- Baze de Date

Generalitati:

Este destinat sa satisfaca conditiile necesare unui program (soft executabil) , conditii care sunt dictate de :

domeniul de utilizare al programului

proiectare orientata spre utilizator

accesibilitate , usurinta in utilizare

diversitate , adaptabilitate la noi informatii

In functie de aria de utilizare a programului, se poate spune ca fiecare program isi are categoria de utilizatori, categorie care defineste aria de activitate a utilizatorilor.

Tema

Tema este realizarea unei baze de date ale unei companii aerien , baza de date care sa aiba diverse proprietati uzuale : proprietatea de gestionare a elementelor proprietate de adaugare a unor noi informatii sau elemente ,proprietate de vizualizare, proprietate de adaugare elemente, proprietate de stergere elemente,etc.

Realizarea unei aplicatii web care are drept scop administrarea si intretinerea unei baze de date care cuprinde informatii despre o companie de transport aerian, este necesara si utila in acelasi timp. Pasagerii au posibilitatea sa vada rutele catre care pot sa zboare cu avioanele companiei , sa consulte preturile calatoriilor, sa-si faca rezervari on-line. Administratorul poate sa vada rezervarile on-line, sa faca diverse cautari, sa adauge si sa stearga pasageri, sa vizualizeze avioanele dupa un anumit cuvant cheie, pasagerii.

Datele necesare vor fi memorate intr-o baza de date MySQL, iar operatiile on-line sunt programate in limbajul PHP. Sistemul asigura securitatea operatiilor in reteaua intranet sau Internet.

Tratarea subiectului :

Calculatoarele sunt utilizate din ce in ce mai mult in cele mai diverse domenii ale activitatii umane. In ziua de astazi nu se poate vorbi despre un domeniu de activitate in care sa nu existe si un calculator.

Prelucrarea datelor este un procedeu de prelucrare automata a informatiei, a carui caracteristica principala este utilizarea unui calculator cu performante ridicate, denumit calculator principal sau server, de catre mai multi utilizatori, situati in locuri diferite si la distanta fata de calculatorul principal, transmisia informatiei facandu-se prin sisteme de telecomunicatie.

O baza de date consta din cel putin un tabel si, de obicei, mai multe. Fiecare tabel este definit ca set de unul sau mai multe campuri , fiecare camp descriind datele ce vor fi memorate in el prin tipul datelor, marimea si alte atribute. Tabelele permit gruparea datelor inrudite.

Cel mai folosit model de stocare a datelor este baza de date relationala. In cadrul modelului relational, datele sunt separate in multimi. Deoarece diferitele date pot fi grupate dupa relatii evidente (cum ar fi relatia dintre nume si varsta) modelul de baza de date relationala ofera proiectantului un grad mare de flexibilitate in descrierea relatiilor dintre aceste date.

SQL (Structured Query Language) este un limbaj folosit pentru interogarea, actualizarea si gestionarea bazelor de date relationale.

Sistemele de baze de date sunt folosite pentru a stoca informatii in orice mediu de afaceri imaginabil din zilele noastre. De la bazele mari de date cum ar fi sistemele de rezervare a biletelor ale companiilor aeriene si pana la colectia de fise de baseball a unui copil, sistemele de baze de date sunt folosite pentru memorarea si distribuirea datelor de care incep sa depinda vietile noastre.

Cel mai folosit model de stocare a datelor este baza de date relationala. Bazele de date, au un set de relatii de tip "parinte/fiu" . Aceasta inseamna ca un nod parinte poate contine pointeri de tip fisier catre fiii sai.

Fig. 2.1. O baza de date relationala

Elemente fundamentale in crearea unei baze de date:

analiza sistemului (domeniului) economic pentru care se realizeaza BD si a cerintelor informationale asociate;

proiectarea structurii BD (schema conceptuala, externa si interna);

incarcarea datelor in BD;

exploatarea si intretinerea BD.

Continutul acestor etape, respectiv activitatile implicate si modul lor de desfasurare depend, in general, de tipul BD, precum si de domeniul pentru care se construieste BD.

Realizarea BD presupune utilizarea unor metode si tehnici de anliza, de programare, precum si a unor instrumente limbaje de descriere a datelor , limbaje de manipulare a datelor .

Baza de date aflata in discutie a fos realizata atat cu mediul PHP cat si cu mediul HTML

HTML reprezinta prescurtarea de la Hyper Text Markup Language (denumirea oficiala a standardului). Un fisier HTML este un fisier text cu extensia '.htm' sau '.html' care contine atat text pur cat si instructiuni standard de machetare (web design). Efectul machetarii este vizibil in browserele de Internet (Internet Exlorer, Netscape Navigator, Opera, etc.). Practic, marcajele de tip HTML din cadrul documentului spun browserului cum sa afiseze continutul util al fisierului.

