DOS Drives” pentru crearea partitiei si atribuirea literei si apoi “1. Create Primary DOS Partition”. S.O. MSDOS nu se poate instala decât pe o partitie primara. În acest moment îi este atribuita litera. Pentru ca sa se poata încarca S.O. de pe aceasta partitie trebuie setata activ cu “2. Set active partition”.

Dupa atribuirea literei se trece la crearea directorului radacina cu ajutorul comenzii FORMAT.

Sintaxa generala: FORMAT_LITERA.ATRIBUITA:

EX.: FORMAT_A: formateaza discheta plasata în unitatea A

Instalarea sistemului se face de pe un disc pe care deja exista cu ajutorul comenzii SYS.

Sintaxa generala: SYS_ LITERA.ATRIBUITA:

Ex.: SYS_A: instaleaza sistemul de operare pe discheta plasata în unitatea A.

Sistemul de operare MSDOS cuprinde fisierele MSDOS.SYS, IO.SYS SI COMMAND.COM. Pe lânga acestea mai este nevoie si de fisierele SYS.COM, FORMAT.COM si eventual SCANDISK.EXE pentru verificarea discului.

Sectiunea NORTON COMMANDER

Pachetul de programe NORTON COMMANDER a fost creat pentru usurarea muncii sub sistemul de operare MSDOS, prin implementarea unei interfete grafice.

Interfata este compusa din doua ferestre fiecare prezentând continutul câte unui director (posibil sa fie si acelasi), însa o singura fereastra este fereastra activa. Fereastra activa este cea în care se afla cursorul. Comutarea între ferestre se face cu ajutorul tastei TAB. Deplasarea cursorului într-o fereastra se face cu ajutorul tastelor sageti. Prin conventie, pentru a deosebi directoarele de fisiere, directoarele sunt notate cu litere mari în timp ce fisierele sunt notate cu litere mici (Ex.: COMMAND este director iar command.com este fisier). Pentru a intra într-un director plasam cursorul pe numele directorului si apasam tasta ENTER ( ). Automat în fereastra respectiva este afisat continutul directorului curent. Iesirea dintr-un director se face prin plasarea cursorului pe semnul grafic “ ” si apasarea tastei ENTER ( ” vor ocupa întotdeauna prima pozitie într–un subdirector. Directoarele vor fi asezata în continuare si abia apoi fisierele.

Se pot folosi comenzile MSDOS învatate prin tastarea pe linia de comenzi. Apasarea oricarei taste cu exceptia testelor speciale (TAB, INSERT, sageti, ENTER, tastele functionale F1 – F10) are ca efect scrierea pe linia de comenzi.

Prelucrarea informatiilor se face cu ajutorul butoanelor de functii  numerotate de la 1 la 10, butoane carora le corespund tastele functionale F1 – F10.

F1 – HELP ofera un manual de utilizare a pachetului de programe NORTON COMMANDER.

F2 – MENU permite editarea unui meniu utilizator si introducerea de shortcut -uri catre anumite aplicatii. În cazul editarii de texte este folosit la salvarea textului respectiv.

F3 – VIEW vizualizeaza continutul fisierului pe care este plasat cursorul în fereastra activa. Parasirea ferestrei de vizualizare se face fie cu tasta ESC fie cu tasta F10. Programul recunoaste imaginile salvate în format BMP si DIB, fisierele sunet în format WAV si bazele de date ale programului COBOL, tabelele EXCEL etc.

F4 – EDIT permite editarea (modificarea) fisierului text pe care se afla pozitionat cursorul. Salvarea modificarilor se face cu tasta F2, iar parasirea se face cu tasta ESC sau F10. Daca se încearca parasirea fara salvare se activeaza o fereastra care solicita operatorului modul în care se va face parasirea:

SHIFT+F4 – creeaza un nou fisier text. La actionarea comenzii se activeaza o fereastra ce solicita introducerea numelui noului fisier text:

Dupa ce se introduce numele se apasa tasta ENTER trecându–se la editarea fisierului. Se salveaza folosind tasta F2 si se paraseste fie cu ESC fie cu F10.

F5 – COPY copiaza fisierul  sau directorul pe care este pozitionat cursorul în fereastra activa (deci din directorul care este director curent în fereastra activa) în directorul care este director curent în fereastra Inactiva. În exemplul urmator se copiaza din directorul radacina (C:) directorul numit NC în directorul
C:WINDOWSTEMP

Daca nu se marcheaza caseta “Include subdirectories” nu se vor copia decât fisiere iar când este marcata caseta “Copy newer files only” se vor copia decât variantele mai noi ale fisierelor existente. “Check target space” v–a verifica daca pe unitatea de stocare exista suficient spatiu pentru copiere.

Pentru a se copia mai multe fisiere simultan se marcheaza cu ajutorul tastei INSERT.

