Etapele elaborarii unui

1.) Delimitarea obiectului de activitate

à presupune precizarea domeniului care ne intereseaza in cadrul conceperii unui sistem informatic.

Exemplu: vom aborda etapele elaborarii unui proces privind gestiunea "clientilor" fara a lua in considerare actualizarea stocurilor si activitatile contabile, intrucat acestea nu apartin strict de gestiunea clientilor.

2.) Identificarea principalelor evenimente

In cadrul acestei etape sunt identificate evenimentele externe si cele interne. In exemplul nostru avem urmatoarele evenimente:

externe

a)      sosirea unei comenzi de la un client

b)      existenta unui mijloc de transport

c)      sfarsitul zilei

interne:

a)      acceptarea comenzii

b)      decizia de livrare

c)      comanda in asteptare

d)      sfarsitul activitatii de livrare

3.) Construirea tabelului eveniment-rezultat

Permite definirea continutului procesului, prezentandu-se pe trei coloane evenimentele, actiunile induse si rezultatele

4.) Identificarea si descrierea operatiilor

Se regasesc 6 operatii:

OP 1 - controleaza identitatea clientilor si preturile

OP 2 - examineaza stocul

OP 3 - pregateste livrarea

OP 4 - facturarea

OP 5 - expediaza marfa

OP 6 - examineaza comenzile in asteptare

5.) Reperarea sincronizarilor

Vom exemplifica acest lucru printr-un singur bloc, bloc de operatie si anume cel corespunzator operatiei 5 "Efectueaza livrarea".

6.) Precizarea conditiilor de obtinere a rezultatelor

In cadrul exemplului nostru, putem avea urmatoarele reguli de gestiune:

v     Daca comanda este acceptata aceasta regula defineste:

Ø      controlul de identitate a clientilor si a pretului

Ø      conditioneaza rezultatul, adica va apare comanda acceptata respectiv refuzata

v     daca stocul este suficient - regula asemenatoare se refera si la marimea stocurilor

7.) Ordonarea blocurilor-operatie

Din prezentarea schemei generale rezulta ca sunt indeplinite regulile de modelare, in sensul ca orice operatie este declasata de cel putin 1 eveniment si fiecare operatie are cel putin un eveniment rezultat, denumit si eveniment emis.

Pentru a permite o perceptie rapida a ansamblului problemelor care privesc prelucrarile, se impune o prezentare mai detaliata atunci cand se recomanda ca aceasta detaliere sa se faca la nivel de bloc-operatie fara sa mai urmeze o inlantuire a blocurilor detaliate. Acest lucru se impune pentru a evita o detaliere exagerata, deoarece ea ingreuneaza procesul de urmarire.

In acest caz se va utiliza pentru evenimente urmatoarele formalisme:

Fiecare eveniment va fi abordat sub trei aspecte:

è    numele evenimentului

è    numar maxim de aparitii

è    termenul limita

Grafic, evenimentul se prezinta in felul urmator:

Exemplu: Pentru descrierea detaliata a blocului corespunzator operatiei "Examinarea comenzii in asteptare". organigrama se va prezenta astfel:

Aceasta maniera de abordare aduce complemente asupra restrictiilor de timp si de volum. In aceste conditii schema poate fi completata cu descrierea continutului operatiei, dar in aceasta situatie se va completa o "fise" a operatiei care va avea urmatorul continut:

a)      descrierea operatiei:

DENUMIRE: Examinarea comenzilor in asteptare

NUMAR:  6

PROCES:  Gestiunea clientilor

b)      modul de sincronizare:

à la sfarsitul zilei (ora 17:00)

à pentru toate comenzile in asteptare

c)      descrierea regulilor de gestiune

R1 Pentru fiecare produs se va preciza:

-daca totalul cerut este mai mic decat cantitatea din stoc atunci solicitati livrarea

-daca nu solicitati fabricarea

R2 Comenzile de fabricatie sunt emise cel mai tarziu a doua zi dupa examinarea comenzilor

d)      descrierea regulilor de emisiune

R1 Starea cererilor de fabricatie

e)      participarea si durata limita

Uneori sincronizarea pentru a fi activata are nevoie de existenta unui lot de aparitii ale evenimentului decalnsator. Acest numar constituie participarea tipului de eveniment la tipul de sincronizare. Tipul de activabilitate a acestui lot se numeste durata limita.

f)        cardinalitatea evenimentelor

Operatiile emit rezultate. Uneori este posibil ca acestea sa fie emise in mai multe exemplare identice. Numarul exemplarelor exprima cardinalitatea tipului de eveniment al operatiei.

Validarea modelelor

1. Modelele externe a datelor

2. Principiul validarii modelelor

3. Regulile de validare-consultare

1. Medelele externe a datelor (MED)

Fiecare prelucrare are propriile sale modele externe (denumire si subscheme) de date care coincid cu modelel conceptuale ale datelor construite prin prisma unei singure prelucrari. Modelel externe a datelor se construiesc independent de modelele conceptuale ale datelor. Grafic avem:

O prelucrare are modele externe distincte pentru fiecare consultare si pentru fiecare actualizare in parte. Rezulta ca atat pentru consultare, cat si pentru actualizare modelele externe se construiesc pe baza "blocurilor logice de date" (BLD) corespunzatoare.

Evenimentele care activeaza o sincronizare si care nu constituie o cerere de consultare reprezinta un bloc logic de date. Combinatia de evenimente produse printr-o regula de emitere a rezultatelor constituie un bloc logic de date.

Cele mentionate mai sus se pot reprezenta grafic astfel:

Regulile pentru construirea modelelor externe

existenta unui model extern pentru fiecare consultare sau actualizare efectuata de o prelucrare

fiecare model extern se construieste pe baza BLD folosind formalismul entitate‑asociere

entitatile din modelul extern pot sa nu aiba identificator

atributele, entitatile si asocierile externe pot sa nu fie atribute, entitati sau asocieri conceptuale

atributele externe echivalente atributelor conceptuale trebuie sa aiba acelasi nume

Exemplu:

Pentru modelele externe P0 si P1 care priveste consultarea si actualizarea, schemele grafice se prezinta astfel:

CONSULTARE - verificarea identitatii clientului

ACTUALIZARE - acceptarea comenzii de la client