SUBPROGRAME

^SUBPROGRAME

     ^{Dupa cum = am mai amintit la inceputul lucrarii, PASCAL‑ul este un limbaj = de programare modern, structurat, modularizat. Acest fapt reprezinta Õi capacitatea limbajului de a lucra cu concepte 'mai abstracte'. Despre ce este vorba ? În realitate  intalnim probleme complicate, sau chiar foarte complicate, care necesita mulÛi 'pasi mari' de execu= Ûie. Prin 'pasi mari' inÛelegem etape in execuÛia unui program, faze in rezolvarea unei probleme, cum ar fi acest exemplu didactic Õi foarte simplu:}

     ^{Se da un = vector cu 5 elemente. Sa se determine suma Õi produsul elementelor.}

^{Deci in rezolvarea acestei probleme delimitam 3 etape (paÕi mari):}

     ^{1 ‑ introd= ucerea datelor}

     ^{2 ‑ suma elementelor}

     ^{3 ‑ produs= ul elementelor}

^{deci in linii mari programul va fi urmatorul:}

     ^begin=

       ^{intr= od;}

       ^{suma= ;}

       ^{prod= us;}

       ^{writeln('suma=3D',s,'  produs=3D',p);}

     ^{end.<= /span>}

^{9.   SUBPROGRAME}

^{La prima vedere pare prea simplu Õi deci  imposibil. Nu, este posibil ca programul principal sa conÛina fazele de execuÛie a programului iar amanuntele de programa= re sa se afle undeva, tratate separat astfel incat in programul principal sa ne preocupe rezolvarea problemei, urman= d ca in subprograme sa ne preocupe rezolvarea unor pa}<= sup>Õ^{i mai mici, in toate amanuntele de programare.}

^{Deci condiÛia este urmatoarea: in prealabil (in f= aÛa begin‑ului programului) sa definim = ce reprezinta Õi ce realizeaza fiecare dintre 'etapele' enumerate in exemplul anterior.=}

     ^{Aceste 'etape' sunt de fapt subp= rograme (numite in PASCAL proceduri) care au ca nume un identificator, Õi ca orice identificator (nume de variabila= , de procedura, etc) trebuie sa fie declarat (definit) inain= te de a fi utilizat (referit). Exact cum o variabila o declaram = ca fiind de un anumit tip, aÕa Õi o procedura (un subprogram in gener= al) o vom defini ce este Õi ce executa.}

     ^{Programul din ex= emplul anterior, in varianta completa va fi urmatorul:}

^{9.   SUBPROGRAME}

     ^{program principa= l;}

     ^var

       ^{v:array[1..5] of integer;}

       ^{i,s,p:integer;}

     ^{procedure introd= ;}

     ^begin=

       ^{for = i:=3D1 to 5 do readln(v[i]);}

     ^{end;<= /span>}

     ^{procedure suma;<= o:p>}

     ^begin=

       ^{s:= =3D0;}

       ^{for = i:=3D1 to 5 do s:=3Ds+v[i];}

     ^{end;<= /span>}

     ^{procedure produs= ;}

     ^begin=

       ^{p:= =3D1;}

       ^{for = i:=3D1 to 5 do p:=3Dp*v[i];}

     ^{end;<= /span>}

     ^begin=

       ^{intr= od;}

       ^{suma= ;}

       ^{prod= us;}

       ^{writeln('suma=3D',s,'  produs=3D',p);}

     ^{end.<= /span>}

     ^{Dupa cum = se poate observa, in zona de instrucÛiuni executabile a programului principal, am enume= rat fazele principale (paÕii mari) a rezolv|rii problemei.}

^{De fapt prin simpla apariÛie a numelui unei astfel de 'faze' se ex= ecut| un apel de subprogram.}

^{9.   SUBPROGRAME}

     ^{Un subprogram este un program subordo= nat unui alt program numit program principal sau program apelant. Un subprogram= se mai numeste Õi program apelat.}

     ^{Un apel de subprogram (procedur&atild= e;) se realizeaza prin apariÛia in programul principal a unui nume de procedura. În acest moment se opreÕte execuÛia programului apelant Õi se transfera execuÛia la inceputul programului apelat. Dup&atil= de; ce se executa subprogramul (programul apelat), se transfera e= xecuÛia (automat) inapoi in programul apela= nt, la instrucÛiunea imediat urmatoare apelului respectiv.=}

     ^{Cu alte cuvinte in momentul in care (in exemplul anterior) in progr= amul principal se intalneste:}

     ^introd;

^{se opreÕte execuÛia programului Õi se transfera executia la procedura (declarata anterior) cu numele introd. Dupa execuÛia instrucÛiunilor din procedura introd se revine in programul principal la instrucÛiunea:}

     ^suma;=

^{care este un alt ape= l de procedura.}