1 Aspecte generale

SIS este un sistem de urmarire politienesc, transfrontalier, asistat de calculator, constand din serverul central de la Strasbourg (Central Schengen Information System - C.SIS) si din, actualmente, 15 Sisteme nationale de Informatii Schengen (N.SIS). Alaturi de verificarea persoanelor si a obiectelor (vezi art. 95 si urmat. CAPAS), sistemul permite darea in consemn a cetatenilor straini terti, adica a persoanelor pe care un stat Schengen le semnaleaza in vederea nepermiterii intrarii (art. 96 CAPAS). La ora actuala, SIS contine mult peste 10,5 milioane seturi de date despre persoane si obiecte semnalate. N.SIS german se afla la sediul Oficiului Federal al Politiei Judiciare si este conectat la sistemul german de urmarire INPOL.

Rezumat cu privire la tipurile semnalarii

Semnalarile din SIS la data de 01.02.2002:

Explicatii si moduri de procedura la semnalarea in vederea retinerii persoanei

Semnalarea in vederea retinerii reprezinta, conf. art. 64 CAPAS, o cerere de retinere provizorie in scopul extradarii. Admisibilitatea extradarii a fost verificata de autoritatea semnalanta si apreciata ca justificata de catre aceasta.

Baza legala pentru retinere trebuie sa fie o lege nationala, semnalarea in sine neputand sa constituie o baza legala pentru privarea de libertate. De regula, in statul semnalant exista deja un mandat de arestare national, dar acesta nu legitimeaza o privare de libertate in afara frontierelor sale. Semnalarea in SIS poate fi privita ca o garantie suplimentara, adica in cazul retinerii se va depune o cerere formala de extradare.

Legislatia nationala contine, de regula, bazele necesare pentru retinerea persoanei a carei extradare se solicita. In Germania, ele sunt continute in Legea cu privire la asistenta juridica internationala, al carei art. 19 prevede ca Parchetul si politia sunt abilitate sa efectueze retinerea provizorie, daca sunt intrunite conditiile unui mandat de arestare in vederea extradarii. De cele mai multe ori, persoana cautata nu intra sub incidenta dreptului penal national, asa ca nu se aplica nici codul national de procedura penala.

La retinerea persoanei semnalate conf. art. 95 CAPAS, se procedeaza in modul urmator:

retinere provizorie in baza dispozitiilor legislatiei nationale, in scopul extradarii (in Germania: conform Legii cu privire la asistenta juridica internationala)

Solicitarea documentelor insotitoare, in traducere (documentele cu privire la semnalare) prin biroul SIRENE national. Autoritatea semnalanta are obligatia ca, odata cu semnalarea, sa comunice statului solicitat si anumite informatii esentiale despre caz. Aceste informatii sunt transmise electronic, impreuna cu asa-numitele documente insotitoare, intre cele doua birouri SIRENE. Biroul SIRENE national efectueaza eventualele traduceri ale documentelor, in asa fel incat unitatea care a efectuat retinerea persoanei sa le primeasca in limba nationala.

Prezentarea la judecatorul care are competenta conf. legislatiei nationale (in Germania - la judecatorie), pentru a decide asupra retinerii - cel tarziu pana la trecerea unei zile de la data retinerii.

Judecatorul decide daca persoana va continua sa fie retinuta (dispunerea arestului) sau daca trebuie eliberata.

De asemenea, trebuie avute in vedere si particularitatile nationale.

Exemplu: Germania La frontiera germano-polona, politia de frontiera de la Grlitz depisteaza un cetatean canadian, dat in consemn de catre Portugalia. Conf. art 19 din Legea cu privire la asistenta juridica internationala, politistii de frontiera procedeaza la retinerea provizorie a persoanei, iar prin fax solicita documentele insotitoare de la SIRENE-Germania (la Oficiul Federal al Politiei Judiciare) si informeaza procurorul general competent. Dupa primirea traducerilor in limba germana a documentelor din Portugalia, care contin detalii cu privire la semnalare, canadianul va fi dus la judecatoria din Grlitz, iar judecatorul competent va decide in conformitate cu procedura de la art. 22 din Legea cu privire la asistenta juridica internationala si va dispune ca persoana semnalata sa ramana in arest pana la decizia tribunalului de extradare. Canadianul va fi dus la penitenciarul G rlitz.

