Instructiunea if

Instructiunea    if

Instructiunea if permite sa realizam o ramificare a executiei in functie de valoarea unei expresii. Ea are doua formate ce permit aplicarea structurii de alternativa simpla si compusa.

Formatul 1:

if (expresie) instructiune;

Efectul:

se evalueaza expresia din paranteze;

daca valoarea expresiei este diferita de zero (deci conform conventiei are valoarea adevarat), atunci se executa instructiune, altfel se trece la instructiunea urmatoare.

Formatul 2:

if (expresie) instructiune_1;

else instructiune_2;

Efectul:

se evalueaza expresia din paranteze;

daca valoarea expresiei este diferita de zero (deci conform conventiei are valoarea adevarat), atunci se executa instructiune_1, altfel se executa instructiune_2; apoi in ambele cazuri se trece la instructiunea urmatoare.

Observatii:

1^o. Se pot folosi instructiuni if imbricate, nivelul de imbricare fiind oarecare (deci nu exista o limitare a numarului de imbricari).

2^o. Pentru mai multe imbricari se foloseste regula asocierii if-lui cu else astfel:

un else se pune in corespondenta cu primul if care se afla inaintea lui in textul sursa si nu este inclus in instructiunea care il precede pe el si nici nu ii corespunde deja un else.

Exemple

void main (void)

void main (void)

// de-al doilea if este inclus in instructiunea compusa care

else a=0; // il precede pe else

void main (void) // citeste trei intregi si scrie minimul dintre ei