CUPRINS:

CAPITOLUL I. Imprimanta - definitie

caracteristici

CAPITOLUL II. Clasificarea imprimantelor:

Imprimante orientate pe caracter(sau seriale)

a)      Imprimante matriceale

b)     Imprimante termice

c)      Imprimante cu jet de cerneala

Imprimante orientate pe linie

Imprimante orientate pe pagina(laser)

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

CAPITOLUL I.

Imprimanta reprezinta dispozitivul periferic optional care se ataseaza calculatorului pentru realizarea transpunerii imaginilor si textelor aflate in sistemul de calcul pe diferite formate standard de hartie.

Desi calculatoarele si documentele electronice au luat in ultimul timp o amploare deosebita, majoritatea utilizatorilor prefera incasa foloseasca si documente in forma tiparita. Spre deosebire de alte echipamente periferice, imprimantele sunt fabricate intr-o gama neobisnuit de mare, in diverse tipuri si modele fabricate de numeroase firme producatoare.

Imprimanta unui calculator reprezinta principalul dispozitiv cu ajutorul caruia se tiparesc pe hartie rezultatele obtinute in urma executarii unui program(valori numerice, texte, grafice, imagini).

Principalele caracteristici ale imprimantelor, in functie de care se realizeaza si clasificarea lor, sunt urmatoarele:

-mecanismul de tiparire si principiul de functionare

-viteza de tiparire

-dimensiunea liniei tiparite

-rezolutia

memoria proprie

-existenta unui limbaj propriu

-fiabilitatea si costul.

Rezolutia se masoara in dots per inch(d. p. i. ), deci in numar de puncte tiparite pe un inch, cu precizarea ca rezolutia pe orizontala nu este intotdeauna egala cu cea pe verticala. Ea este determinata de metoda folosita pentru imprimare si poate prezenta urmatoarele valori: 300, 600, 720 d. p. i., iar in cazul imprimantelor profesionale, 1200 d. p. i. (sau chiar mai mare ca in cazul imprimantelor laser Fujitsu care pot realiza rezolutii de 2400x600 d. p. i. ).

Viteza de tiparire realizata de imprimanta este determinata de o serie de factori cum ar fi: motorul sau, dimensiunea memoriei imprimantei, de procesor, complexitatea paginii de tiparit. Viteza se masoara fie in caractere pe secunda(c. p. s. ), fie in pagini pe minut(p. p. m. )si poate varia intre 1 p. p. m. si 16 p. p. m.

Dimensiunea memoriei imprimantei este un parametru deosebit de important in cazul imprimantelor laser, si aceasta deoarece numarul si complexitatea desenelor ce urmeaza a fi tiparite pe o pagina sunt proportionale in mod direct cu dimensiunile memoriei imprimantei.

Capacitatea memoriei unei imprimante laser este, de obicei, de 512 k, dar poate sa atinga 3 MB pentru rezolutii de 600 d. p. i. sau chiar mai mult.

Limbajul de control al imprimantei reprezinta setul de comenzi folosit pentru controlul imprimantei.

Capacitatea de emulare reprezinta capacitatea unei imprimante de a folosi limbajul de control al altei imprimante.

In ceea ce priveste dimensiunea hartiei utilizate, aceasta este dependenta de latimea carului(imprimanta pe 80 de caractere sau 132). Se poate utiliza hartie de dimensiunea A4(21 cm. )sau A3(aproximativ 42 cm. ).

Daca incercam sa realizam o diferentiere in functie de modalitatea de antrenare a suportului (hartiei), imprimanta prezinta mecanism de antrenare manual, semiautomat sau automat.

Rezultatul listarii poate fi realizat in alb/negru sau color.

Fiabilitatea este apreciata in functie de capacitatea imprimantei de a functiona la parametrii normali pe perioade cat mai mari de timp in conditii normale de exploatare.

Zgomotul produs de imprimante este masurat in decibeli, fiind preferabile imprimantele silentioase(sub 40 db. ).