Daca persoana retinuta este un cetatean propriu (de ex. Franta cauta, pentru talharie, un cetatean german, iar acesta este gasit in Germania), nu este intotdeauna posibila extradarea acesteia, deoarece multe state nu extradeaza cetatenii proprii, inclusiv datorita faptului ca dreptul constitutional nu permite o asemenea masura. Astfel, conf. art. 95 alin. 6 CAPAS, nu este obligatorie extradarea in asemenea cazuri.

Deoarece legea nationala prevede, in astfel de cazuri, ca persoana este culpabila, se poate lua in considerare retinerea ei in baza prevederilor legislatiei nationale.

Exemplu: Daca un german a comis o talharie in Franta, i se aplica prevederile dreptului penal german, conf. art. 7 alin. 1 Cod Penal german. Potrivit Codului de procedura penala din Germania, el poate fi retinut si deferit justitiei in Germania. Prin lege poate fi reglementata extradarea unui cetatean german catre un stat UE sau pentru a fi deferit tribunalului international (este posibil prin modificarea art. 16 II din Constitutia Germaniei, vezi 29.11.2000, M.O. I pag. 1633 din 01.12.2000). Pana in prezent, nu s-a luat nici o asemenea masura in vederea semnalarii in SIS.

4 Explicatii si moduri de procedura la semnalarea in vederea nepermiterii intrarii

Importanta si efectul semnalarii

Statele Schengen permit intrarea cetatenilor straini terti doar daca acestia indeplinesc conditiile prevazute la art 5. alin. 1 CAPAS. Una dintre conditii este ca, in vederea intrarii, cetateanul strain tert sa nu fie semnalat in SIS pe lista celor carora nu trebuie sa li se permita intrarea (vezi art. 5 alin. 1d CAPAS). Potrivit art. 5 alin. 2, coroborat cu art. 5 alin. 1d CAPAS, nu se va permite intrarea cetateanului strain tert daca este semnalat in SIS in vederea nepermiterii intrarii. De regula, existenta unei astfel de semnalari are ca urmare neacordarea vizei, respectiv refuzarea intrarii la frontiera.

Semnalarea poate fi semnificativa si pentru o sedere permanenta, caz in care autoritatea pentru straini trebuie, conf. art. 25 CAPAS, sa se consulte cu autoritatea semnalanta, pentru a verifica daca este necesara refuzarea unei autorizatii de sedere sau retragerea uneia deja acordate.

In februarie 2002, circa 732.764 de cetateni straini terti erau semnalati in vederea nepermiterii intrarii.

Conditii pentru semnalare

Potrivit art. 96 CAPAS, numai cetatenii strani terti pot fi semnalati in SIS in vederea nepermiterii intrarii. Persoanele cu cetatenie dubla ori multipla care mai poseda, pe langa cetatenia unui stat UE/SEE, si o alta cetatenie sau mai multe, sunt considerati cetateni UE si nu cetateni straini terti. Conf. art. 134 CAPAS, regulile CAPAS se vor aplica numai in masura in care nu intra in conflict cu dreptul comunitar. In cazul in care este vorba despre cetateni straini terti care se bucura de libertatea de circulatie conferita lor de dreptul UE (de ex. in calitate de membri de familie ori, in baza Acordului SEE, in calitate de cetateni ai Norvegiei, Islandei sau Liechtensteinului), semnalarea se poate justifica numai daca nepermiterea intrarii ar fi admisibila potrivit dreptului UE, de ex. in situatia in care strainul reprezinta o amenintare concreta si suficient de grava la adresa sigurantei si ordinii publice, care sa afecteze unul dintre interesele fundamentale ale statului semnalant.

Semnalarea in SIS este posibila numai daca legea nationala prevede abilitarea in acest sens (art. 96 alin. 1 CAPAS).

Exemplu: In aceasta materie, legislatia germana contine dispozitii pentru autoritatile pentru straini (art. 42 alin. 7 din Legea strainilor; art.2 alin. 2 nr. 3 si art. 4 din Legea cu privire la registrul central pentru straini) si pentru politia de frontiera (art 30 alin. 2 nr. 3 din Legea de functionare a politiei de frontiera; art 2 alin. 2 nr. 5 din Legea cu privire la registrul central pentru straini).

Decizia de semnalare poate fi fundamentata prin faptul ca sederea cetateanului strain tert ar constitui un pericol la adresa sigurantei si ordinii publice sau a securitatii nationale.

