Instructiuni etichetate (instructiunea goto)

Instructiuni etichetate (instructiunea goto)

Instructiunile etichetate poseda etichete ca prefixe si au forma:

eticheta instructiune

Eticheta formata dintr-un identificator defineste identificatorul ca destinatie pentru o instructiune de salt, singura utilizare a sa fiind ca destinatie a unei instructiuni goto. Etichetele nu pot fi redeclarate. Etichetele sunt locale in corpul functiei in care sunt definite. Instructiunea goto are urmatorul format:

goto eticheta

La intalnirea instructiunii goto, se realizeaza un salt la instructiunea prefixata de eticheta aflata dupa instructiunea goto.

Deoarece o eticheta este locala in corpul unei functii rezulta ca ea este nedefinita in afara corpului functiei respective, deci, o instructiune goto nu poate face salt la o instructiune din afara corpului functiei in care este definita.

Nu este recomandata utilizarea abuziva a acestei instructiuni deoarece programul devine mai putin lizibil si pot apare erori logice in program foarte greu de detectat. Instructiunea goto se utilizeaza in special pentru iesirea din mai multe cicluri imbricate.

Exemplu: Urmatorul program utilizeaza instructiunea goto pentru a afisa numerele de la 1 la 100:

#include <stdio.h>

void main(void)