Alte caracteristitici utilizate in evaluarea unei imprimante mai sunt: posibilitatea listarii fata/verso, capacitatea rezervorului pentru coli de iesire, capacitatea rezervorului pentru colile de intrare, greutatea.

CAPITOLUL II.

In functie de modul de imprimare(principiul de functionare), se diferentiaza trei categorii de imprimante, si anume:

-imprimante orientate pe caracter

-imprimante orientate pe linie

-imprimante orientate pe pagina

1. Imprimante orientate pe caracter(sau seriale)

Lucreaza dupa principiile masinii de scris, deci tiparirea se realizeaza caracter dupa caracter. Viteza de tiparire este mica, ridicandu-se la cateva zeci de caractere pe secunda. Din aceasta categorie fac parte: imprimantele matriceale, imprimantele termice si imprimantele cu jet de cerneala.

a) Imprimante matriceale - sunt numite si imprimante cu ace datorita modalitatii in care are loc tiparirea: imprimarea se realizeaza prin intermediul unor ace(capul de tiparire al imprimantei prezinta 9 sau 24 de ace) care percuteaza o banda tusata, astfel incat imaginea tiparita se construieste din multimea punctelor realizate.

Rezolutia acestor imprimante este in general de 180 d. p. i.  ceea ce permite tiparirea unor texte sau imagini fara pretentii grafice deosebite, dar sunt rapide si ieftine, deci sunt ideale pentru programe de contabilitate.

Pot tipari si imagini grafice simple. Singurul avantaj este reprezentat de costul redus. Ca dezavantaje mentionam:

sunt zgomotoase

calitatea proasta a tiparirii.

b) Imprimantele termice se bazeaza pe procedeul de fixare termica pe hartie a vaporilor de cerneala. In aceasta categorie se cuprind imprimantele color caracterizate printr-o rezolutie buna in conditiile unei viteze de 250 c. p. s.

Principiul de functionare se bazeaza pe topirea substantei de pe o banda tusata, pe hartie. Sunt foarte silentioase si produc tipariri de calitate foarte buna.

c) Imprimantele cu jet de cerneala(ink jet printer).

Tiparirea se realizeaza prin depunerea pe un suport a unor picaturi de cerneala.Au un "cap de tiparire" la care sunt conectate rezervoare cu cerneala, printr-un circuit complex de canale. Capul de tiparire contine cateva tuburi foarte subtiri(numite duze), din care sunt proiectate in exterior picaturile care se fixeaza apoi pe hartie. Antrenarea si ghidarea picaturilor se realizeaza electrostatic.

Ca si celelalte tipuri de imprimante, pot realiza tiparire alb/negru sau color. In cazul variantei color, culorile sunt aduse pe hartie din patru rezervoare: negru, albastru, galben si rosu.

Din cele trei culori de baza, imprimanta isi mixeaza culorile necesare. Cele mai multe modele constructive sunt cu 12, 24 sau 48 de duze.

Calitatea documentelor obtinute este foarte buna, de aceea sunt utilizate mai mult pentru realizarea documentelor folosite la prezentari.

De remarcat este faptul ca imprimarea este uniforma de la primul pana la ultimul caracter. Cele mai multe tipuri de imprimante cu jet de cerneala necesita hartie speciala, pentru o calitate ridicata a tiparirii. Sunt alimentate de obicei cu coli de hartie folosite in copiatoare, calitatea tiparirii fiind destul de buna in acest caz.

2. Imprimantele orientate pe linie dispun de o memorie tampon, capabila sa stocheze caracterele ce urmeaza a fi tiparite in timpul unui simplu ciclu(la o rotire de tambur sau de banda). Sunt imprimante de viteze mari, pana la 3000 de linii pe minut, asigura tipariri de calitate buna, iar hartia utilizata este antrenata de un dispozitiv special numit tractor (hartia prezinta margini perforate pentru a permite antrenarea).