F6 – RENMOVE este identica cu copierea doar ca în locul unei simple copieri se executa mutarea directorului sau fisierului selectat. Observatie: nu se pot muta mai multe directoare prin marcarea lor cu tasta INSERT. Daca pe linia “Rename or move” se sterge destinatia si se scrie un nou nume se obtine redenumirea fisierului sau directorului respectiv:
 F7 – MKDIR creeaza un nou director în directorul curent al ferestrei active. La executare se activeaza o fereastra ce solicita numele noului director pe linia “Create the directory”.

Directorul este creat la apasarea tastei ENTER.

F8 – DELETE sterge fisierul (-erele) sau directorul (-oarele) selectate. Se cere confirmare prin activarea unei ferestre:

DELETE – confirma stergerea pentru obiectul selectat.

ALL – confirma stergerea pentru toate obiectele ce vor fi sterse.

SKIP – nu sterge obiectul pentru care se cere confirmare dar continua cu urmatorul.

CANCEL – renunta la stergere.

F9 – PULLDN activeaza bara de meniuri prin plasarea unui cursor pe aceasta, cursor ce poate fi deplasat cu ajutorul sagetilor pentru a selecta un meniu:

Dezactivarea se face cu ajutorul tastei ESC. Activarea meniului selectat se poate face cu tasta sageata jos sau ENTER, iar dezactivarea tot cu tasta ESC.

F10 – QUIT paraseste programul, în functie de configurare solicitând sau nu salvare

Meniul LEFT

BRIEF – afiseaza în fereastra din stânga numai numele si extensia fisierelor.

FULL – afiseaza si data si ora la care a fost creat obiectul, precum si dimensiunea fisierelor, iar în cazul directoarelor “subdir”

INFO – afiseaza spatiul liber si cel total al unitatii selectate în fereastra din dreapta.

TREE – afiseaza arborele de directoare

QUICK VIEW – afiseaza continutul fisierului selectat în fereastra dreapta.

COMPRESSED FILES – afiseaza fisierele comprimate selectate în cealalta fereastra

FIND FILE PANEL – afiseaza lista fisierelor gasite cu comanda FIND FILE în cazul în care s-a executat “SEND TO PANEL”

DIRECTORY INFORMATION – ofera inf. despre direct. selectat. în fereastra dreapta

LINK – asigura legatura între doua calculatoare prin cablu serial sau paralel

ON/OFF – ascunde sau afiseaza fereastra din stânga.

NAME/EXTENSION/TIME/SIZE/UNSORTED – sorteaza fisierele dupa nume, extensie, data crearii, dimensiune, sau fara sortare prealabila.

RE-READ – Reciteste directorul curent sau în cazul unui arbore de directoare structura acestuia.

FILTER – configureaza filtrele de afisare pentru fereastra respectiva.

DRIVE – comuta între unitatile de stocare:

Meniul FILE

SPLIT/MERGE – împarte si reface fisiere în si din fragmente.

SELECT GROUP – selecteaza un anumit tip de fisiere.

DESELECT GROUP – deselecteaza un anumit tip de fisiere.

INVERT SELECTION – fisierele selectate devin neselectate iar cele neselectate devin selectate

FILE ATTRIBUTES – stabileste atributele pe care le v-a avea fisierul sau fisierele din directorul selectat.

Meniul DISK

COPY DISKETTE – copiaza dischete folosind aceeasi unitate de discheta

FORMAT DISKETTE – formateaza o discheta

LABEL DISK – identifica o unitate de stocare prin intermediul  unui nume.

NETWORK UTILITIES – folosit în retele de calculatoare

DISK CLEANUP – executa o cautare si o stergere a fisierelor inutile.

Meniul COMMAND

NCDTREE – activeaza o fereastra ce contine arborele de directoare permitând o cautare rapida prin scrierea numelui unui director pe linia “SPEED SEARCH”. Daca este gasit se intra în acel director cu ENTER. Trecerea la urmatorul director cu numele respectiv se face cu combinatia CTRL+ENTER.

FIND FILE – cauta pe unitatea de disk fisierul specificat pe linia “FILE(S) TO FIND”

HISTORY – afiseaza pâna la a 16 comanda MSDOS executata la prompter în aceasta sesiune

EGA LINES – comuta intre modurile video EGA si VGA.

SYSTEM INFORMATION – ofera informatii asupra componentelor electronice instalate pe calculator.

SWAP PANEL – inverseaza ferestrele între ele.

PANELS ON/OFF – afiseaza sau ascunde cele doua ferestre.

COMPARE DIRECTORIES  - compara directoarele din cele doua ferestre selectându-le pe cele diferite.

SYNCHRONIZE DIRECTORIES – sincronizeaza directoarele curente din cele doua ferestre.

TERMINAL EMULATION – utilitar pentru transmiterea de date si fisiere folosind un modem.

MENU FILE EDIT- editeaza un meniu utilizator ce poate fi activat cu tasta F2.

EXTENSION FILE EDIT – permite selectarea programelor cu care se face deschiderea diferitelor tipuri de fisiere.

EDITORS – selecteaza editorul ce va fi folosit cu diferite extensii.

CONFIGURATION – permite configurarea programului NORTON COMMANDER.