Pointeri pe caractere si functii

Pointeri pe caractere si functii

Un sir constant scris astfel

'I am a string '

este un tablou de caractere. In reprezentare interna, compilato-

rul termina un tablou cu caracterul 0 in asa fel incit programele

sa poata detecta sfirsitul. Lungimea in memorie este astfel

mai mare cu 1 decit numarul de caractere cuprinse intre ghilimele.

Poate cea mai comuna aparitie a unui sir de constante

este ca argument al functiei cum ar fi in

char *message;

atunci instructiunea

message = 'now is the time';

asigneazaa lui mesage un pointer in functie de caracterele

reale. Aceasta nu este o copie a sirului; nu sint implicati decit

pointerii. C nu este inzestrat cu alti operatori care sa trateze

eze un sir de caractere ca o unitate.

Vom ilustra mai multe aspecte in legatura cu pointerii si cu

tablourile stiind ca doua functii cu adevarat utile, din bibliote-

ca standard de I/O, subiect care va fi discutat in capitolul 7.

Prima functie este strcpy(s, t) care copiaza sirul t in

sirul s. Argumentele sint scrise in aceasta ordine prin analogie

cu aranjarea, unde cineva ar putea spune

s = t

pentru a asigna pe t lui s. Versiunea ca tablouri este mai intii.

strcpy(s, t) /*copiaza t in s */

char s[], t[];

Iata o versiune a lui strcpy cu pointeri

strcpy(s, t) /* copiaza t in s, versiunea pointeri 1*/

char *s, *t;

}

Deoarece argumentele sint transmise prin valoare, strcpy

poate utiliza s si t in orice fel se doreste. Aici ei sint

conventional utilizati ca pointeri, care parcurg tablourile pina

in momentul in care s-a copiat 0 sfirsitul lui t, in s.

In practica, strrcpy nu va fi scris asa cum s-a aratat

mai sus. O a doua posilitate ar fi

strcpy(s, t) /* copiaza t in s, versiunea 2*/

char *s, *t;

In aceasta ultima versiune se imita incrementarea lui s si t in

partea de test. Valoarea lui *t++ este caracterul pe care a

pointat inainte ca t sa fi fost incrementat; prefixul ++ nu-l

schimba pe t inainte ca acest caracter sa fi fost adus. In acelasi

fel, caracterul este stocat in vede a pozitie s inainte ca s sa

fie incrementat. Acest caracter este deasemenea valoarea care

se grupeaza cu 0 pentru simboul buclei. Efectul net este ca,

caracterele sint copiate din t in s, inclusiv sfirsitul lui 0.

Ca o ultima abreviere vom observa ca si gruparea cu 0 este

redundanta, astfel ca functia este adesea scrisa ca

strcpy(s, t) /* copiaza t in s; versiunea pointeri 3 */

char *s, *t;

Desi aceasta versiune poate parea compilcata la prima vedere,

aranjamentul ca notatie este considerat suveran daca nu exista

alte ratiuni de a schimba astfel ca il veti intilni frecvent in

programele C.

A doua rutina este strcmp(s, t) care compara sirurile de

caractere s si t si returneaza negativ, zero sau pozitiv in

functie de relatia dintre s si t; care poate fi: s<t, s=t sau

s>t. Valoarea returnata este obtinuta prin scaderea caracterului

de pe prima pozitie unde s difera de t.

strcmp(s, t)

/* returneaza <0 daca s<t, 0 daca s==t, >0 daca s>t */

char s[], t[];

Versiunea pointeri a lui strcmp.

strcmp(s, t) /* returneaza <0 daca s<t, 0 daca s==t,

>0 daca s>t */

char *s, *t;

Daca ++ si -- sint folositi altfel decit operatori prefix sau

postfix pot apare alte combinatii de * si ++ si --, desi mai putin

frecvente. De exemplu:

*++p

incrementeaza pe p inainte de a aduce caracterul pe care pointeaza

p.

*--p

decrementeaza pe p in acelasi conditii.

Exercitiul 5.2. Scrieti o versiune pointeri pentru o functie

strcat expusa in capitolul 2: strcat(s, t) copiaza sirul t la

sfirsitul sirului s.

Exercitiul 5.3. Scrieti un macro pentru strcpy.

Exercitiul 5.4. Rescrieti variantele programelor din capito-

lele anterioare si exercitii cu pointeri in loc de tablouri

indexate. Bune posibilitati ofera: getline, atoi, itoa si vari-

antele lor, reverse, index, getop.