Tipuri de retele de calculatoare

Tipuri de retele de calculatoare

Desi nu exista o clasificare unanim acceptata in care pot fi incadrate toate tipurile de retele de calculatoare, sunt importante doua criterii pentru a putea discuta despre tipuri de retele. Aceste sunt: tehnologia de transmitere utlizata si scara la care opereaza.

Din punctul de vedere al tehnologiilor de transmitere avem doua tipuri de retele:

Retele de difuzare formate dintr-un singur canal de comunicatie la care sunt conectate toate calculatoarele retelei. Orice masina poate transmite mesaje, numite uneori pachete, care sunt primite de toate celelalte masini din retea. Functioneaza pe baza campului de adresa din pachet care specifica masina (ex.: pe un coridor cu mai multe incaperi numerotate si usi deschise, se percepe mesajul: "Ionica vino in 511". El este auzit in toate incaperile dar numai "Ionica" raspunde).

Retele punct cu punct sunt retelele in care exista numeroase conexiuni intre perechi de masini. Pentru a ajunge la destinatie un mesaj ar putea trece prin mai multe masini intermediare. Un rol important in acest tip de retele il au algoritmii de dirijare care asigura drumul mesajului de la emisie la destinatie, eventual pe ruta cea mai scurta. Retelele mai mari sunt in general retele punct cu punct, iar retelele mai mici sunt   retele cu difuzare.

Din punct de vedere al distantei la care opereaza avem in prezent trei tipuri mai importante de retele:

Retele locale sau LAN-uri (Local Area Network), sunt retele care raspund unui numar mic de utilizatori, de obicei la distanta mica, care insa se interconecteaza frecvent sau pentru perioade lungi de timp. Tehnologia de transmisie foloseste un singur canal la care sunt conectate toate masinile. LAN-urile sunt si ele de doua tipuri:

Retele de la egal la egal (peer to peer) care nu au un server central si in care calculatoarele si perifericele acestora sunt conectate direct sau prin intermediul unui dispozitiv numit hub.

Acest tip de retele functioneaza bine in cazul unui grup mic de utilizatori care necesita servicii de partajare a fisierelor si imprimantelor. Sistemul de operare Windows contine soft de retea fara server central. In retelele de la egal la egal fiecare calculator este si client si server in acelasi timp.

Marea slabiciune a acestui tip de retele este in domeniul performantelor si al securitatii, in schimb are avantaje la pret si sustin tehnologia de grup.

Retele cu server central, denumite si retele client-server, sunt retelele care utilizeaza unul sau mai multe servere (un calculator mai performant) care stocheaza date si soft-ul de retea necesare mai multor utilizatori. Calculatoarele din retea (inclusiv serverul) se numesc noduri.

Acest tip de retele sunt mai performante, cu o securitate a datelor mai buna, mai usor de administrat fata de retelele de la egal la egal, dar si mai scumpe. Preturile mai ridicate se datoreaza unor echipamente care asigura trafic mare de date si viteza.

Retele extinse sau WAN-uri (Wide Area Network). Acest tip de retele conecteaza utilizatori la distante mari. Ele realizeaza schimburi de informatie intre LAN-uri, ceea ce permite interconectarea a mii de salariati ai diverselor companii. Un WAN care ofera conectivitate in cadrul unei intregi companii se numeste retea de intreprindere.

Arhitectura unei WAN are urmatoarele elemente:

Masinile gazda care sunt calculatoare pentru utilizatori

Subretea de comunicatie, care transporta pachetele de la gazda la gazda, formata din:

linii de transmisie;

elemente de comutare.

Liniile de transmisie   transporta biti intre masini si sunt: circuite, canale sau trunchiuri.

Elementele de comutare (numite si noduri de comutare a pachetelor, comutatoare de date sau sisteme intermediare) se folosesc pentru a alege in anumite momente liniile de transmisie, stiind ca nu exista linii directe intre toate gazdele retelei. Se mai foloseste termenul generic de router pentru elemnte de comutare.

Liniile de transmisie si routerele formeaza subreteaua.

Cele mai multe WAN-uri contin cabluri telefonice sau fibra optica care formeaza subretele punct cu punct (exceptie fac cele ce utilizeaza satelitii).

Retele radio. Acestea se bazeaza pe sistemele de comunicatie fara fir si pe calculatoarele mobile, in special vorbim de telefonia mobila si calculatoarele blocnotes sau asistenti personali digitali (PDA).