Orice document HTML incepe cu notatia <html> si se termina cu notatia </html>. Astfel de perechi de marcaje sau etichete (acolo unde sunt perechi) se numesc in literatura de specialitate TAG-uri. Prin conventie, toate marcajele HTML incep cu o paranteza unghiulara deschisa '<' si se termina cu o paranteza unghiulara inchisa '>'. Marcajele dintre aceste paranteze transmit comenzi catre browser pentru a afisa pagina intr-un anumit mod. Unele blocuri prezinta delimitator de sfarsit de bloc, in timp ce pentru alte blocuri acest delimitator este optional sau chiar interzis. Intre cele doua marcaje <html> si </html> vom introduce doua sectiuni:

sectiunea de antet: <head></head>;

corpul documentului: <body></body> .

Blocul <body></body> cuprinde continutul propriu-zis al paginii HTML, adica ceea ce va fi afisat in fereastra browser-ului. Un marcaj poate fi scris atat cu litere mici cat si cu litere mari. Titlul unei pagini se obtine inserand in sectiunea <head></head> urmatoarea linie:

<title>Aceasta este titlul primei mele pagini de Web</title>

In plus, in sectiunea <body></body> putem scrie texte cat dorim. Daca nu intalnim nici un marcaj '<' sau '>', atunci interpretorul HTML le va lua ca texte simple si le va afisa pe ecran. Trecerea pe o linie noua - se face in HTML cu o comanda explicita, care trebuie sa apara in codul sursa html. Aceasta comanda este marcajul <br> (de la 'line break' - intrerupere de linie).Culoarea de fond o culoare poate fi precizata in doua moduri:

- printr-un nume de culoare. Sunt disponibile cel putin 16 nume de culori: aqua, black, fuchsia, gray, green lime, maroon, navy, olive, purple, red, silver, teal, white si yellow.

- prin constructia '#RRGGBB', unde R(red), G(green), sau B(blue) sunt cifre hexazecimale si pot lua valorile: 0, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, a, A, b, B, c, C, d, D, e, E, f, F; se pot defini astfel 65536 de culori.

Culoarea fundalului unei pagini se precizeaza prin intermediul unui atribut al tagului BODY, mai exact cu atributul 'bgcolor' din cadrul etichetei <body>.

De exemplu: <body bgcolor = culoare>.

Culoarea textului

Acest lucru se seteaza prin intermediul atributului 'text' al tagului BODY, dupa sintaxa <body text=culoare>.

Imaginile sunt stocate in fisiere cu diverse formate. Formatele acceptate de browsere pentru fisierele imagine sunt:

GIF (Graphics Interchange Format) cu extensia .gif;

JPEG (Joint Photographic Experts Group) cu extensia .jpeg sau .jpg;

XPM (X PixMap) cu extensia .xmp;

XBM (X BitMap) cu extensia .xbm;

BMP (BitMap) cu extensia .bmp (numai cu Internet Explorer);

TIFF (Tagged Image File Format) cu extensia .tif sau .tiff;

Cele mai raspandite formate sunt GIF (8 biti pentru o culoare, 256 culori posibile) si JPEG (24 biti pentru o culoare, 16777216 de culori posibile).

Adresa URL a unei imagini

URL ('Uniform Resource Locator' = identificator unic al resursei) este un standard folosit in identificarea unica a unei resurse in Internet. Toate imaginile cu care se va lucra in exemplele de mai jos     vor avea adresa URL exprimata in functie de directorul ce contine documentul HTML care face referire la imagine.

Pentru a insera o imagine intr-o pagina, se utilizeaza eticheta <img> (de la 'image'= imagine). Pentru a putea identifica imaginea care va fi inserata se utilizeaza un atribut al etichetei <img> si anume 'src' (de la 'source'= sursa). Daca imaginea se afla in acelasi director cu fisierul HTML care face referire la imagine, atunci adresa URL a imaginii este formata numai din numele imaginii, inclusiv extensia. Daca imaginea se afla intr-un subdirector al directorului paginii HTML din care este apelata, de exemplu 'images', atunci aceasta este apelata cu URL-ul: '/images/imagine1.jpg'. In schimb, daca fisierul imagine este situat intr-un director 'images' dintr-un super-director al directorului paginii HTML apelante, referirea se face cu URL-ul: '../images/imagine1.jpg'.

ex: <img src='../../images/imagine1.jpg'>Text dupa imagine.

HTML dispune de o gama larga de comenzi de editare / afisare a datelor in bowser cum ar fi aliniamentul textului sau imagini in pagina, incadrarea in chenar marirea sau micorearea, efecte speciale (clipire , marire progresiva, traversarea imagini etc), tot prin cod html se poate realiza realiza legatura catre alte siteuri prin link, si multe alte comenzi utile.

De asemenea in cadrul proiectului s-a folosit limbajul PHP (Personal Home Page) este un limbaj de scriptare pe partea de server care imbina caracteristici dintre cele mai complexe cu simplitate in utilizare. Datorita acestui fapt, PHP s-a impus rapid ca un instrument popular pentru dezvoltarea aplicatiilor web. Spre deosebire de alte instrumente similare, cum este de exemplu Pearl, PHP este un limbaj de programare mult mai comod si, deci, mai simplu de invatat.

Caracteristicile esentiale ale limbajului sunt urmatoarele:

familiaritate - constructiile de limbaj sunt asemanatoare celor din C;

simplitate - codul unui script PHP este alcatuit din liniile care apar intre marcatorii < ? respectiv ?> ; nu este necesara includerea de biblioteci, directive de compilare etc.

eficienta - reprezinta un element important, avand in vedere faptul ca limbajul este destinat unui mediu de lucru multiuser precum WWW. Astfel, limbajul dispune de mecanisme eficiente de alocare a memoriei, suport pentru programarea obiectuala, managementul sesiunilor utilizator etc.

securitate - PHP furnizeaza dezvoltatorilor elemente de securitate atat la nivel de sistem (de exemplu, restrictii asupra locatiilor in care utilizatorii pot accesa si executa scripturi PHP), cat si la nivel de aplicatie (de exemplu, scripturile PHP nu sunt vizibile prin utilizarea optiunii View Source din browser; numai rezultatul generat de acestea poate fi vizualizat); 

flexibilitate - PHP este un limbaj 'incorporat': chiar daca de cele mai multe ori acesta este utilizat impreuna cu HTML, totusi el poate fi integrat cu succes si cu alte limbaje De asemenea, limbajul PHP nu contine cod specific unui anumit server, deci nu este limitat la un anumit web server.

Limbajul furnizeaza un numar impresionant de functii predefinite pentru:

crearea si manipularea continutului dinamic al unei pagini;

manipularea si crearea elementelor grafice;

calcule matematice;

conectivitate catre baze de date (MySQL, ODBC);

pastrarea starii etc.

Integrarea limbajului PHP cu HTML se realizeaza prin includerea instructiunilor PHP intre marcatorii <?php si ?>, prin intermediul carora se indica serverului PHP ca textul cuprins intre cele doua linii este alcatuit din instructiuni PHP. Fisierele PHP trebuie sa aiba extensia .php.

In principiu, sintaxa limbajului este foarte asemanatoare limbajului C. Totusi, exista cateva elemente distinctive, cum sunt:

numele variabilelor incepe obligatoriu cu semnul $; exceptand acest lucru, in continuare, regulile cunoscute pentru constructia identificatorilor sunt valabile: caractere alfanumerice si _ sunt permise: $text= " Hello World "

variabilele globale sunt create in afara oricarei functii, utilizand cuvantul cheie global. Variabilele unui formular reprezinta un tip important de variabile globale. Ele nu sunt in mod prestabilit recunoscute in interiorul functiilor. Daca se doreste acest lucru, trebuie redeclarate ca globale si in interiorul acestora:

global $var1, $var2 ;

function cu_var_globala()

variabilele statice declarate in interiorul unei functii isi pastreaza valoarea la iesirea din functie; in acest scop, acestea se comporta ca niste variabile globale si nu locale, cum sunt implicit variabilele definite in interiorul functiilor;

constantele se definesc utilizand functia predefinita define(): de exemplu, define("PI", 3.14159). O functie conexa defined() se poate defini daca o anumita constanta a fost definita: echo defined ("PI"). In expresii, numele constantelor nu este prefixat de caracterul $, putand fi astfel usor deosbite de variabile: $arie_cerc=PI * $raza * $raza.

PHP este considerat un limbaj de programare cu tipuri dinamice: tipul variabilelor nu trebuie precizat si nici nu este verificat; tipul unei anumite variabile este determinat pe baza ultimei valori atribuite variabilei. Aceasta flexibilitate nu permite insa mixarea tipurilor in instructiuni de atribuire sau aritmetice. In anumite situatii sunt realizate conversii implicite de tip; in alte cazuri, insa, trebuie realizate conversii explicite de tip (typecast).

tipurile de date utilizate in PHP sunt preponderent numerice sau siruri de caractere; limbajul dispune de o paleta extrem de variata de functii pentru prelucrarea sirurilor de caractere, precum si functii pentru prelucrari matematice.

ca si in C, instructiunile conditionale incluse in cadrul limbajului sunt: if, switch iar instructiunile ciclice sunt for, while si do-while.

functiile PHP prezinta o sintaxa similara celor din C; functiile pot fi recursive. In mod prestabilit, argumentele transferate unei functii PHP sunt transmise prin valoare; daca se doreste transmiterea lor prin referinta, acest lucru se poate realiza prin prefixarea parametrului cu & (se transmite, de fapt, adresa parametrului ):

function trans_ref(&$i)

PHP permite lucrul cu fisiere. Sunt implementate functii specifice pentru realizarea operatiilor de deschidere/inchidere, citire/scriere, modificare proprietati si privilegii ale unui fisier sau grupuri de fisiere, modificare drepturi de proprietate asupra fisierelor etc.

Atat serverul Web (Apache) cat si serverul de aplicatie PHP folosesc variabile de mediu pentru a prezenta informatii de stare. Multe dintre aceste variabile reflecta caracteristicile cererii HTTP care a solicitat executia PHP. Variabilele de mediu disponibile pot fi vizualizate folosind functia phpinfo().

Deoarece PHP a fost conceput ca un limbaj de scripting pentru Web, faciliteaza accesul la variabilele transmise de catre formularele HTML. Astfel, in momentul expedierii unui formular, numele si valorile variabilelor din cadrul acestuia sunt inserate in tabloul HTTP_POST_VARS. Cheia fiecarei variabile din acest tablou este numele variabilei din formular; valoarea elementului din tablou determina valoarea variabilei. Astfel, de exemplu, accesul catre o variabila var_form transmisa prin intermediul unui formular, poate fi realizat prin intermediul tabloului HTTP_POST_VARS sub forma : HTTP_POST_VARS['var_form']

Tabelul serjur cu campurile: Destinatia: varchar in acest camp introducem destinatia , data plecarii date se va introduce data plecarii, data intoarceii date in acet camp se va introduce data intoarcerii,

..:: Figura 1 ::..

Apoi se va alege tipul mijlocului de transport se allege in acest camp alegem tipul mijlocelor de transport din o serie de mai multe mijloace de transport cum ar fi tren, avion, autocar,vapor

Numarul/codul mijl de transport numerical, Categoria de confort: char Pornire din localitatea: char Sosire in localitatea: char, Numarul de locuri disponibile numerical, pret bilet numerical ,optiune pt adaugare nou mijloc de transport. Tabelul va contine informatii despre sejururile disponibile ale companiei prin oferta. Campul

..:: Figura 2 ::..

Tot in cadrul acestui tabel se poate introduce oferta locurilor de cazare ca si in fig 3

..:: Figura 3 ::..

Tabelul clienti :In primul rand inainte de adaugarea clientului se alege la care sejur doreste clientul sa fie adaugat, mai exact in care dintre sejururile diponibile ar dor sa mearga

..:: Figura 4 ::..

Tabelul clienti are campurile:: nume varchar, prenume varchar, cod numeric personal numerical, buletin numerical,pasaport numerical, adresa char,nr telefon numerical

..:: Figura 5 ::..

Prezentarea paginii principale

Pagina principala cuprinde butoanele urmatoare: Adaugare de la sejur, Listare tot de la sejur,Adaugare de la clienti, Listare integrala ,Listare sejur disponibile , Listare sejururi fara locuri disponibile,si Listare sejururi expirate

Prin accesarea butonului Adaugare de la sejur vom putea accesa tabelul de la sejur si se accesa tabelul din ..:: Figura 1::.. prezentata mai sus

Prin accesarea Listare tot de la sejur se vor afisa sejururi disponibile , cu datele principale privind destinatia, modalitatea de transport si cazarea

..:: Figura 6::..

De observat ca in acest tabel avem posibilitatea de a sterge oferta , sau modifica la destinatie unde putem modifica oricare dintre datele initiale ,pornire, sosire locuri disponibile cost bilet, la fel si in cazul transportului si cazari.

Adaugare de la clienti, permite adaugarea clientilor pe sejr functie de preferintele fiecarui client dupa modalitatea descrisa mai su urmarind figura 4 si figura 5

Listare integrala     acest buton ne listeaza intr-un mod similar figurei 6 lista de sejururi si pt fiecare sejur catzi clientzi si care sunt acestia care au aplicat la acel sejur.

Listare sejur disponibile afiseja intreaga lista a sejururilor disponibile

Listare sejururi fara locuri disponibile ne va afisa o lista a sejururilor cu fara locuri disponibile

Listare sejururi expirate ne va afisa lista sejururilor expirate dupa data.

Cerinte minime de functionare:

un sintem cu S.O minim win95

un browser de internet(oricare)

softul easy php