| CATEGORII DOCUMENTE |
Baza de date este o colectie partajata de date, intre care exista relatii logice (si o descriere a acestor date), proiectata pentru a satisface necesitatile informationale ale unei organizatii [BD-Teora]. Baza de date este un depozit de date unic, larg, care este definit o singura data si este vizualizat simultan de catre mai multe departamente si utilizatori, astfel incat ea nu mai este detinuta de un singur departament, ci constituie acum o resursa comuna, partajata. In loc de a exista fisiere separate cu date redundante, toate datele sunt integrate, cu o dublare minima. Baza de date contine nu numai datele operationale ale organizatiei, ci si o descriere a acestora. Din acest motiv, ea este definita si ca o colectie autodescriptiva de inregistrairi integrate. Aceasta descriere a datelor este cunoscuta sub denumirea de catalog de sistem (sau dictionar de date sau metadate - 'datele despre date'). Natura autodescriptiva a bazelor de date este cea care produce independenta program-date.
Tratarea prin sisteme de baze de date, in care se separa definitia datelor de programele aplicatie, este foarte asemanatoare cu abordarea folosita in realizarea moderna a programelor, in care se ofera o definitie interna a unui obiect si o definitie externa, separata. Utilizatorii unui obiect vad doar definitia sa externa, fara a cunoaste modul in care este definit acesta si cum functioneaza. Un avantaj al acestei tratari, cunoscute sub denumirea de abstractizare a datelor, consta in faptul ca face posibila modificarea definitiei interne a unui obiect, fara a afecta utilizatorii acestuia, cu conditia ca definitia externa sa ramana aceeasi. In acelasi mod, in tratarea prin baze de date se separa structura datelor de programele de aplicatie si se stocheaza in baza de date. Daca sunt adaugate noi structuri de date sau sunt modificate cele existente, atunci programele de aplicatie nu sunt afectate, cu conditia sa nu depinda direct de ceea ce se modifica. De exemplu, daca adaugam un camp nou intr-o inregistrare sau cream un fisier nou, aplicatiile existente nu sunt afectate. Totusi, daca eliminam un camp dintr-un fisier utilizat de catre un program de aplicatie, acesta este afectat de schimbare si trebuie modificat in consecinta.
Ultimul termen care mai trebuie explicat in definitia bazei de date, este cel de 'relatie logica'. Atunci cand se analizeaza necesitatile informationale ale unei organizatii, se incearca identificarea entitatilor, atributelor si relatiilor. O entitate este un obiect distinct (o persoana, loc sau lucru, concept sau eveniment) din organizatie, care trebuie reprezentat in baza de date. Un atribut este o proprietate care descrie un aspect oarecare al obiectului pe care dorim sa-l inregistram, iar o relatie este o asociatie intre mai multe entitati.
Baza de date contine entitatile, atributele si relatiile logice dintre acestea. Cu alte cuvinte, baza de date contine date intre care exista relatii logice.
Sistemul de gestiune a bazelor de date (SGBD)
SGBD-ul este un sistem de programe care permite utilizatorului definirea, crearea si intretinerea bazei de date si accesul controlat la aceasta. [BD-Teora]
Sistemul de gestiune a bazelor de date consta in elemente de software care interactioneaza cu programele de aplicatie ale utilizatorului si cu baza de date. De obicei, un SGBD ofera urmatoarele facilitati:
Permite utilizatorilor sa defineasca baza de date, de obicei printr-un limbaj de definire a datelor (DDL-Data Definition Language). Limbajul DDL permite utilizatorilor specificarea tipurilor de date si a structurilor, in timp ce constrangerile asupra datelor sunt stocate in baza de date.
Permite utilizatorilor sa insereze, sa stearga si sa extraga date din baza de date, de obicei printr-un limbaj de manipulare a datelor (DML-Data Manipulation Language). Faptul ca exista un depozit central al tuturor datelor si descrierilor acestora, permite limbajului DML sa ofere o facilitate de interogare generala a acestor date, denumita limbaj de interogare. Existenta unui limbaj de interogare elimina dificultatile sistemelor bazate pe fisiere, unde utilizatorul este constrans sa lucreze cu un set fix de interogari pentru a evita proliferarea de programe, care creeaza probleme majore privind gestionarea acestora.
