CATEGORII DOCUMENTE |
Medii de transmisie a
datelor
1 Cablul coaxial
Cablurile coaxiale constau dintr-un singur fir de cupru in lungul axei
cablului. Acest fir este separat de stratul protector exterior de un izolator
din spuma sau alt dielectric. Un scut conductiv acopera cablul. In mod uzual un
alt strat izolator este aplicat intregului cablu - acesta nu are nimic de-a
face cu capacitatea de transmisie a cablului. Datorita constructiei cablului,
coaxial, frecvente foarte inalte pot fi transmise fara scurgeri in afara. De
fapt, duzini de canale TV, fiecare de cite 6MHz largime, pot fi transmise de un
singur cablu.
Faptul ca, cablul coaxial - sau coax - poate suporta o
largime de banda foarte mare nu a fost trecuta cu vederea de catre tipii de la
CATV. Un lider al industriei CATV a spus, acum citiva ani, 'Avem mai multa
largime de banda printr-un accident fata de telefonie care o are cu un
scop.'. Intradevar, este corect; punerea unui canal telefonic pe un cablu
coaxial nu este deloc o incercare. Performantele sunt strans
legate de diametrul si grosimea cablului. Se mai deosebesc si prin impedanta:
RG-8 si RG-11 au 50 ohmi si diametru de 1 inci, RG-58 are 50 de ohmi si este un
cablu mai subtire iar RG-59 are 75 ohmi, este mai ieftin si e folosit pentru
versiuni Ethernet de banda lata.
Avantaje: ecranarea le face mai rezistente la interferentele
electromagnetice, retelele cu acest tip de cablu sunt utilizate de peste 20 de
ani si deci sunt cunoscute si ieftine, sunt mai durabile.
Dezavantaje: nu sunt total invulnerabile la interferentele
electromagnetice si ar trebui evitata folosirea lor in medii in care exista
zgomot de natura electrica, sunt rigide. De obicei cablul coaxial se instaleaza
de la dispozitiv la dispozitiv , utilizand fie conectoare in T care unesc
segmente de cablu (in cazul cablului coaxial subtire) , fie dispozitive cu mufe
'vampir' ce se ataseaza la cablu (in cazul cablului coaxial gros)
Caracteristici ale cablului coaxial :
-cost-creste cu diametrul si compozitia conductorilor.Cablul
coaxial subtire este relativ ieftin , mai ieftin decat STP sau decat UTP
categoria 5.
-usurinta de instalare-relativ simpla , dar modificarile
ulterioare mai dificile;
-capacitatea-poate suporta rate de transfer situate intre
capacitatea cablului torsadat si capacitatea fibrei optice.(uzual 10 Mbps);
-atenuarea-mult mai scazuta decat la orice cablu torsadat;
-imunitate-modul de constructie reduce mult interferentele.
Segmentele trebuie sa aiba maxim 185m lungime.Standardul cere
ca segmentele multiple sa fie totusi legate prin repetoare.
2 Cablul cu perechi de fire torsadate (rasucite)
Sunt cabluri formate
din perechi de fire de cupru izolate si rasucite pentru a anula efectul
trecerii curentului electric prin doua fire paralele.
Exista doua tipuri de cable torsadate:
-neprotejate (unshielded-UTP)
-protejate(shielded-STP)
UTP-este format dintr-un set de cabluri torsadate intr-o
simpla teaca de plastic .Este cablul cel mai utilizat.Sunt 5 categorii iar 3 si
5 sunt cele mai uzitate.Categoria 5 de UTP prevede cateva imbunatatiri precum
si un numar mai mare de rasuciri pe unitatea de lungime si o izolatie mai
puternica.Cablurile se folosesc de cele mai multe ori cu mufe RJ-45. OB
Caracteristicile cablului UTP:
-cost-este extrem de scazut in comparatie cu alte medii de
transmisie;
-usurinta de instalare-echipamentul de instalare este ieftin
, usor de utilizat si larg disponibil.Este usor de gestionat si reconfigurat;
-capacitatea-suporta rate de transfer de la 1 la 100 Mbps pe
distante de pana la 100m
-atenuarea-toate firele de cupru sufera o atenuare rapida ,
distantele uzuale fiind de cateva sute de metrii;
-imunitatea la interferente-este scazuta , iar dispozitivele
externe pot intercepta semnalele din fire.
1. Cablu bifilar torsadat neecranat (UTP Unshielded twisted-pair ).
Eliminarea
ecranului duce la scaderea pretului si a rigiditatii cablului. Adaptarea
cablurilor UTP pentru transmisii de date a inceput in anul 1980. Pentru atingerea
performantelor cerute aceste cabluri au fost impartite in 5 clase:
- transmisii vocale;
- ransmisii cu viteza redusa pentru sisteme de alarme;
- transmisii cu rate pana la 16 Mbps;
- utilizabile la rate de pana la 20 Mbps;
- transmisii de pana la 100 Mbps.
