Cipsetul, creierul placii de baza - cipseturi pentru pentium si pentium pro

CIPSETUL, CREIERUL PLACII DE BAZA  - CIPSETURI PENTRU PENTIUM SI PENTIUM PRO

Cel mai important Iucru care se afla pe o placa de baza este setul de cipuri, care face toata munca, inclusiv pe cea de a furniza procesorului informatiile pe care acesta le solicita. Chipset-ul are grija sa trimita date spre placa grafica, procesor si bus-ul PCI, sa sincronizeze transferurile de la memorie la periferice, sa faca reimprospatarea memoriei si multe altele.

Marea majoritate a chipset-urilor au doua componente, numite Northbridge si Southbridge. Northbridge-ul este cel mai important, deoarece el determina majoritatea caracteristicilor setului de cipuri. El se ocupa de controlul procesorului si al cache-ului Level 2, al memoriei RAM, de curgerea corecta a informatillor pe magistrale si de multe alte asemenea job-uri de importanta majora. Southbridge este componenta care se ocupa de partea de intrare/iesire. Ea are in grija interfetele spre tastatura, floppy, bus-urile EIDE SI USB, porturile seriale si paralele.

Practic, chipset-ul controleaza fiecare bit care trece spre procesor, memorie, harddisk, placa grafica etc. El este in centrul retelei de date care constituie un calculator. Tot setul de cipuri dicteaza si viteza procesorului si a bus-ului extern (Front Side Bus - FSB). Chipset-ul arbitreaza si bus-urile perifericelor, pe langa cele amintite pana acum mai ramﯢnd PCI, ISA si AGP. Astfel, in cazul unui transfer de date intre procesor si hard-disk, setul de cipuri blocheaza celelalte transferuri de pe magistrala PCI, de exemplu intre memorie si placa de retea.

Functiile principale ale cipseturilor sunt:
-controller de sistem
-controller de periferice
-controller de memorie.

Controllerul de sistem

Indeplineste urmatoarele functii:
-contoare de timp si oscilatoare
-controller de intreruperi
-controller DMA
-gestionarea energiei

Controllerul pentru dispozitive periferice

Are urmatoarele functii de baza:
-interfata cu magistrala
-interfata unitatilor de dischete
-interfata cu HDD
-controllerul de tastatura
-controllerul pentru porturile I/O

Controllerul de memorie

Are rolul de a asigura adresarea memoriei RAM, reimprospatarea memoriei, tratarea erorilor si lucrul cu memoria cache.

1) CIPSETURI PENTRU PENTIUM SI PENTIUM PRO

Firma Intel a devenit principalul furnizor de seturi de cipuri, ele gasindu-se pe majoritatea placilor, dar fiind inscriptionate cu tot felul de numere ciudate, de genul 82439HX. Pe de alti parte, comerciantii lanseaza oferte ca ,,placa de baza Triton'. Ce inseamna aceasta si cu este mai bun un Triton II fata de Triton I?

Cele mai raspandite chipset-uri Intel, din generatia a doua, pentru procesoare Pentium, sunt 430FX, 430RX si 430VX. FX este cel mai ,,batrﾦquot; membru al familiei, fiind lansat la inceputul anului trecut cu numele de cod Triton (sau Triton 1). Unii il socotesc inca chipset de prima generatie. FX aducea nou la acea vreme o performanta a procesorului montat pe aceasta crescuta cu 15% fata de cazul in care era instalat pe motherboard-urile dotate cu 430NX (Neptune), care la randul br erau mai bune decat 430LX (Mercury). FX are posibilitatea de a lucra cu memorii EDO RAM (memoria de lucru) si Pipelined Burst SRAM (L2 cache), contine un bus-master EIDE controler (PIIX) cu rata maxima de transfer de 16 MB/s (reducand ocuparea procesorului la transferuri de date) si suporta un flux de date de peste 100 MB/s pe busul PCI. Cu memorii EDO, timpii RAM Read/Write Burst sunt x-2-2-2. Folosind PB-SRAM, performanta cache-ului de nivel 2 creste, datorita folosirii modului 3-1-1-1 pentru accesul la acest tip de memorie. Maximul de RAM instalabil pe o placa motorizata de FX este de 128 MB. SIMM-urile introduse sunt autodetectate, ramanand bineinteles obligativitatea ca cele doua SIMM-uri introduse in acelasi banc sa fie absolut identice. Motherboard-urile construite pe baza FX-ului nu suporta interfata USB, iar versiunea de bus PCl prezenta este 2.0, deci placile care au nevoie de interfata PCI v. 2.1 nu vor lucra pe aceste sisteme.

♦Generatia 1996

Timp de aproape un an, pana la aparitia ,,gemenilor' HX si VX in primavara lui 1996, FX a fost nava amiral a chipset-urilor Intel pentru procesoare Pentium.

Cele doua chipset-uri mostenesc numele de cod Triton, HX fiind botezat Triton II, iar VX - Triton III sau Triton II ,,Value Edition'.

Intel a conceput 430HX ca chipset Pentium pentru business users, acesta avand puterea de a gestiona 512 MB RAM, spre deosebire de VX, destinat pietei Small Office/Home Office si care poate lucra cu doar 128MB RAM. Diferenta de pret intre cele doua versiuni era foarte mica la iesirea din fabrica, HX fiind mai scump, dar nu si mai rapid, pentru ca doar VX accepta memorii Synchronous DRAM, cu un timp de raspuns mult mai mai mic decat EDO. Combinatia HX - EDO RAM intrece in viteza un VX, echipat tot cu EDO.

Amandoua seturile de cipuri au fost proiectate tinandu-se cont de specificatiile PCI 2.1, si introduc arhitectura Concurrent PCI, care mareste performanta sistemului prin simultaneitatea transferului de date pe magistralele PCI, ISA si a procesorului.

Un alt lucru comun celor doua chipset-uri este interfata USB (Universal Serial Bus). Motherboard-urile construite cu HX si VX au controlerul EIDE pe placa (PIIX3 Xcelerator), detinand rolul de accelerator IDE (bus master) si de punte de legatura intre bus-urile ISA si PCI.

Doar HX poate fi folosit pentru placi dual-processor, VX putand controla un singur Pentium. Integritatea datelor in timpul transferurilor este verificata tot numai de 430HX, care verifica bitul de paritate, la memoriile care il au. Timpii de acces la EDO RAM sunt 5-2-2-2, mai rapizi decat cei ai VX-ului, 6-2-2-2. Acesta insa atinge 6-1-1-1, cu SDRAM. In rest, caracteristicile sunt aceleasi cu ale lui 430FX.

♦Generatia 1997

In 1997, s-a ajuns la a treia generatie, cipsetul 430TX. TX pare un fel de combinatie intre HX si VX, dar cu multe imbunatatiri. Memoria RAM maxim instalabila se situeaza la 256 MB, de tipul Fast Page, EDO sau SDRAM. Accesul la EDO RAM este neschimbat (5-2-2-2), dar TX este cel mai rapid chipset pentru Pentium, ajungand la 5-1-1-1 cu Synchronous DRAM. Pana acum, ceasul de timp real (Real Time Clock) se afla intr-un circuit separat (Dallas). TX il include in setul de cipuri. S-a schimbat si acceleratorul IDE, circuitul PIIX4 din TX introducand un nou mod de transfer pe bus, Ultra DMA/ 33, patentat de Quantum. Ultra DMA/33 ridica rata de transfer teoretica a harddisk-ului pana la 33 MB/s, spre deosebire de modul ATA-2, care are maximul la 16 MB/s (tot teoretic). In practica, Ultra DMA/33 s-a dovedit cu 15% mai rapid decat PlO mode 4. Performanta va creste odata cu aparitia unitatilor proiectate special pentru aceasti interfata. Dublarea ratei de transfer se face utilizand ambele margini ale semnalului de date.

430TX aduce noutati si in ceea ce priveste economisirea energiei. Advanced Configuration and Power Interface (ACPI) va permite controlul power managementului prin intermediul sistemului de operare. TX este chipset-ul ideal pentru procesorul Intel cu instructiuni MMX, dar si utilizatorii profesionisti vor avea mult de castigat folosindu-l.

Intel produce si un chipset destinatcalculatoarelor Pentium portabile, denumit 430MX. Construit pe arhitectura lui 430FX, MX este primul din clasa seturilor de cipuri concepute pentru mobile computing. Fata de FX, sunt extinse functiile de power management, cea mai interesanta controland ceasul procesorului pentru evitarea creserii temperaturii acestuia, iar controlul consumului pentru fiecare slot PCI si modurile suspend si standby arata scopul existentei sale.

Cipseturi pentru Pentium Pro

Dupa trecerea in revista a seturilor de cipuri pentru Pentium, sa intram in lumea mai greu accesibila a procesoarelor Pentium Pro. Aici gasim chipset-urile denumite Orion, 450GX si 450KX. Aparute la sfarsitul lui 1995, familia 450 formeaza prima generatie comerciala de seturi de cipuri Intel pentru Pentium Pro.

GX este cel mai puternic, flind destinat serverelor, cu unul sau mai multe procesoare, iar KX a fost proiectat pentru workstation-uri. Ele au posibilitatea de a gestiona pana la 4 GB memorie RAM, timpii de citire ajungand la x-1-1-1. Le caracterizeaza corectia erorilor (ECC) si folosirea bitului de paritate.

Aceste chipset-uri au fost inlocuite de Intel 440FX, zis si Natoma, care constituie a doua generatie de seturi de cipuri pentru PPro. 44OFX suporta pana la 1 GB RAM, are facilitati Concurrent PCI, PCI 2.1si foloseste acelasi controler ca si 430HX si VX, PIIX3, pentru bus-master IDE si PCI-ISA bridge. Cu 44OFX se pot folosi doua procesoare, pentru Symmetric Multiprocessing (SMP), crescand astfel viteza sistemelor de operare avansate, cum ar fi Windows NT si UNIX. Si standardul USB este implementat in Natoma, pentru folosirea de periferice plug&play.

2) Alti producatori de cipseturi compatibile Pentium

Desi Intel fabrica majoritatea chipset-urilor pentru Pentium si Pentium Pro, nu este singura care face acest lucru. SMC (Standard Microsistems Company), firma cunoscuta pentru producerea perifericelor destinate conecticii calculatoarelor, are in catalog un chipset pentru procesoare Pentium, care nu pare cu nimic mai prejos decat cele produse de Intel. Astfel, SMC UltraCore poate folosi 256 MB RAM, Ia un timp de acces Ia citire de 5-2-2-2 si 2 MB L2 cache, Ia care, cu memorii SDRAM, timpul de citire este 3-1-1-1. UltraCore integreaza un controler bus-master ElDE, la care se pot atasa pana la patru unitati. Suportand standardul plug&play si FlashEPROM, placile de baza cu acest chipset se pot compara oricand cu cele care folosesc un 430FX sau VX.

Un alt producator de chipset-uri pentru Pentium este OPTi, care, Cu Viper-UMA, se aliniaza standardului Unified Memorv Architecture, propus de membrii VESA. UMA revolulioneaza arhitectura subsistemului grafic, renuntand la memoria de pe placa, urmand ca procesorul grafic sa lucreze direct cu memoria RAM principala. Pe l￧a asta, Viper sustine versiunea PCI 2.1si lucreaza cu cache-ul secundar la 3-1-1-1, iar cu memoria de baza, presupunand ca este SDRAM, cu 5-1-1

1. Motherboard-urile Cu OPTi Viper-UMA gestioneaza maxim 512 MB RAM si poseda un bus-master EIDE controler.

OPTi oferA si un chipset pentru Pentium Pro, denumit Discovery, iar Cu Vendetta, destinat procesoarelor din clasa Pentium si intrat in fabricatie in a doua parte a anului 1996, reuseste sa integreze toate controlerele care formeaza un set de cipuri intr-un singur circuit integrat.

SiS si VLSI sunt alte doua companii care produc seturi pcntru procesoare x86 de clasa Pentium, dar pe piata romateasca ele constituic raritati, Intel adjudecandusi partea leului.

In 1995, producatorul taiwanez VIA Tehnologies Inc. a intrat pe piata cu un nou core logic chipset, numit VIA VT82C580. Acesta fiind singurul chipset proiectat integral in Taiwan si reprezentand o realizare remarcabila, a fost repede ,,adoptat' de firmele taiwaneze, care si-au proiectat placi de baza cu ,,chipsetul br national'.

Placile de baza VIA au stat in permanenta in umbra celor echipate cu chipseturi Intel, desi au performante apropiate de acestea, dar un pret mai scazut. In 1996, VIA a lansat 0 noua generatie, numita VIA Apollo VP. In acel moment, acest cipset

avea cele mai bune performante de pe piata placilor cu Socket 7. Pentru prima data s-
au auzit termeni precum ,,Ultra DMA/33' pentru interfata IDE sau ,,83 MHz Bus
Clock'. Firma Intel a fost depasita, pentru moment, replica venind cu chipset-ul TX.

In ofertele de placi de baza au aparut si la noi cipseturi ,,VX PRO'. Clientii fac adesea confuzie intre placile de baza cu chipset Intel VX si aceste VX PRO. VX PRO nu este chipset produs de Intel, ci este pur sj simplu un chipset VIA VP, care a fost “rebotezat', sau mai bine zis remarcat ,,VXPRO'.

Astfel, cumparatorii aveau senzatia ca au facut o afacere buna prin faptul ca au achizitionat o placa VX la un pret scazut. In nici un caz acestia nu au realizat o tranzactie foarte buna, deoarece placile cu chipset VIA, sunt mai ieftine decin cele cu VXPRO.

Deasemenea au aparut si placi HX PRO si TX PRO, placile HX PRO folosind chipset-ul Ali Aladdin III (M1521si M1523), iar cele TX PRO, Ali Aladdin IV+ (M1531si M1543). Chipset-urile Ali au fost proiectate recent, tocmai pentru a umple ,,golul' produs de disparitia cipseturilor fabricate de Intel, deoarece acestea nu se mai produceau. Chiar si VIA a mai proiectat doua noi modele de chipset-uri, VIA VP2 respectiv VP3.

3) CIPSETURI PENTRU PENTIUM II

Cea mai putemica firma din domeniu este de departe Intel. Prezenta pe piata, chipset-urilor din nevoia de a oferi procesoarelor sale un suport stabil, Intel a devenit rapid prima firma producatoare de seturi de cipuri, asa cum este si primul fabricant de procesoare. Aceasta politica a incercat-o si AMD, cu chipset-ul AMD640, care nu era altceva decAt VIA VP2/97, dar a dat gres.

Intel a incercat adesea sa blocheze sau sa limiteze accesul concurentilor din domeniul CPU-urilor piata procesoarelor. Blocarea prin patente a Slot-ului 1 a facut ca AMD Si Cyrix, principalii rivali ai lui Intel, sa ramana la Socket 7, imbunatatindul pe acesta, in loc sa treaca la Slot 1. Dar firmele taiwaneze, producatoare de seturi de cipuri, au inceput sa livreze produse care concureaza BX-ul si LX-ul lui Intel.

Pentru P II, chipset-ul cel mai in voga (la noi) este (inca) 440LX, aparut in septembrie 1997. La vremea respectiva, acesta a inlocuit invechitul 440FX, care a avut o perioada de viata lunga, fiind folosit de pe vremea procesoarelor Pentium Pro.

44OLX a fost o revolutie in domeniul chipset-urilor, fiind cel care a introdus slot-ul AGP in lumea lui Pentium II. Cu o constructie solida, LX a fost folosit si Ia 75 si 100 MHz, de catre cei care obisnuiesc sa faca overclocking (pe placi de baza unde aceasta frecventa se poate modifica), desi frecvenla FSB pentru care a fost proiectat a fost de 66 MHz. Cum chipset-urile se fabrica pentru un anumit procesor (deoarece intiise proiecteaza procesorul, apoi setul de cipuri) 440LX este ideal pentru CPU-urile Klamath (Pentium II 233 -300 MHz), care au freeventa, de bus extern de 66 MHz. LX are, in afara de suport AGP 1x/2x, cateva caracteristici care au constituit o noutate la vremca aparitiei sale sau au adus un bencficiu major utilizatorilor sai: bus-ul GTL+, suport pentra SDRAM de 3,3 volti si 64 Mb, opt linii de RAS (Row Address Strobe) - permit folosirea a 512 MB SDRAM si 1 MB EDORAM, suport complet pentru multiprocesare simetrica (Symmetric MultiProcessing) cu doua CPU-uri si cinci slot-uri PCI bus mastering. Partea de I/O (southbridge, numita PIIX4) lucreaza cu doua porturi EIDE cu protocolul UltraDMA/33. Dintre facilitatile avansate ale lui LX am aminti buffer-ele de 4 cuvinte atin pentru bus-ul memoriei, cin si pentru PCI si AGP, precum si suportul pentru memorie ECC (Error Control and Correction).

440LX a fost luat de model pentru 440BX, urmasul sau direct. Practic, BX este un LX care suporta frecventa, de bus de 100 MHz. In rest, are aproape aceleasi caracteristici. Suporta tot doua procesoare in configuratie SMP, la fel de multa memorie si lucreaza cu acelasi PIIX4, dar in varianta E. Diferentele apar tocmai datorita vitezei pe bus-ul memoriei, procesoarele Deschutes (Pentium II la 300, 350,400 5i 450 MHz) lucrand cu memoria RAM Ia 100 MHz. Dar acest lucru nu aduce o crestere a vitezei de 50% fata de 66 MHz, cum ar indica cifrele, deoarece Pentium II are memoria cache Level 2 inclusa in carcasasi lucreaza cu ca la jumatate din frecventa procesorului. Si cum datele pe care le prelucreaza CPU-uI provin in proportie de peste 95% din cache, sunt accelerate doar acele 5% din transferuri care se fac din memoria principala. De aici provine sporul mic de performanta pe care il aduce bus-ul la 100 MHz in cazul lui P II. Pe placile cu BX se pot folosi si procesoarele Klamath, dar Ia 66 MHz.

In aceeasi zi in care a fost lansat 440BX, a aparut pe piata si 440EX, un chipset destinat procesoarelor ieftine din familia Celeron. EX este un LX redus, in sensul ca s-a luat un LX Si s-au mai taiat din facilitati. Nucleul lui EX este cel din LX, dar suporta doar 256 MB de memorie in doar douA slot-uri DIMM, lucreaza cu un singur procesor si nu suporta ECC. Cel mai ciudat lucru este reducerea numarului maxim de slot-uri PCI lu trei, dar nu a renuntat la slot-ul AGP. EX lucreaza doar cu freeventa, busului FSB de 66 MHz.

Intel a lansat modelul Celeron A (nucleul este botezat Mendocino), care arc un cache L2 de 128 Kb tactat la freeventa, procesorului. Celeron A a adus 0 noua tinerete pentru chipset-ul EX.

440GX este conceput pentru servere si statii de lucru biprocesor. De fapt, este urmasul lui 440BX, destinat procesoarelor Xeon. O caracteristica interesanta este ca suporta atat Slot 1 cat si Slot 2. Nucleul sau este foarte asemanator cu al lui BX, dar poate lucra cu o memoric SDRAM dc pana la 2 GB. DacA 440GX este un chipset de tranzitie de la Slot 1 Ia Slot2, 450NX este primul conceput special pentru Slot 2, destinat serverelor cvadriprocesor cu Xeon. Dintre capabilitatile sale se remarca lucrul cu 8 GB memorie (mai mult decin capacitatea harddisk-urilor utilizatorului mcdiu de astazi), prezenta, slot-urilor PCI pe 64 de biti si bus-ul FSB la 100 MHz. NX suporta si memorie EDO. Pentru servere, sunt importante caracteristicile chipsetului de a mentine integritatea datelor.

NX asigura ECC pentru bus-ul procesoarelor si cel al memorici, precum si verificarca paritatii pentru bus-ul PCI. NX exista si intr-o versiune rcdusa, 450NX Basic, pentru care memoria maxim suportata este de 4 GB si nu exista slot-uri PCI dc 64 biti, ci doar dc 32 de biti.

Privind spre viitorul seturilor de cipuri de Ia Intel, apar numc cum ar fi 44OZX, Whitney, Camino si Carmel. Ele desemneaza integrate dedicate lui Celeron sau procesoarelor aparute in 1999.

44OZX este urmasul lui 440EX, si ruleaza la 100 MHz, pentru a suporta si procesoarcie Celeron care vor rula cu aceasta frecventa de bus. ZX va ramate chipset-ul de ales pentru Celeron-urile care vor fi fabricate pentru Slot 1, pentru ca acelea care vor intra intr-un socket au ca suport setul de cipuri botezat Whitney.

Folosirea lui Socket 370, in locul lui Slot 1 are ca scop reducerea pretului total, ca urmare Intel a integrat in chipset si functiile grafice integrand binecunoscutul i740.

Chipset-ul Camino este perechea procesorulul Katmai si poate folosi memoria RDRAM (Rambus DRAM), care are o latime de banda mult mai largA decat SDRAM-ul de astazi. De asemenea, Intel trece la initiativa ATA 66, care dubleaza rata de transfer maxima a transferulul de date catre si de la harddisk-uri. Camino introduce si AGP 4x care promite o dublare a vitezei bus-ulul AGP. Dar cea mai interesanta noutate este legatura digitala AC '97, care reprezinta o interfata pentru modem si soundcard. Aceste doua componente vor fi simulate de catre procesor, fara a mai fi nevoie de a cumpara placi separate. dar care duc la o scadere a vitezei reale a CPU-ului.

Carmel este numele de cod al succesorulul lul 450NX. El se va gaseste in serverele ,,powered by Tanner'. Tanner este procesorul Xeon pentru Slot 2, care include instructiunile Katmai, de prelucrare paralela a numerelor in virgula mobila. El va folosi un cache Level 2 de unul sau doi MB, care va rula la viteza procesorulul. Carmel va avea aproximativ aceleasi caracteristici ca si Camino, in plus fund capabil sa utilizeze un bus PCI de 64 de biti la 66 MHz.

4) CHIPSET-URILE ASIATICE

Cronologic, primul chipset pentru Pentium II (sau pentru Slot 1) care nu a venit de la Intel este VIA Apollo Pro, urmasul lul Apollo P6, care era dedicat procesoarelor Pentium Pro. Apollo Pro poate fi folosit atat in sistemele desktop cat si in cele mobile si atat la procesoare Pentium II (Slot 1) cin si la Pentium Pro (Socket 8). Apollo Pro este concurentul direct al lul 44OBX, fiind un chipset care suporta un FSB de 100 MHz. In toate caracteristicile sale este asemanator cu BX-ul, existand cateva mici diferente. Apollo Pro suporta versiunea 2x a bus-ului AGP, combina memoria SDRAM la 100 MHz cu cea la 66 MHz), mai poate lucra si cu memorie EDO si Fast si ofera cinci slot-un PCI 2.1 bus master. Frecventele procesoarelor pot trece de 450 MHz. Operatiile pe bus-urile AGP, PCI si CPU pot avea loc sincron sau pseudo-sincron, doar timpul de acces la SDRAM fiind putin mai mare, 6-1-1-1 fata de rafala 5-1-1-1 a lui BX. Marimea maxima a memoriei folosite este 1 GB. Southbridge-ul integreaza un controler USB si unul UltraDMA 33, dar care poate fi folosit la 66 MB/s.

ALi, firma de semiconductoare a grupului Acer (A cer Laboratories Inc.), ofera un chipset pentru Pentium II numit Aladdin Pro II (M1621/M15X3), destinat PC-urilor ieftine. Northbridge-ul Ml621 are toate facilitatile lui 440BX, cum ar fi suport AGP 1 x/2x si ECC pentru memorie, dar prezintasi diferentle mari, fiind capabil sa lucreze cu memoni FPM si pe l￧a frecventele de 66 si 100 MHz, mai poate folosi si 60 MHz pentru FSB, dar nu are facilitati de multiprocesare. Cu EDO sau FPM memoria maximA este de 2 GB, iar cu SDRAM, 1 GB. Pe placile de baza cu Aladdin Pro II se pot folosi si placi PCI Ia 66 MHz. Southbridge-ul Ml543 ofera si un bus USB cu doua porturi, in rest dotarea sa flind aceeasi cu a southbridge-ului din BX.

A treia firma taiwaneza furnizoare de chipset-uri Pentium II este SiS (Silicon Integrated Systems), ea flind si cea mai noua pe aceasta piata, produsul sau, SiS 5600 (si southbridge-ul SiS 5595) fiind lansat in august 1999. 5600 suporta pana la 1,5 GB RAM, 100 MHz pe FSB, AGP lx si 2x, iar 5595 este un controler I/O avansat, cu facilitati de monitorizare a PC-ului. El are posibilitatea de a masura cinci tensiuni, doua viteze de rotatii (pentru ventilatoare) si o temperatura (pentru procesor). Setarea vitezelor bus-ului si a procesorului se face prin software (BIOS), fara a mai fi nevoie de jumperi.

SiS a anuntat cel mai avansat chipset nonIntel pentru Pentium II: SiS 620. Noutatea pe care o aduce acesta este integrarea cipului grafic. Acceleratorul folosit de SiS pentru 620 are un motor 2D pe 64 de biti si unul 3D care cunoaste cele mai avansate functii folosite in grafica tridimensionala. Memoria grafica are valoarea maxima de 8 MB poate fi atat parte a memoriei principale (Unified Memory Access) cin si separata, caz in care se recomanda fobsirea rapidului SGRAM. SiS ofera drivere OpenGL 5i Direct3D. In rest, caracteristicile sunt aproape aceleasi cu ale lui 5600.

5) CIPSETURI PENTRU SOCKET 7 SI SUPER 7

Principalul competitor al lui TX a fost VIA VP3, cu caracteristici mult superioare, dar care a suferit de ,,boli ale copilariei', cum ar fi drivere cu bug-uri. Setul de cipuri proiectat de VIA lucreaza cu o memorie maxima de 1 GB, toata cacheabila. Cache-ul L2 poate atinge 2 MB, iar timpii rafalei de citire din memoria SDRAM este 6-1-1-1, fata de 5-1-1-1, la TX. VP3 supora ECC Si AGP, dar frecventa, sa maxima de bus este de 66 MHz. Acest lucru a facut ca VIA sa revina cu modelul MVP3, care lucreaza si la 75, 83 Si 100 MHz si care formeaza grosul livrarilor de chipset-uri pentru Super 7. Singura scadere a lui MVP3 fata de VP3 este reducerea cantitatii maxime de memorie cache-abila la 512 MB.

Chipsetul MVP4 (VT82C501), care il imbunatatateste pe MVP3 caruia ii aduce o imbunatatire majora: un controler grafic AGP integrat. Acesta din urma este un accelerator 2D/3D cu decoder DVD (MPEG 2) si iesire TV (optionala), care suporta standardul AGP 2x si foloseste o parte din memoria sistemului ca memone grafica.

ALi are mai multe chipset-uri pentru Socket 7 si doua pentru Super 7, Aladdin IV+ Si Aladdin V. Aladdin IV+ (M1531/M1543) are frecventa maxima abus-ului FSB de 83 MHz, suportA 1 GB memorie, din care cache-abila este 512 MB, 1 MB L2 cache, cinci slot-uri PCI, USB si DMA-33. Aladdin V (M1541), a cincea generatie de seturi de cipuri produse de ALi, a crescut memoria cache-abila la 1 GB Si, cel mai important, are suport pentru AGP. El foloseste ca partener tot southbridge-ul Ml543. Aladdin V este unul dintre primele chipset-uri AGP pentro Socket 7 aparute.

SiS are o multime de chipset-uri pentru Socket 7/Super 7, dintre care cel mai raspandit este SiS5591. 5595 este un model tipic pentra Super 7: 768 MB memorie EDO sau SDRAM (cache-abila 256 MB), 1 MB cache L2, lucreaza Ia toate frecventele Super 7 cu exceptia celei de 100 MHz (deci nu poate fi folosit in placile de baza pentru noile procesoare K6-2 300 MHz), suportA AGP 2x si poseda un Southbridge (5595) care are cinci slot-uri PCI bus master si doua porturi EIDE UItraDMA 33. Mai bun decin el este SiS 530 care dubleazA memoria maxima, adauga frecventa, de bus de 100 MHz si integreaza un adaptor grafic 2D/3D AGP, produs tot de SiS (6326). Acest adaptor poseda un RAMDAC cu frecventa, maxima de 230 MHz, ceca ce asigura frecvente ergonomice de reimprospatare a ecranului chiar si la rezolutia de 1280 x 1024 pixeli. Se mai remarca cele doua porturi EIDE Ultra-DMA 66.

6) CELE MAI NOI CIPSETURI

Prin diminuarea numarului de BX-uri si ZX-uri Intel a urmarit crearea de spatiu PC piata pentru i820. Lansarea lui i810e coincide cu a versiunilor de Penfium

III: PIll 533 B si PIll 600 B cu FSB 133. i810e este varianta extinsa a lui i810 avand suport si pentru FSB de 133 si completeaza familia Whitney care este alcatuita din i810L, i810, i810 DCl00 si i810E.

Functionarea seriei 810, la fel ca si 820, este diferita de cea a lui i44OBX. Ea se bazeaza pe un MCH (Memory Controller Hub) ce permite lucrul proccsorului asincron cu memoria. Astfel este posibil ca memoria sa mearga la 100 MHz iar procesorul sa aiba o viteza de bus de 66 sau 133 MHz datorita medierii realizate de MCH. Strict pentru cazul i810 avem dc-a face cu Un GMCH (Graphics and Memory controller Hub) pe post de northbridge care, pe langa transferul de informatii din si catre memoria sistemului (cc lucreaza conform specificatulor strict la 100 MHz) si dinspre respectiv catre ICH (I/O Controller Hub, PC post de south bridge) asigura si engine-ul grafic precum si comunicarea cu monitorul. Varianta DC 100 are suplimentar si un Display Cache Controller care suporta pana la 4 MB de memoric la 100 MHz.

In ultima vreme, in designul placilor de baza a aparut o noutate si anume slotul AMR (Audio Modem Riser). Ce este Cu acesta? ICH-ul are o legatura separata ce permite accesul direct la un codec Modem/Audio integrat pe mainboard. Astfel sunt asigurate flunctiile de baza ale unui modem. In cazul in care sunt apelate functii mai complexe, acestea sunt emulate prin software, hardware-ul necesar rezumandu-se la AMR Card, care face doar translatia scmnalului provenit din exterior. Practic se elimina necesitatea unui modem, acelasi mecanism fiind implementat in southbridgeul de la VIA.

Constienta de faptul ca GTL+ (busul lui Slot 1) castiga din ce in ce mai mult teren a pus la punct si o serie de chipset-uri pentru aceasta platforma, mai intai flind vorba de Apollo Pro, care a suferit ulterior imbunatatiri si care a dat nastere noilor Apollo Pro+, Apollo Pro l33 sau cel mai recent Apollo Pro 133A.

Foarte interesanta este politica accstci companici taiwaneze in privinta, south bridge-urilor. Acesta este unul singur pentru toate familiile, VT82C686A fiind pus in tandem cu oricare dintre northbridge-uri. Exista si o varianta pentru sisteme mobile. O asemenca modalitate de lucru, desi s-ar putea sa aduca o anume scadere a vitezei in unele situatii, ofera companiei o mult mai mare flexibilitate, permitandu-i sa prezinte pe piata, foarte rapid serii noi de chipset-uri. Este cazul lui Apollo Pro 133A care-i primul ce ofeta suport pentru AGP 4x.

Standardul PC133 care in cea mai mane masura extinde PC 100, in loc sa sustina memoria Rambus care este considembil mai scumpa si de care sistemele actuale oricum nu pot profita in totalitate. Primul chipset care a suportat PC 133 a fost bineinteles Apollo Pro l33 urmat acum de Apollo Pro l33A care apare odata cu noile PIll B pe care le poate pune in valoare. VT82C694X poate lucra atat sincron FSB-mcmorie la 66, 100 san 133 MHz cat si asincron cu un decalaj de 33 MHz intre bus si memorie.

Anul 1999 a fost unul deosebit de activ pentru VIA. PC 133 ridica frecventa de functionare a lui PC 100 de Ia 100 MHz la 133 MHz, astfel incat proaspat lansatele procesoare Intel cu FSB Ia 133 MHz (recentul Coppermine) pot lucra extern in mod sincron cu memoria pe chipset-urile Apollo Prol33A. Totusi, exista practic doua variante de PC 133, ambele sustinute de VIA: PC 133 propriu-zis si VCM (Virtual Channel Memory sau Virtual Channel SDRAM). Aceasta din urma a fost fabricata mai intai de NEC, Infineon si Hyundai si aduce cu sine o latenta mai redusa.

Rambus aduce o latime de banda mai mare, in schimb are o latenta chiar mai mare decat SDRAM-ul de astazi, la 100 MHz, ceea ce justifica rezultatele obtinute de Rambus, cu doar 2-5% mai mari decat PC 100 in benchmark-urile high level.

Cumva la polul opus, spuneam ca VIA urmareste si intrarea in segmentul middle-range si chiar high-end prin doua chipset-uri: Apollo Pro 133A si Apollo KX133.

Apollo Pro 133A este un chipset, care suporta Ultra ATA66, AGP 4x, PC133, sase sloturi PCI pe care unii producatori de motherboard-uri, de exemplu Tyan, chiar le implementeaza in intregime si se pare casi performanta este imbunatatita fata de Apollo Pro l33.

Apollo KX 133 vine cu o serie imbunatatiri si dotari suplimentare fata de AMD 750 chipset-ul initial pentru platforma Slot A a lui Athlon. Pe langa o serie de optimizari ale lucrului cu procesorul ofera suport pentra AGP 4X fata de doar AGP 2X la Irongate (AMD750), sau PC133 fata de PC100.

Designul lui KX133 se bazeaza in principal pe cel al lui Apollo Pro 133 cu diferenta ca foloseste protocolul EV6 pentru front side bus.

Pentru moment, un mainboard de Slot A inseamna o placa bazata pe chipset-ul original al lui AMD si anume 750 cunoscut si ca Irongate. De fapt, Irongate este AMD numele northbridge-ului AMD 751, southbridge-ul 756 avand Si ci un nume de cod, Viper. Fiind proiectat in prima jumatate a anului, cum spuneam, nu include suport pentru PC 133 sau AGP4X, pe care KX133 le sustine.

ALi a adoptat aceeasi politica flexibila in privinta, southbridgeurilor ca si VIA, astfel incat oricare asemenea element poate fi pus in tandem cu oricare northbridge. Dintre toate southbridge-urile, eel mai interesant este M1535D un cip care are pe langa suportul pentru UltraDMA/66 si link-ul AC97 (Ce permite indirect, in designul placii de baza, prezenta slotului AMR si emularea soft a unui modem si un engine de sunet. Pentru domeniul chipset-urilor fara grafica sau sunet, ALi are pregatit de ceva vreme M l621, cu suport doar pentru FSB 60, 66 si 100 MHz si AGP doar 1x si 2x.

Cel mai recent chipset de Slot 1 de la SIS, modelul 630, are un mare numar de dotari incluse printre Ethernet 10/100 sau suport pentru TV-Out, un engine de sunet si unul grafic. Partea de sunet este un Vortex 2 sau un SB Live!. SiS 630 are implementata o arhitectura de tip UMA (UnifiedMemory Arch itecure), in care o parte din memoria sistemulul (2/4/8/32 sau 64MB) va fi impartita intre acesta si engine-ul grafic. Optional, pentru performante ceva mai ridicate de baza poate fi dotata cu o anumita cantitate de EGM (Extended Graphics Memory), adica Display Cache.

Intalnim si aici, la fel ca la Apollo Prol33A de laVIA, suport pentru VCM (Virtual Channel Memory) precum si posibilitatea ca viteza de bus a procesorulul sa difere de viteza memoriei. Bineinteles, nu putea lipsi Ultra ATA66.