CE ESTE UN PROGRAM (PASCAL)

^{CE ESTE UN PROGRAM (PASCAL) ?}

^{Programul (PASCAL) reprezinta transpunerea in limbaj de programare a unui algoritm de rezolvare a unei probleme oarecare din orice domeniu de activitate, care presupune prelucrarea informatiilor.}

^{Prin prelucrarea informatiilor se in elege activitatea de preluare, stocare, aranjare, structurare, modificare, afi are, etc. a diferitelor informatii.}

^{6. CE ESTE UN PROGRAM (PASCAL) ?}

^{Deoarece conceptul de informa ie este mult mai larg, in informatica se obisnuie te denumirea de data, (date).}

^{Prin data se in elege informa ia utila unui proces de calcul, de la inceputul lui pana la sfar it.}

^{Dar pentru a in elege mai usor aceste concepte, sa luam un exemplu:}

^{Problema: Se dau doua numere intregi: A i B. Sa se elaboreze un program care sa calculeze i sa afi eze valoarea lui C=A+2B.}

^{program calcul;}

^var

^{A,B,C:integer;}

^begin

^{write ('A=');}

^{readln (A);}

^{write ('B=');}

^{readln (B);}

^C:=A+2*B;

^{writeln ('C=',C);}

^end.

^{In cazul nostru, A i B sunt date de intrare adica informa ii necesare programului nostru, la calculul valorii lui C, iar C este o data de ie ire care va fi afi ata de catre programul nostru pe display.}

^{6. CE ESTE UN PROGRAM (PASCAL) ?}

^{Programele sunt realizate in cazul general, adica programul nostru poate calcula valoarea lui C, indiferent de valorile atribuite lui A i B, la inceput.}

^{De fapt aici intervine o problema de utilitate a acestui program, i a informaticii in general.}

^{Daca avem de calculat valoarea lui C pentru un singur set de date de intrare, adica pentru A=5 i B=6, nu vom utiliza calculatorul, deoarece nu are sens.}

^{Problema se pune atunci cand, de exemplu avem de calculat valoarea lui C in mai multe cazuri sau altfel spus, avem mai multe seturi de date (A,B), sa zicem 100,1000 etc.}

^{Atunci este mult mai simplu sa introducem fiecare pereche de numere (A,B) i sa primim instantaneu raspunsul (valoarea C).}

^{Acest exemplu este pur didactic, dar ne putem gandi la rezolvarea a 1000 ecua ii de gradul II cu ajutorul calculatorului.}

^{Dupa ce am intocmit corect programul, este suficient sa introducem cate un set de date de intrare (A,B,C), ca sa primim imediat raspunsul.}

^{Revenind la exemplul nostru, fara sa cunoa tem amanunte de programare, observam urmatoarele:}

^{Programul lucreaza cu 3 variabile (A,B,C) declarate la inceput, ca fiind de tip intreg.}

^{Prin variabila se in elege o construc ie utilizata pentru reprezentarea in program a valorii unei date, i care poate fi modificata pe parcursul execu iei programului sau pentru execu ii diferite ale acestuia.}

^{6. CE ESTE UN PROGRAM (PASCAL) ?}

^{Prin declarea variabilelor:}

^{var A,B,C:integer;}

^{compilatorul rezerva spa iu in memorie pentru 3 entita i (variabile) care pot fi consultate (citirea valorii din memorie), sau modificate (introducerea altei valori in memorie)}

^{Adresarea unei variabile (procedeul prin care se localizeaza in memorie o variabila) se realizeaza prin simpla utilizare a numelui ei care este un identificator.}

^{ex: A:=0; introducerea valorii 0 in variabila A,}

^{C:=A; introducerea valorii lui A in variabila C,}

^{readln(A); se cite te de la tastatura o valoare care va fi introdusa in variabila cu numele A.}

^{Obs. orice variabila, inainte de a fi utilizata in program (citita, atribuita etc.) trebuie sa fie declarata. Deci declara iile variabilelor se realizeaza la inceputul programului.}

^{Mai departe, in programul nostru, observam o zona delimitata de BEGIN (inceput) i END. (sfar it final). Aceasta zona se numeste corpul programului (principal) i con ine instruc iuni executabile (ordine imediate).}

^{6. CE ESTE UN PROGRAM (PASCAL) ?}

^{write ('A=');}

^{Aceasta instruc iune o cunoastem din exemplul anterior i ea are ca scop tiparirea la display a mesajului: A=}

^{readln (A);}

^{Aceasta instruc iune permite introducerea de la tastatura a unei valori care va fi 'depozitata' in memorie, la adresa variabilei cu numele A.}

^{write ('B=');}

^{Tiparirea la display a mesajului: B=}

^{readln (B);}

^{Citirea de la tastatura a valorii variabilei B.}

^C:=A+2*B;

^{Evaluarea expresiei aritmetice A+2B i introducerea valorii ob inute in variabila cu numele C.}

^{writeln ('C=',C);}

^{Afi eaza la display mesajul: C= i apoi a valorii ce se afla in variabila cu numele C.}

^{Obs. write,readln,writeln, sunt cuvinte rezervate care, in exemplul anterior, reprezinta a a numitele instruc iuni de intrare/iesire [I/O], adica instruc iuni ce permit introducerea datelor in calcucator i extragerea lor din calculator.}