Sistemul de operare UNIX

Sistemul de operare UNIX

Sistemul de operare folosit de obicei in cazul retelelor de calculatoare conectate la Internet, sau pentru lucrul in conturi shell, este UNIX.  Acesta este un sistem de operare folosit pe o gama larga de calculatoare, de la cele mainframe la calculatoarele personale, care accepta operarea multitasking si este ideal pentru aplicatiile cu mai multi utilizatori.

UNIX a fost scris in limbajul de programare C, cu o mare portabilitate si, ca si C, este produsul celor de la AT&T Bell Laboratories. UNIX este un mediu de programare intuitiv, cu o filosofie unica de programare. Cu peste 200 de comenzi, mesaje de erori neadecvate si o sintaxa criptica a comenzilor, UNIX impune totusi dificultati utilizatorilor ocazionali si fara o pregatire tehnica sofisticata. Odata cu dezvoltarea programelor de tip shell pentru UNIX, sistemul de operare poate juca un rol mai amplu in dezvoltarea calculatoarelor.

Avantajele sistemului sunt evidente: a fost realizat ca un sistem cu mai multi utilizatori si, datorita capacitatii de lucru multi-tasking, poate executa mai multe functii la un moment dat. Deoarece viitorul lucrului cu calculatoare personale pare a consta in conectarea statiilor de lucru la minicalculatoare grupate si la calculatoare mainframe, sistemele de operare UNIX au sanse de a le inlocui pe cele DOS.

Deoarece firmei Bell Laboratories i-a fost interzis sa comercializeze sistemul UNIX, prin reglementarile anti-trust din AT&T, UNIX a fost oferit pe gratis colegiilor si universitatilor din toata America de Nord, incepind cu 1976. In 1979 Unversitatea din Berkeley California a dezvoltat o versiune de UNIX pentru calculatoarele VAX. Foarte agreat in mediile tehnice si de inginerie, Berkeley UNIX a dus la alte versiuni care au fost disponibile pe piata. La inceputul anilor 80, AT&T a castigat dreptul de a vinde sistemul si a lansat in 1983 System V. Prin System V, AT&T stabileste un set de standarde UNIX numite System V Interface Definition (SVID), catre care se indreapta majoritatea sistemelor UNIX si care sunt solicitate spre achizitionare de marile corporatii. IBM a adoptat standardul SVID pentru propria lui versiune de UNIX.

UNIX se bucura de cea mai mare acceptare in lumea universitara. Cateva dintre avantajele lui majore sunt:

Compatibilitate: UNIX este raspindit pe sistemele cele mai diverse, de la calculatoare personale la calculatoare puternice. Deci, programele realizate pot fi transportate usor de la un sistem la altul. Nu exista firma serioasa de calculatoare care sa nu livreze sistemul UNIX pe produsele ei.

Conectivitate: UNIX s-a dovedit o gazda primitoare pentru protocoalele TCP/IP (si cele inrudite cu ele), care permit intrarea in Internet. Astfel, UNIX suporta conectarea in retele de calculatoare si aplicatiile de posta electronica, transfer de fisiere la distanta, conectarea la noduri indepartate, etc.

Aplicatii: Sfera aplicatiilor bazate pe UNIX este in continua expansiune: aplicatii stiintifice si ingineresti, proiectare asistata de calculator, productie asistata de calculator, dezvoltarea programelor  (CASE - Computer Aided Software Engineering), aplicatii multimedia si aplicatii tranzactionale.

Conceptul de conducta (pipe): Este o inovatie importanta promovata de UNIX, care permite transmiterea directa a unor date intre doua procese, eliminind astfel fisierele disc intermediare, pentru a face comunicarea. Astfel, servicii relativ complexe pot fi realizate prin compunerea unor functii simple, implementate ca programe de mici dimensiuni. In plus, se elimina sectiunile duplicate, care ar apare inerent in unele programe.

Orientarea evidenta catre prelucrarea textelor: Prelucrarea textelor a constituit, alaturi de dezvoltarea programelor, un tel vizat inca din fazele incipiente ale UNIX-ului. Exemple ar putea fi: sead - editor de texte programabil (utilizatorul il poate adapta usor preferintelor sale), awk - multe facilitati de prelucrare a textelor, apelabile in maniera proprie limbajelor de programare.

Similar cu MS-DOS, UNIX poseda un utilitar de gestionare a comenzilor intr-o forma vizuala, urmind modelul lui Norton Commander: Midnight Commander (MC). In plus, are si o interfata grafica puternica, numita XFree86, in care se pot rula o serie de aplicatii atractive. O varianta a sa foarte raspandita este XLinux, care lucreaza intr-un sistem de fisiere DOS.

Ca si celelalte sisteme de operare, UNIX foloseste pentru pastrarea informatiilor pe disc structurile de directoare si fisiere. Atat directoarele, cat si fisierele sunt identificate prin numele lor; directoarele fiind organizate in aceeasi structura arborescenta ca la sistemul de operare MS-DOS. In mod diferit fata de DOS, pentru introducerea path-urilor (a caii) este folosit caracterul "/"; nu exista unitati de disc asemanatoare cu cele din DOS. Pentru cuplarea la sistem a unor device-uri, ca unitatile de discheta sau CD-ROM, se foloseste comanda "mount". Astfel, ceea ce in MS-DOS se identifica prin:

imaginifilmpoza1.bmp

in UNIX se identifica prin:

/imagini/film/poza1.bmp