Exista doua tipuri de limbaje DML -procedurale si neprocedurale- care se pot deosebi in functie de operatiile de extragere. Principala diferenta intre ele consta in faptul ca, limbajele procedurale trateaza baza de date inregistrare cu inregistrare, in timp ce limbajele neprocedurale opereaza asupra unor seturi de inregistrari. In consecinta, limbajele procedurale specifica cum se va obtine rezultatul unei instructiuni DML, iar cele neprocedurale specifica ce date vor fi obtinute. Limbajele de interogare, definite ca limbaje neprocedurale, permit cautarea si identificarea datelor in baza de date si se adreseaza utilizatorului curent al bazei de date, de obicei neprofesionist, motiv pentru care sunt concepute ca limbaje evoluate, apropiate de limbajul uman [BD-GeorgescuM].
Ofera accesul controlat la baza de date. De exemplu, poate furniza:
un sistem de securitate, care previne accesarea bazei de date de catre utilizatorii neautorizati;
un sistem de integritate, care mentine concordanta datelor stocate;
un sistem de control al concurentei, care permite accesul partajat la baza de date;
un sistem de control al refacerii, care restaureaza baza de date intr-o stare precedenta concordanta, ca urmare a unei defectiuni in hardware sau software;
un dictionar de date accesibil utilizatorilor, care contine descrieri ale datelor din baza de date.
Comparativ cu tratarea bazata pe fisiere, structura fizica si stocarea datelor sunt administrate in tratarea prin baze de date de SGBD.
Datorita acestei functionalitati, SGBD-urile constituie instrumente extrem de utile. Intrucat, pe utilizatori nu-i intereseaza cat de complexa sau de usoara este pentru sistem o anumita sarcina, s-ar putea argumenta ca SGBD-ul a facut ca lucrurile sa devina mai complexe, deoarece acum se pot vedea mai multe date decat este cu adevarat necesar sau decat se doreste.
Sistemul de gestiune a bazelor de date prezinta o alta facilitate, cunoscuta sub denumirea de mecanism de vizualizare, care permite fiecarui utilizator sa-si defineasca propriul mod de vizualizare a bazei de date. Limbajul DDL permite definirea de moduri de vizualizare, in care acestea reprezinta un subset al bazei de date.
Pe langa reducerea complexitatii prin posibilitatea utilizatorilor de a vizualiza datele in modul in care doresc, modurile de vizualizare prezinta o serie de alte avantaje:
Ofera un anumit nivel de securitate. Modurile de vizualizare pot fi realizate astfel incat sa nu includa datele ce nu trebuie cunoscute de anumiti utilizatori.
Ofera un mecanism de personalizare a aspectului bazei de date.
Pot prezenta o imagine coerenta, neschimbata a structurii bazei de date,chiar daca baza de date insasi este modificata (de exemplu, s-ar putea adauga sau sterge campuri, modifica relatii, diviza, restructura sau redenumi fisiere). Daca sunt adaugate sau sterse campuri dintr-un fisier, iar acestea nu sunt cerute de catre modul de vizualizare, acesta nu este afectat de catre aceasta modificare. Prin urmare, modul de vizualizare contribuie la realizarea independentei program-date.
Analiza de mai sus este generala. Nivelul real de functionalitate a unui SGBD difera de la produs la produs. De exemplu, s-ar putea ca un SGBD pentru un calculator personal sa nu accepte accesul partajat concurent, insa ar prezenta doar un control limitat al securitatii, integritatii si refacerii. Totusi, produsele SGBD moderne, multiutilizator, prezinta toate functiile de mai sus si multe altele. Sistemele moderne sunt programe extrem de complexe, formate din milioane de linii de cod, cu documentatia constand in multe volume. Acesta este un rezultat al necesitatii de realizare a unor programe care sa trateze cerinte de natura mai generala. Mai mult, in zilele noastre, utilizarea SGBD-urilor necesita sisteme care sa prezinte un grad de fiabilitate si de disponibilitate de aproape 100%, chiar in cazul unor defectiuni de hardware sau software. Sistemele de gestiune a bazelor de date evolueaza continuu si trebuie sa se extinda pentru a intampina noile cerinte ale utilizatorilor. De exemplu, in momentul de fata unele aplicatii necesita stocarea de imagini grafice, video, sunete si asa mai departe. Pentru a satisface aceasta piata, sistemele de gestiune a bazelor de date trebuie sa se modifice. Probabil ca o noua functionalitate va fi intotdeauna necesara, astfel incat aceasta nu va putea deveni niciodata statica.
Asa cum se ilustreaza in Figura 1, se pot identifica cinci componente principale ale mediului SGBD: hardware, software, date, proceduri si persoane.
Figura Mediul SGBD [BD-Teora
Hardware
Pentru a functiona, sistemele de gestiune a bazelor de date si aplicatiile au nevoie de elemente hardware. Acestea pot fi reprezentate de un singur calculator personal sau un singur calculator mainframe, pana la o intreaga retea de calculatoare. Elementele specifice de hardware depind de cerintele organizatiei si de sistemul de gestiune a bazelor de date utilizat. Unele sisteme de gestiune a bazelor de date necesita un anumit tip de elemente hardware sau de sistem de operare, in timp ce altele functioneaza pe o diversitate de elemente de hardware si platforme. Pentru a putea functiona, un sistem de gestiune a bazelor de date necesita un minimum de memorie principala si de spatiu pe disc, dar aceasta configuratie minima s-ar putea sa nu produca performante acceptabile. De exemplu, intr-o retea de calculatoare, pe un calculator principal se afla programele back-end, adica partea de SGBD care administreaza si controleaza accesul la baza de date, pe o serie de calculatoare aflate in diverse locatii se gasesc aplicatiile front-end, adica partea din SGBD care constituie interfata cu utilizatorul. Aceasta este denumita arhitectura client-server - programele back-end reprezinta serverul, iar alicatiile front-end sunt clientii.
Software
Componenta software cuprinde programele sistemului de gestiune a bazelor de date si programele aplicatie, impreuna cu sistemul de operare, inclusiv software de retea, daca SGBD-ul este utilizat intr-o retea de calculatoare. De obicei, programele aplicatie sunt scrise intr-un limbaj de programare de generatia a treia - cum ar fi C sau Pascal - sau se utilizeaza un limbaj din generatia a patra, cum ar fi SQL, incorporat intr-un limbaj de generatia a treia. SGBD-ul tinta poate avea propriile instrumente din generatia a patra, care permit dezvoltarea rapida de aplicatii, prin furnizarea unui limbaj de interogare neprocedural si a unor generatoare de rapoarte, formulare, grafica si aplicatii. Utilizarea instrumentelor din a patra generatie poate imbunatati semnificativ productivitatea si permite realizarea unor programe usor de intretinut.
Datele
Probabil cea mai importanta componenta a unui mediu SGBD - cu siguranta din punctul de vedere al utilizatorului final - o constituie datele. In Figura 1 se observa ca datele actioneaza ca o punte intre componentele masina si cele umane. Baza de date contine atat datele operationale, cat si meta-datele - "datele despre date". Structura bazei de date este denumita schema. Aceasta realizeaza descrierea formala a datelor, a legaturilor dintre ele si a restrictiilor la care se supun datele bazei de date. Schema unei baze de date include descrierea structurii fiecarei tabele din baza de date.
Catalogul sistemului sau dictionarul de date contine date, cum ar fi:
denumirile, tipurile si dimensiunile articolelor de tip date;
denumirile relatiilor;
constrangerile de integritate asupra datelor;
numele utilizatorilor autorizati care au acces la date;
indexurile si structurile de stocare utilizate, cum ar fi functiile hash, fisierele inversate sau arborii B+.
Procedurile
Procedurile se refera la instructiunile si regulile care guverneaza proiectarea si utilizarea bazei de date. Utilizatorii sistemului si personalul care administreaza au nevoie de proceduri documentate despre modul de folosire si de functionare a sistemului. Acestea ar putea consta in instructiuni privind:
deschiderea unei sesiuni de lucru in cadrul SGBD-ului;
utilizarea unei anumite facilitati SGBD sau a unui program aplicatie;
pornirea si oprirea SGBD-ului;
efectuarea de copii de siguranta;
tratarea defectiunilor de hardware sau software; aceasta ar putea include proceduri de identificare a componentelor defecte, de reparare a acestora (de exemplu, sa telefoneze inginerului de hardware) si, dupa repararea deranjamentului, de refacere a bazei de date;
modificarea structurii unui tabel, reorganizarea bazei de date pe mai multe discuri, imbunatatirea performantelor sau arhivarea datelor in capacitatea de stocare secundara.
Persoanele
Ultima componenta a mediului SGBD o constituie persoanele. Se pot identifica patru tipuri distincte de pesoane implicate in sistem: administratorii de date si baze de date, proiectantii de baze de date, programatorii de aplicatii si utilizatorii finali.
Administratorul de date este responsabil de gestionarea resurselor de date - inclusiv planificarea, dezvoltarea si intretinerea standardelor, politicilor si procedurilor bazei de date - si de proiectarea conceptuala/logica a acesteia. Administratorul de date il consulta si ii indruma pe managerii superiori, asigurandu-se ca directia de dezvoltare a bazei de date sustine, in esenta, obiectivele generale ale companiei.
Administratorul de baze de date este responsabil de realizarea fizica a bazei de date, care include proiectarea si implementarea acesteia, securitatea si controlul integritatii, intretinerea sistemului operational si asigurarea performantelor satisfacatoare pentru aplicatii si utilizatori. Rolul administratorului bazei de date este de orientare mai tehnica decat cel al administratorului de date, necesitand cunostinte detaliate despre SGBD-ul avut in vedere si despre mediul acestuia.
In proiectele mari de baze de date, se pot deosebi doua tipuri de proiectanti: de baze de date logice si de baze de date fizice. Proiectantul de baze de date logice se ocupa de identificarea datelor, de relatiile dintre acestea si de constrangerile asupra datelor ce vor fi stocate in baza de date. Proiectantul de baze de date logice trebuie sa posede o cunoastere amanuntita si completa a datelor organizatiei si a regulilor de business ale acesteia. Regulile de business descriu principalele caracteristici ale datelor, asa cum sunt vazute acestea de organizatia respectiva. Proiectantul de baze de date fizice preia modelul logic de date si stabileste cum va fi realizat fizic. Aceasta implica:
transpunerea modelului logic de date intr-un set de tabele si constrangeri privind integritatea datelor;
selectarea de structuri de stocare si de metode de acces specifice, astfel incat sa se realizeze performante bune ale datelor in activitati privind baza de date;
masurile privind proiectarea si securitatea necesare datelor.
Proiectantul de baze de date fizice trebuie sa fie complet constient de functionalitatea SGBD-ului avut in vedere si trebuie sa cunoasca avantajele si dezavantajele fiecarei alternative, corespunzatoare unei anumite implementari.
Responsabilitatea programatorilor de aplicatii este de a implementa programele de aplicatie ce confera functionalitatea ceruta de utilizatorii finali. De regula, programatorii se ghideaza dupa o documentatie realizata de catre analistii de sistem. Fiecare program contine instructiuni, care ii cer SGBD-ului sa efectueze o operatie oarecare in baza de date. Aceasta poate consta in extragerea, inserarea, reactualizarea si stergerea de date.
Utilizatorii finali reprezinta pentru baza de date "clientii" - aceasta a fost proiectata, implementata si este intretinuta pentru a le satisface acestora necesitatile informationale. Utilizatorii finali pot fi clasificati, dupa modul in care folosesc sistemul, astfel:
utilizatorii simpli, care de obicei, nu sunt constienti de SGBD. Ei acceseaza baza de date prin intermediul unor programe aplicatie scrise special, care incearca sa faca operatiile cat mai simple. Ei invoca operatii din baza de date prin comenzi simple sau prin alegerea unor optiuni din meniu. Aceasta inseamna ca nu au nevoie sa stie nimic despre baza de date sau despre SGBD.
utilizatorii sofisticati, care sunt familiarizati cu structura bazei de date si facilitatile oferite de SGBD. Utilizatorii sofisticati pot utiliza un limbaj de interogare de nivel inalt, cum ar fi SQL, pentru a efectua operatiile necesare SGBD-ului. S-ar putea ca unii dintre acestia sa scrie programe aplicatie pentru propriul uz.
Avantaje
Controlul redundantei datelor
In sistemele bazate pe fisiere se facea risipa de spatiu prin stocarea acelorasi informatii in mai multe fisiere. Prin contrast, in tratarea prin baze de date se incearca eliminarea redundantei prin integrarea fisierelor, astfel incat sa nu se stocheze mai multe copii ale acelorasi date. Totusi, in tratarea prin baze de date nu se elimina in intregime redundanta, ci se controleaza volumul inerent al acesteia in baza de date. Alteori, pentru imbunatatirea performantelor, este de dorit sa se dubleze unele articole de date.
Coerenta datelor
Prin eliminarea sau controlul redundantei se reduce riscul aparitiei incoerentei datelor. Daca un articol de date este stocat o singura data in baza de date, orice reactualizare a valorii sale trebuie efectuata tot o singura data, iar noua valoare este disponibila imediat, pentru toti utilizatorii. Daca un articol de date este stocat de mai multe ori, iar sistemul este "constient" de aceasta, el poate garanta ca toate copiile articolului respectiv sunt mentinute corect. Din pacate, multe dintre SGBD-urile actuale nu garanteaza automat acest tip de coerenta.
Partajarea datelor
De obicei, fisierele sunt detinute de catre persoanele sau departamentele care le utilizeaza. Pe de alta parte, baza de date apartine intregii organizatii si poate fi partajata de catre toti utilizatorii autorizati. In acest mod, mai multi utilizatori partajeaza o cantitate mai mare de date. Mai departe, se pot construi noi aplicatii ale datelor existente in baza de date, in timp ce datele aditionale - care nu sunt stocate in mod curent - se pot adauga fara a fi necesara definirea repetata a tuturor cerintelor referitoare la acestea. Noile aplicatii se pot baza si pe functiile oferite de catre SGBD - cum ar fi definirea si manipularea datelor si controlul concurentei si refacerii - in loc de a fi necesar sa le furnizeze ele insele.
Integritatea crescuta a datelor
Integritatea bazei de date se refera la validitatea si coerenta datelor stocate. De obicei, integritatea este exprimata in termeni de constrangeri, care reprezinta reguli de coerenta, pe care baza de date nu are voie sa le incalce. Constrangerile se pot aplica articolelor de date dintr-o singura inregistare sau relatiilor dintre inregistrari. Integrarea permite administratorului bazei de date sa definesca, iar bazei de date sa intareasca, constrangerile prinvind integritatea.
Securitatea crescuta
Securitatea bazei de date consta in protectia acesteia fata de utilizatorii neautorizati. Fara masuri de securitate adecvate, integrarea face ca datele sa fie mai vulnerabile decat in sistemele bazate pe fisiere. Totusi, integrarea permite administratorului bazei de date sa definesca, iar bazei de date sa intareasca, securitatea acesteia. Aceasta se poate realiza prin atribuirea unor nume de utilizatori si parole, care sa permita identificarea persoanelor autorizate sa utilizeze baza de date. Accesul la date permis unui utilizator poate fi limitat de tipul operatiei efectuate (extragere, inserare, reactualizare, stergere).
Economia de scala
Combinarea tuturor datelor operationale ale organizatiei intr-o singura baza de date si crearea unui set de aplicatii care sa functioneze pentru aceasta unica sursa de date pot avea ca rezultat micsorarea costurilor. In acest caz, s-ar putea combina bugetele care ar fi fost alocate in mod normal fiecarui departament pentru dezvoltarea si intretinerea propriului sistem bazat pe fisiere, ceea ce ar putea duce la un nivel total al cheltuielilor mai scazut, avand ca rezultat o economie de scala. Bugetul combinat poate fi utilizat pentru achizitionarea unei configuratii a sistemului mai adecvata cerintelor organizatiei respective. Aceasta ar putea consta intr-un calculator mare, cu o putere de calcul mai sporita sau intr-o retea de calculatoare mai mici.
Echilibrul intre cerintele aflate in conflict
Fiecare utilizator sau departament are propriile sale cerinte, care ar putea intra in conflict cu ale altora. Din moment ce baza de date se afla sub controlul administratorului bazei de date, acesta poate lua decizii privind proiectarea si utilizarea operationala a acesteia, care sa duca la folosirea optima a resurselor pentru organizatia luata in ansamblu. Aceste decizii vor realiza performante optime ale aplicatiilor majore, posibil in detrimentul celor mai putin importante.
Imbunatatirea accesibilitatii datelor si capacitatii de raspuns
Ca rezultat al integrarii, datele care depasesc granitele unui departament sunt direct accesibile utilizatorilor finali. Aceasta creeaza un sistem cu o mult mai mare functionalitate potentiala decat ar putea fi folosita, de exemplu, pentru furnizarea unor servicii mai bune utilizatorului final sau clientilor organizatiei. Multe SGBD-uri ofera limbaje de interogare sau generatoare de rapoarte, care permit utilizatorilor sa formuleze intrebari ad-hoc si sa obtina aproape imediat afisarea informatiilor cerute la terminal, fara a fi nevoie de un programator care sa scrie un program de extragere a acestora din baza de date.
Productivitatea crescuta
Un sistem de gestiune a bazelor de date furnizeaza multe dintre functiile standard pe care ar trebui sa le scrie in mod normal programatorul, in cazul unei aplicatii bazate pe fisiere. La nivel fundamental, SGBD-ul ofera toate rutinele de nivel jos pentru manevrarea fisierelor, tipice in programele aplicatie. Furnizarea acestor functii permite programatorului sa se concentreze mai mult asupra functionalitatii specifice cerute de catre utilizatori, fara a se preocupa de detaliile de nivel jos privind implementarea. Multe SGBD-uri furnizeaza si un mediu din a patra generatie, care consta in instrumente de simplificare a dezvoltarii de aplicatii in domeniul bazelor de date. Aceasta are ca rezultat o productivitate crescuta a programatorului si un timp redus de programare (impreuna cu reducerea corespunzatoare a costurilor).
Capacitatea de intretinere imbunatatita, prin independenta datelor
In sistemele bazate pe fisiere, descrierile datelor si logicii de accesare a lor sunt incorporate in fiecare program de aplicatie, ceea ce face ca acestea sa depinda de date. O modificare in structura datelor - de exemplu, atribuirea a 41 de caractere in loc de 40 pentru adresa sau schimbarea modului de stocare a datelor pe disc - poate necesita modificari substantiale in programele afectate de schimbare. Prin contrast, intr-un SGBD descrierile datelor sunt separate de aplicatii, ceea ce face ca acestea sa fie imune la modificarile din descrierea datelor. Aceasta caracteristica este cunoscuta sub denumirea de independenta de date. Realizarea independentei de date simplifica intretinerea aplicatiilor din baza de date.
Concurenta imbunatatita
In unele sisteme bazate pe fisiere, daca doi sau mai multi utilizatori au permisiunea de a accesa simultan acelasi fisier, se poate intampla ca cele doua accesari sa infereze, ceea ce are ca rezultat pierderea de informatii sau chiar alterarea integritatii. In majoritatea SGBD-urilor, se administreaza accesul concurent la baza de date si se garanteaza ca nu pot aparea astfel de probleme.