Instalarea corecta a cablurilor de tipul 5 costa considerabil mai mult
decat instalarea tipurilor inferioare de cabluri UTP.
Avantaje: sunt cele mai ieftine tipuri de cabluri, au o rigiditate redusa,
metodele de instalare sunt similare celor utilizate la realizarea retelelor
telefonice.
Dezavantaje: sunt potential foarte vulnerabile la interferente, necesita
protectie suplimentara impotriva defectelor mecanice.
Cablu bifilar torsadat ecranat.
Acest cablu consta din doua fire izolate care sunt rasucite ul in jurul
celuilalt. Acest lucru duce la reducerea emisiilor de perturbatii EMI. In multe
implemen tari cablurile bifilare torsadate includ mai multe perechi de fire.
Dintre avantaje sunt de mentionat: rezistenta la interferente electromagnetice,
latime de banda mare, durabilitate.
Dezavantaje: nu sunt total imune la interferentele electromagnetice, pot fi
rigide.
Cablurile bifilare torsadate sunt inca utilizate, dar au devenit mai putin
populare. Cablurile ecranate au cazut in dizgratie datorita costului lor
ridicat si al rigiditatii, care adesea afecteaza mult prea repede traseele firelor.
Astazi se pune accentul pe cablurile bifilare torsadate neecranate.
STP-este cablu torsadat izolat suplimentar de o folie protectoare.Este utilizat
de exemplu in retelele IBM si Apple.
Caracteristicile cablului STP:
-cost-este moderat de scump , fiind mai scump decat UTP ,
dar mai ieftin decat cablul coaxial gros sau fibra optica;
-usurinta de instalare : este mai dificil decat UTP.Se
folosesc conectori speciali si tehnici speciale de instalare.Este mai dificil
chiar decat cablu coaxial , dar se pot folosi cabluri preconfigurate.
-capacitatea : se pot realiza transferuri de pana la 500
Mbps la 100m.Cea mai utilizata rata este de 16 Mbps;
-atenuarea: similara cu UTP;
-imunitatea la interferente: sporita fata de UTP , dar este
scazuta;
Specificatiile au fost publicate in 1990.Sistemul opereaza
cu 2 perechi de fire , o pereche pentru receptia semnalului si alta pentru transmisie.Cele
2 perechi trebuie torsadate pe o unitate de lungime in functie de semnalul
transmis .Modul de conectare al cablului este dat mai jos:
Segmentele multiple de perechi torsadate comunica prin intermediul unui HUB multiport.Un HUB cu 5 porturi este reprezentat in figura de mai jos:
Sistemul a fost desenat pentru a permite segmente de aproximativ 100m lungime
cand folosim fir telefonic torsadat pereche 'voice grade' modern ce
se gaseste in EIA/TIA categoria 3.Standardul de cable EIA/TIA recomanda un
segment de 90 m lungime intre echipamentele terminale defir si priza de birou
,lasand 10 m de cablu pentru acomodarea cablelor de cale la fiecare capat al
link-ului, etc.
Daca se foloseste cablu Categoria 5 de inalta calitate
atunci se poate lucra foarte bine ata pe 10 Mbps cat si pe 100 Mbps.
Semnalele de transmisie si receptie al fiecarei perechi sunt
polarizate ,un fir al perechii transporta semnal (+) , celalat (-).
Se poate folosi si conector 'Telco' cu 50 de pini
pentru HUB-uri.
Cand conectam 2 MAU torsadate pe un segment ,pini de
transmisie al conectorului trebuie sa fie la pinii de receptie al celuilalt si
invers.
Daca un singur segment este conectat la 2 computere putem
face semnalul 'crossover' construind un cablu special de
'crossover' cu pinii de transmisie al clipsului dintr-un capat al
cablului legat cu pinii de receptie al clipsului de la celalt capat al cablului
si invers.
3 Fibra optica
Fibra optica este cel de-al treilea mediu de transmisie, si este incontestabil
mediul cel mai cautat. In timp ce transmisia pe cupru utilizeaza frecvente in
domeniul MHz, transmisiile pe fibra utilizeaza frecvente de un milion de ori
mai mari. Acesta este un alt mod de a spune ca diferenta predominanta dintre
undele electromegnetice si undele luminoase este frecventa. Aceasta diferenta
permite viteze de transmisie de magnitudini imense. Vitezele de transmisie de
ordinul a 9.9 Gbps au devenit comune in industria de azi. La aceasta viteza
intregul set de 15 volume ale Enciclopediei Britannica poate fi transmis in
mult sub o secunda.
Punerea fibrelor, masurate in mile, costa inca ceva mai mult
decit intinderea cuprului. Oricum, masurate in circuite, nu exista asemanare;
fibrele cistiga detasat. Totusi, daca o bucla locala este trasa la o locuinta
exista putina justificare pentru a instala fibre - nu va fi nevoie de mai mult
de unul sau doua-trei circuite. Aceasta realizare a dus la o tranzitie in gindirea
noastra. La timp scurt dupa comercializarea fibrelor, am vorbit de fibra - pina
- acasa (FTTH). S-a realizat apoi ca este nevoie putina de a instala fibra
pentru ultimile citeva sute de yarzi, asa ca industria s-a concentrat asupra
fibra - pina - la - trotuar (FTTC). Intr-un astfel de sistem fibra va transmite
o multime de canale la 'trotuar', de unde vor fi sparte si aplicate
pe cupru care se duce apoi la case. In majoritatea cazurilor chiar si aceasta
era prea mult si fibra - la -cartier (FTTN) este acum utilizata. Mesajul este
clar: pune fibra cind este economic sa o faci, iar altfel bazeaza-te pe cupru.
Componentele cablului:
-miez se utilizeaza de obicei
sticla siliconic, datorita transparentei sale ridicate, dar au fost
experimentate si unele cabluri cu miez din material plastic. Cablurile de
sticla pot transporta semnale la distante de mai multi kilometri, ar fi necesar
reimprospatarea acestora, in timp ce in cazul cablurilor cu
miez de plastic distanta maxim este de aproximativ 100 de metri.
invelis izolator
- inconjoara miezul, caracteristica sa este ca
reflecta lumina inapoi in miez, reducandu-se astfel atenuarea
semnalului;
manta
- un invelia dur, realizat de obicei din Kevlar, care
protejeaza cablul. Mai multe fibre optice pot fi plasate in interiorul
aceleiasi mantale de cablu.
Caracteristici fibra optica :
-cost este mai mare, dar scade rapid odata cu dezvoltarea
tehnologiei
-usurinta de instalare :datorita naturii cablurilor de fibra
optica apar probleme deosebite la instalare.
-capacitatea : suporta capacitati de la 100 Mbps la 2 Gbps
pe distante cuprinse intre 2 si 25 km
- atenuare: extrem de scazuta
-imunitate: sunt imune la interferente electromagnetice ,
iar semnalele nu pot fi interceptate
O ultima solutie este utilizata in multe zone si s-a dovedit
adesea profitabila. Este o combinatie de fibra si cablu coaxial sau cum este cunoscuta
hibridul fibra/coac (HFC). Asa cum am vazut coaxialul are o banda mai larga
decit cuprul dar mai mica ca a fibrei. Astfel in 60% din casele din U.S.
coaxialul de la CATV merge la case; legarea coaxialului la fibra pentru ultimii
metri este tehnologic bine.
Fibrele vin in citeva forme; primele doua si cele mai
predominante sint multi-mod si mono-mod.
Asa cum
se vede diametrul total pentru ambele este de aproape 125 mm (un micron este o
milionime dintr-un metru). Totusi sticla pura care formeaza inima mediului de
transmisie este intre 50 si 62,2 microni pentru fibrele multi-mod si aproape 8
pina la 10 mm pentru fibra mono-mod. Cineva ar gindi ca fibrele multi-mod vor
avea o rata de transmisie mai mare; totusi adevarul este tocmai invers. Cu o fibra
mono-mod doar o raza sau mod este transmisa pe canal si acest lucru face ca
regenerarea semnalului in diferite puncte ale traseului sa fie mai simpla. De
fapt fibrele mono-mod alcatuiesc majoritatea retelelor la mare distanta de azi.
Marea capacitate a fibrelor optice face comunicatiile sa fie
mult mai eficiente; cu toate acestea, directionarea a prea mult trafic
printr-un singur fir creaza mai mare vulnerabilitate. Majoritatea
intreruperilor in reteaua interurbana sunt rezultatul intreruperilor fizice in
traseul fibrei.
Vom prezenta mai jos un computer legat la un HUB repetor
printr-un 10BASE-FL segment.
Computer-ul este echipat cu o interfata Ethernet care are conector AUI cu 15
pini.Acest conector permite o conectare la un MAU de fibra optica extern
(FOMAU) , folosind un cablu AUI standard.FOMAU-ul este conectat la repetor prin
2 fire de fibra optica .Un alt port al HUB-ului este conectat la un cablu de
fibra optica care poate fi conectat la un alt HUB repetor pe fibra optica
distant.
In continuare se vor prezenta 3 modele de conectare in retea
, din care primul este o conectare maximala.
4 Comunicatii fara fir
Comunicatiile fara fir reprezinta optiunea finala ca mediu de transmisie.
Acestea imbraca diferite forme: microunde, sateliti sincroni, sateliti cu
orbita joasa, celular, PCS (personal communications service), etc. Unele dintre
acestea vor fi descrise mai in amanunt in cele ce urmeaza. In toate cazurile,
totusi, un sistem fara fir ne scuteste de o infrastructura complexa de fire. In
cazul satelitilor sincroni, transmisia poatea avea loc peste oceane si
deserturi. Cu microundele nu este nevoie sa se implanteze cabluri, iar in
teritoriile muntoase aceasta reprezinta un avantaj semnificativ. Celularul si
PCS permit mobilitatea. Fiecare sistem prezinta avantaje si dezavantaje.
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 6404
Importanta:
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved