Istoric UNIX

Istoric UNIX

In 1965 Bell Telephone Laboratories, General Electric Company si Proiectul MAC al Institutului de Tehnologie din Massachusetts au conlucrat in scopul dezvoltarii unui nou sistem de operare, Multics, care urma sa asigure facilitati multiutilizator, puteri sporite de calcul si de stocare a datelor, si posibilitatea partajarii datelor in cazul in care se dorea acest lucru. O prima versiune a Multics-ului a rulat pe un GE 645, insa ea nu s-a ridicat la nivelul asteptarilor. Bell Laboratories se retrage din cadrul proiectului fara ca membrii centrului sau de cercetari in domeniul calculatoarelor sa beneficieze de un 'serviciu de calcul interactiv corespunzator'. In incercarea de a-si dezvolta propriul mediu de programare, Ken Thompson, Dennis Ritchie si altii schiteaza un proiect de sistem de fisiere ce va evolua spre prima versiune de sistem de fisiere UNIX.

Thomson a scris programe care simulau comportamentul sistemului de fisiere propus si al programelor intr-un mediu cu paginare la cerere, realizand chiar un nucleu simplu pentru calculatorul GE 645. In acelasi timp, a realizat in Fortran pentru un sistem GECOS jocul ' Calatorie in spatiu', dar programul nu a avut succes pentru ca 'nava cosmica' era greu de controlat si programul era costisitor. Mai tarziu, a gasit un calculator PDP 7 care asigura o afisare grafica corespunzatoare si o putere de executie convenabila. Programarea jocului pentru PDP 7 i-a permis lui Thompson sa cunoasca bine masina, insa mediul sau pentru dezvoltarea programului a necesitat asamblarea incrucisata a programului pe o masina GECOS si aducerea cartelelor de intrare la PDP 7. Pentru a crea un mediu de dezvoltare mai bun, Thompson si Ritchie au implementat proiectul lor de sistem pe PDP 7, care includea o versiune initiala a sistemului de fisiere UNIX, subsistemul de procese si un mic set de programe utilitare. Noul sistem nu mai avea nevoie de sistemul GECOS ca mediu de dezvoltare, putandu-se sustine singur. Brian Kernigham a numit acest nou sistem de operare - UNIX (un joc de cuvinte al numelui Multics).

Desi aceasta prima versiune de sistem UNIX confirma mare parte din asteptari, nu se putea emite inca o parere asupra potentialului sau pana ce nu era utilizata intr-un proiect real. Astfel, ca urmare a faptului ca asigura un procesor de texte utilizat de departamentul de patentari de la Bell Laboratories, UNIX-ul este mutat in 1971 pe un PDP 11. Sistemul era caracterizat de dimensiunea sa redusa:

16 Ko sistemul de operare;

8 Ko programele utilizator;

un disc de 512 Ko;

limita unui fisier de 64Ko.

Dupa succesul sau de inceput, Thompson a hotarat sa implementeze un compilator de Fortran pentru noul sistem, dar in locul lui vine cu limbajul B influentat de BCPL. B era un limbaj interpretativ, cu dezavantajele caracteristice acestui tip de limbaj, asa incat Ritchie il dezvolta si-l denumeste C. C permite generarea de cod masina, declararea de tipuri de date si definirea de structuri de date. In 1973 sistemul de operare a fost rescris in C, un pas fara precedent la acel moment, dar care urma sa aiba un impact urias in acceptarea sa de catre utilizatori. Numarul de instalari la Bell Laboratories creste la 25, iar pentru a furniza suportul intern, se formeaza Grupul Sistemelor UNIX.

La acel moment AT&T nu putea comercializa echipamente de calcul datorita 'decretului de incuviintare' semnat in 1956 cu guvernul, insa a furnizat sistemul de operare universitatilor care l-au solicitat in scopuri didactice. Desi AT&T s-a conformat termenilor 'decretului de incuviintare', care in cazul de fata interzicea reclama, vanzarile si sustinerea sistemului, popularitatea sa a crescut regulat. In 1974 Thompson si Ritchie au publicat o descriere a sistemului UNIX in 'Comunicarile ACM', descriere ce se va constitui intr-un punct favorabil pentru acceptarea sistemului.

In 1977 numarul utilizatorilor de UNIX crestea la aproape 500, din care 125 erau in universitati. Asigurand un mediu propice pentru dezvoltarea de programe, operatii de tranzactii in retea si servicii in timp real (prin MERT), sistemele UNIX devin populare in cadrul companiilor telefonice. Licentele UNIX sunt furnizate institutiilor comerciale precum si universitatilor. In acelasi an, Interactive System Corporation devine primul VAR (Value Added Reseler) al sistemului UNIX, sporind utilizarea sa in mediile de automatizare a serviciilor. Anul 1977 marcheaza de asemenea anul in care sistemul UNIX a fost instalat in premiera pe o masina non-PDP: Interdata 8/32.

Odata cu cresterea popularitatii microprocesoarelor, alte companii au instalat UNIX-ul pe masini noi, dar simplitatea si claritatea sa au facut ca multi specialisti sa-l imbunatateasca pe cai diferite, rezultand in final mai multe variante ale sistemului de baza. In perioada 1977-1982 Bell Laboratories a combinat mai multe variante AT&T intr-un singur sistem, cunoscut sub numele comercial de UNIX System III. Ulterior, Bell Laboratories i-a adaugat acestuia alte cateva facilitati, rezultand un nou produs, numit UNIX System V. In ianuarie 1983, AT&T si-a anuntat oficial sprijinul pentru System V. Totusi, specialistii de la Universitatea Berkeley din California au dezvoltat o alta varianta a sistemului UNIX pentru calculatoare VAX (cea mai recenta versiune numita BSD 4.3), ce asigura o serie de facilitati noi si interesante. Aceasta carte va descrie in principal UNIX System V, iar ocazional, va aminti si despre trasaturile sistemului BSD.

Pana la inceputul anului 1984 existau aproape 100000 de sisteme UNIX instalate in lume, care rulau pe masini cu diferite puteri de calcul, de la microprocesoare la mainframe-uri. Nici un alt sistem de operare nu realizase o asemenea performanta.

Motivele care au determinat popularitatea si succesul sistemului UNIX sunt:

Sistemul este scris intr-un limbaj de nivel inalt, fapt care-l face usor de citit, inteles, schimbat, sau mutat pe alte masini. Ritchie estima ca primul sistem in C era cu 20-40% mai mare si mai lent pentru ca nu era scris in limbaj de asamblare, insa avantajele utilizarii limbajului de nivel inalt depasesc cu mult dezavantajele.

Are o interfata utilizator simpla care are posibilitatea de a furniza serviciile pe care utilizatorii le doresc.

Furnizeaza primitive care permit realizarea unor programe complexe din programe mai simple.

Utilizeaza un sistem de fisiere ierarhizat care permite intretinerea usoara si implementarea eficienta.

Utilizeaza un format consecvent pentru fisiere si fluxul de octeti, fapt care usureaza scrierea programelor.

Furnizeaza o interfata unitara pentru dispozitivele periferice.

Este un sistem multiutilizator, multitasking (fiecare utilizator poate executa simultan mai multe procese).

Arhitectura masinii este 'ascunsa' utilizatorului ceea ce duce la usurarea scrierii programelor care ruleaza pe diferite arhitecturi hardware.

Simplitatea si consecventa subliniaza valoarea UNIX-ului si justifica multe din calitatile citate anterior.

Desi sistemul de operare si multe din programele de comanda sunt scrise in C, sistemul UNIX suporta si alte limbaje ca: Fortran, Basic, Pascal, Ada, Cobol, Lisp, Prolog. Sistemul de operare UNIX poate suporta orice limbaj care are un compilator sau interpretor si o interfata sistem care pune in corespondenta cererile utilizator de servicii sistem de operare cu un set standard de cereri folosite in sistemele UNIX.