Este necesara o estimare individuala a pericolului, adica trebuie sa existe elemente concrete care sa indice suficient de probabil viitoarea amenintare la adresa sigurantei si ordinii publice ori a securitatii nationale. Nu este suficient faptul ca cetateanul respectiv a mai incalcat candva legea.

Conf. art. 96 alin. 2 CAPAS, semnalarea se efectueaza in special in cazul:

a) unui cetatean strain tert, condamnat pentru o infractiune care se pedepseste cu inchisoare de la un an in sus, sau

b) unui cetatean strain tert, in legatura cu care exista suspiciuni fundamentate ca ar fi comis infractiuni grave, inclusiv in sensul. art 71 CAPAS (trafic cu stupefiante), ori dovezi concrete ca planuieste astfel de infractiuni pe teritoriul national al altei parti contractante.

La a) nu este vorba doar despre o pedeapsa minima de un an inchisoare, cum s-ar putea crede la prima vedere, ci despre orice delict care se pedepseste cu inchisoarea de un an sau mai mult. Altfel, formularea ar fi fost " care se pedepseste cel putin cu inchisoarea de minimum un an".

Formularea "in special" care precede cele doua situatii - a) si b) - exclude posibilitatea derogarii de la aceste dispozitii atunci cand este vorba despre cazuri dintre cele prevazute la art. 96 alin. 2a sau 2b CAPAS. De aceea, nu este permisa semnalarea pentru un delict prevazut la art. 96 alin. 2a CAPAS, daca nu exista o condamnare; semnalarea nu este permisa nici in cazul condamnarii cetateanului strain tert la inchisoare ca urmare a savarsirii unui delict care nu se pedepseste cu inchisoarea de cel putin un an, sau fiindca exista suspiciuni fundamentate ca el ar fi comis o fapta care nu intra in categoria infractiunilor grave.

Pericolele nerelevante din punct de vedere al legii penale trebuie sa corespunda ca importanta si gravitate cu etaloanele stabilite la art. 96 alin. 2a si 2b CAPAS.

Potrivit art. 96 alin. 3 CAPAS, pot fi semnalati si cetateni straini terti care au interdictie de intrare.

Exemplu: In Germania, dupa o expulzare sau deportare, conf. art. 8 alin. 2 Legea strainilor.

Art. 96 alin. 3 CAPAS ofera statelor Schengen posibilitatea semnalarii in urma refuzarii intrarii, insa numai in masura in care legislatia nationala respectiva prevede ca refuzarea intrarii sa aiba ca urmare interdictia de intrare sau sedere.

Exemplu: Acesta nu este cazul in dreptul german. Refuzarea intrarii la frontiera (art. 60 Legea strainilor) nu are efect permanent, ci este o masura care inceteaza deindata ce persoana i se supune sau deindata ce este pusa in executare si nu impiedica o noua calatorie in Germania a strainului.

Exemplu: Nici legislatia austriaca nu prevede ca refuzarea intrarii la frontiera, conf. art. 52 Legea strainilor, sa aiba ca urmare o interdictie de intrare sau sedere. O astfel de interdictie urmeaza doar daca a fost luata masura interdictiei de sedere, conf. art. 36 Legea strainilor.

Reglementarile art. 96 CAPAS sunt exhaustive, adica ele nu reprezinta baza legala pentru semnalarea strainilor, pe care autoritatile ii considera "indezirabili" din alte motive. Astfel, nu se admite semnalarea unei persoane indezirabile pe motive politice (persona non grata) sau a strainului pe motiv de respingere a cererii de azil.

Exemplu: Unei romance casatorite cu un cetatean francez, i-a fost refuzata acordarea vizei pentru sedere indelungata de catre autoritatile franceze, deoarece era semnalata de catre Germania in vederea nepermiterii intrarii ca urmare a respingerii cererii ei de azil. Cu toate acestea, exista art. 96 alin. 2 si 3 care contine motivele pentru semnalari, asa ca respingerea cererii de azil nu poate fi subsumata acestora. Decizia autoritatilor franceze a fost anulata (Curtea Europeana de Justitie, sentinta in cauza nr. 190384 din 09.01999).

Art. 96 CAPAS nu obliga, ci lasa la latitudinea statelor Schengen sa apeleze sau nu la instrumentul semnalarii, astfel incat semnalarea sa nu devina o masura de rutina, efectuata tocmai fiindca este admisa conf. art. 96 alin. 2 sau 3 CAPAS. Se recomanda ca deciziile sa fie luate in fiecare caz in parte, atat in ceea ce priveste oportunitatea semnalarii, cat si durata de mentinere a acesteia in baza de date. Termenul de mentinere va fi cel care este necesar, iar dupa cel tarziu trei ani se va analiza daca mai trebuie mentinuta inregistrarea; in caz contrar, are loc radierea automata, conform programarii sistemului (vezi art. 112 CAPAS).

Dimensiunea teritoriala a semnalarii (adica faptul ca aceasta are, practic, efectul unei interdictii de calatorie in aproape tot spatiul european) impune ca pentru verificarea proportionalitatii sa existe alte etaloane decat cele pentru o interdictie care ar fi limitata doar la teritoriul national.

Semnalarea nationala - in sensul CAPAS

Prin semnalare nationala in sensul CAPAS (vezi art. 5 alin. 3, art. 18 si art. 21 alin. 1 CAPAS) se intelege semnalarea in conformitate cu criteriile art. 96 alin. 2 sau 3 CAPAS, dar care din diferite motive nu poate fi efectuata pentru intregul spatiu Schengen. Semnalarea nationala prezinta relevanta pentru drepturile de intrare, tranzit si sedere pe termen scurt - conf. art. 5 alin. 3, art 18. si art. 21 CAPAS, deoarece aceste drepturi nu se acorda daca cetateanul strain tert este pe lista nationala de semnalari, adica daca exista o semnalare nationala in vederea nepermiterii intrarii.

Nu sunt considerate semnalari nationale in sensul CAPAS acelea care nu corespund criteriilor de la art. 96 alin. 2 sau 3. Aceste semnalari nu ar fi contrare unui drept de intrare sau tranzit, conf. art. 5 alin. 3, art. 18 si art. 21 CAPAS.

Nu pot face obiectul semnalarii in SIS, ci doar al unei semnalari nationale in sensul CAPAS (vezi si art. 5 alin. 3, art. 18 si art. 21 CAPAS) cetatenii straini terti inclusi initial in SIS si care, din diferite motive, au fost apoi radiati din SIS, dar ale caror date au trebuit sa ramana in baza de date nationala (de ex. din cauza existentei unei interdictii de intrare, respectiv sedere). In aceasta categorie intra cetatenii straini terti, carora li se va putea permite intrarea si sederea in alte state Schengen, in ciuda faptului ca sunt semnalati in SIS. Astfel se va proceda in special in cazul cetatenilor straini terti care, conform legislatiei, au un drept de intrare si sedere pe teritoriul national al uneia dintre partile contractante.

Exemplu: Un cetatean algerian deportat din Germania pentru comiterea unei infractiuni (interdictie de intrare conf. art. 8 alin. 2 Legea strainilor) se casatoreste cu o cetateanca franceza si obtine o permisiune de rezidenta in Franta, dar nu si in Germania.

Exemplu: Un cetatean norvegian (cetatean SEE = in mod formal este cetatean strain tert) are interdictie de intrare in Austria si calatoreste in Belgia, pentru a ocupa un loc de munca conform dreptului la libera circulatie a fortei de munca UE/SEE. Norvegianul are drept de sedere in Belgia, nu si in Austria.

Pot fi semnalati national in sensul CAPAS si acei cetateni straini terti care indeplinesc criteriile art. 96 alin. 2 sau 3 CAPAS, dar nu pot fi semnalati in intregul spatiu Schengen, deoarece locuiesc deja intr-unul dintre statele Schengen in baza unui titlu de sedere.

Birourile SIRENE

Conform art 108 CAPAS, fiecare parte contractanta desemneaza organul responsabil pentru partea nationala a SIS si pentru functionarea ireprosabila a acestuia.

Exemplu: In Germania, acest birou este la Oficiul federal al politiei judiciare.

Biroul - denumit SIRENE (Supplementary Information Request at the National Entry) - este responsabil cu transferul de informatii suplimentare despre persoanele si obiectele semnalate in SIS, indeplineste toate atributiile de procurare a informatiilor, control si coordonare in legatura cu verificarile in SIS si constituie partenerul de contact pentru toate celelalte birouri SIRENE si pentru orice alte unitati nationale.

In statele Schengen, activitatea este reglementata printr-un manual SIRENE, care acum este publicat (Jurnalul Oficial CE C 38 pag. 1 din 17.02.2003).