3. Imprimantele orientate pe pagina, cunoscute, in mod uzual sub numele de imprimanta laser , pot asigura tiparirea de texte, imagini, grafice de foarte buna calitate, la viteze mari de pana la 600 p. p. m.

Imprimarea se face dupa principiul care sta la baza copiatoarelor( xerox). O raza laser polarizeaza electrostatic mai mult sau mai putin un cilindru special(numit tambur), care se roteste intr-o baie cu pulbere de toner( un soi de praf de carbune), si pe care apoi se "agata" mai mult sau mai putin toner ( in functie de incarcarea electostatica) ce va fi depus pe hartie.

Acest procedeu permite atingerea cu usurinta a unei rezolutii de 1200 d. p. i. , dar se poate urca pana la cateva mii de d. p. i. Datorita vitezei mari de lucru si fiabilitatii, sunt folosite mai mult in edituri. Tiparesc imagini grafice cu o calitate foarte buna.

Fata de imprimantele matriceale unde imprimarea se face caracter dupa caracter, la cele cu laser, inainte de imprimare, toata pagina este construita in memorie, ca o imagine grafica.

Acestea prezinta urmatoarele avantaje:

-sunt silentioase

-ofera o calitate ridicata a tiparirii

-sunt cele mai rapide imprimante.

Ca dezavantaje, mentionam pretul ridicat si costul mare pentru intretinere.

O categorie aparte o constituie imprimantele laser color. Acestea sunt o aparitie relativ recenta si exista inca unele probleme la suprapunerea culorilor, iar viteza de tiparire este destul de mica (intre 2 si 8 pagini pe minut).

Utilizarea imprimantelor presupune instalarea unui driver special, driver-ul de imprimanta. Daca nu veti avea driver-ul potrivit nu veti putea folosi imprimanta.

De asemenea, atunci cand vreti sa tipariticeva dintr-un editor de texte, program de grafica sau alt tip de aplicatie, verificati daca au fost setate ( precizate) caracteristicile dorite.

Prezentam cateva firme producatoare de imprimante: HEWLETT  PACKARD (numarul unu in lume la imprimante cu jet de cerneala si laser), EPSON (numarul unu in lume la imprimante matriceale).

CONCLUZII Primul echipament pe care cei mai multi utilizatori il adauga unui sistem PC este o imprimanta, fie ea de tip inkjet(cu jet de cerneala), fie de tip laser, in cele mai multe cazuri din motive bine intemeiate. In acest mod utilizatorii pot tipari documentele sau scrisorile pe care le editeaza.

In multe cazuri, un sistem PC fara o imprimanta este incomplet, in afara de cazurile in care acesta este folosit exclusiv pentru comunicatii electronice, fara nici o intentie de a produce documente tiparite. Aceasta situatie este insa destul de rara.

Imprimantele folosesc activitatilor in secretariat, pentru culegerea de date, daca e necesara listarea datelor. La birou, orice document pe care il produceti poate fi mai eficient prin utilizarea culorilor. Astfel se pot crea propriile antete pentru scrisori, documente publicitare pentru expozitii, scoaterea in evidenta a informatiilor esentiale, editarea propriilor buletine informative.

BIBLIOGRAFIE:

"Calculatorul fara secrete"

Mihaela Carstea, Ion Diamandi

Editura AGNI

Bucuresti, 1998

"Bazele utilizarii calculatoarelor personale"

Adrian Pana, Tamara Bran

Editura ECONOMICA

Bucuresti, 2000

"Manualul incepatorului"

Dan Marinescu, George Dimitriu, Mihai Trandafirescu

Editura TEORA

Bucuresti, 1999

"Iformatica generala"

Victoria Stanciu, Adrian Pana

Editura DUAL TECH

Bucuresti, 2002

"Ghidul cumparatorului si utilizatorului de imprimante"

Editat de PC World Romania

Bucuresti, 2002