Imbunatatirea serviciilor de salvare de siguranta si de refacere
Multe sisteme bazate pe fisiere plaseaza pe umerii utilizatorilor responsabilitatea de a lua masuri de protectie a datelor, in cazul unor defectiuni ale sistemului de calculatoare sau ale programului aplicatie. Aceasta ar putea presupune realizarea unor copii de siguranta a datelor pentru fiecare noapte. In cazul unei defectiuni in decursul zilei urmatoare, se preia copia de siguranta, iar munca efectuata in acest interval de timp trebuie reintrodusa. Prin contrast, SGBD-urile moderne prezinta facilitati de minimizare a pierderilor de prelucrari ca urmare a unei defectiuni.
Dezavantaje
Complexitatea
Realizarea functionalitatii unui SGBD de calitate face ca acesta sa devina un element software extrem de complex. Proiectantii si realizatorii de baze de date, administratorii de date si de baze de date, ca si utilizatorii finali trebuie sa cunoasca aceasta functionalitate, pentru a putea profita de ea la maximum. Esecul in intelegerea sistemului poate duce la decizii gresite de proiectare, care pot avea consecinte serioase pentru o organizatie.
Dimensiunea
Complexitatea si extinderea functionalitatii fac ca SGBD-urile sa constituie elemente de software extrem de cuprinzatoare, ce ocupa multi megaocteti pe disc si necesita o memorie substantiala pentru a functiona eficient.
Costul sistemelor de gestiune a bazelor de date
Costul sistemelor de gestiune a bazelor de date variaza semnificativ, in functie de mediu si de functionalitatea oferita. De exemplu, un SGBD cu un singur utilizator, pentru un calculator personal, poate costa numai 100$. Cu toate acestea, un SGBD mainframe, multiutilizator, care deserveste sute de utilizatori, poate fi extrem de scump, posibil intre 100.000$ si 500.000$. Mai exista si cheltuieli periodice anuale de intretinere, care reprezinta, de regula, un procent din pretul afisat.
Costurile aditionale pentru elemente de hardware
Cerintele de stocare pe disc pentru SGBD si pentru baza de date ar putea necesita achizitionarea unui spatiu de stocare aditional. Mai departe, pentru obtinerea performantelor cerute, ar putea fi necesara cumpararea unui calculator mai mare, poate chiar unul destinat rularii sistemului de gestiune a bazelor de date. Procurarea de elemente aditionale de hardware duce la sporirea cheltuielilor.
Costul conversiei
In unele situatii, costul unui SGBD si a elementelor de hardware aditionale poate fi insignifiant, comparativ cu costul conversiei aplicatiilor existente, necesare ca acestea sa poata functiona in noul SGBD si in noua configuratie de hardware. Acest cost include si pretul instruirii personalului pentru a putea utiliza noile sisteme si posibil, angajarea unui personal specializat, care sa ajute la conversia si functionarea sistemului. Aceste cheltuieli reprezinta unul din motivele principale pentru care unele organizatii nu vor sa renunte la sistemele existente si pentru care nu pot trece la tehnologia mai moderna a bazelor de date.Termenul de sistem mostenit este utilizat uneori pentru a se face referire la un sistem mai vechi, de obicei inferior.
Perfomanta
De obicei, un sistem bazat pe fisiere este realizat pentru o anumita aplicatie, cum ar fi facturarea. Ca rezultat, perfomantele sunt de regula, foarte bune. Totusi, un SGBD este creat pentru a fi mai general, pentru a oferi multe aplicatii, nu una singura. Efectul este ca unele aplicatii s-ar putea sa nu mai functioneze tot atat de rapid.
Impactul crescut al unei defectiuni
Centralizarea resurselor mareste vulnerabilitatea sistemului. Din moment ce toti utilizatorii si toate aplicatiile se bazeaza pe disponibilitatea SGBD-ului, esecul oricarei componente a acestuia poate duce la sistarea tuturor operatiilor.
|
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 3988
Importanta: 
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved
