Organizarea spatil-functionala a unei locuinte

 

 

FUNCTIONALA A UNEI LOCUINTE

,,Tot ce nu are spatiu interior, nu este locuinta.''(1*)

Cap. I - CASA

Dupa cum desenul este prima manifestare intelectuala a copilului, casa si soarele sunt primele forme coerente desenate de catre copil. Si nu intamplator, pentru ca in memoria ancestrala a copilului, acestea doua reprezinta factorii vitali. Majoritatea copiilor prescolari, indiferfnt daca sunt de la sat, sau de la oras, deseneaza aceiasi forma de casa, marcand in desen elementele esentiale care pentru copii inseamna viata, astfel:

usa, care-i asigura patrunderea intr-un spatiu al lui si numai al lui, dar si al faamiliei, care-l apara de multiplele agresiuni ale mediului inconjurator ;

fereastra, de obicei doua strajuind usa, ceea ce-i asigura lumina necesara activitatii din casa si legatura informationala cu lumea din exterior ;

cosul din care iese fum, deci exista caldura, adica confort ;

gardul, adica marcarea teritoriului ;

cusca catelului, adica contactul si convietuirea cu celelalte forme de viata, pe care copilul le vrea ocrotite in curtea sa ;

poteca, strada care leaga alte eventuale casute identice, mai rar reprenzentate, ii selecteaza pe micii arhitecti.

Dupa cativa ani de scoala, un copil are notiunea de arhitectura legata

strict de casa. Intrebat ce este un arhitect el spune  un om care deseneaza case''.

Cuvantul locuinta deriva din cuvantul loc care, in limba romana semnifica o portiune de teritoriu limitat, definite prin dimensiuni si proprietar. Diferenta intre teritoriu si plan, in geometria descriptiva, din punct de vedere al parametrilor matematici.

Deci, locuinta este un loc care se locuieste de catre locatari, nu de catre locuitori, caci aceia sunt mai multi, raspanditi pe o suprafata mai mica sau mai mare de teren, fara legaturi familiare sau de vecinatate, deci o comunitate.

Revenind la ,,casa '', aceasta este cea mai mica celula de locuit, pentru un individ singur sau pentru o familie. Initial, ea presupunea o constructie parter. Odata insa cu cresterea populatiei in jurul unui centru de interes ( resedinta liderului comunitatii, manastire, centru comercial, centru educativ etc.),

locuintele au evoluat pe verticala. Astfel, mai multe case suprapuse, constitie o cladire.

Pentru noi, cei aflati in secolul XXI, este foarte familiar cuvantul ,,bloc'', in care majoritatea populatiei de la oras locuieste. Blocul este o cladire! Desi ne ramane in minte si in vis casa primordiala, si o privim ca pe locuinta primilor oameni desprinsi din animal; cu mii de ani in urma existau si oameni care traiau in blocuri.

Iata cum descria Herodot orasul Babilon, pe care l-a vizat pe la mijlocul secolului V i.Hr.: ,,In Asiria sunt multe orase mari; insa Babilonul este cu unul mai celebru si cel mai puternic. (.) El este atat de maret incat nu se cunoaste in lume unul cu care se poate cumpara .) Casele sunt cu trei si patru''.(2*)

Cap.II- LOCUIREA

,,Locuirea este o calitate a fiintei insasi''(4*)

Din cele expuse in primul capitol, reiese ca prima calitate a locuintei este aceea de ocrotire impotriva agresorilor fizici si impotriva fenomenelor climatice si meteorologice.

Dar aceasta calitate o are si barlogul, vizuina, cuibul, scorbura animalului. Si totusi scestea nu sunt locuinte. Rezulta ca locuinta ii este destinata omului, tocmai prin fenomenul locuirii. Locuirea este o calitate umana, o calitate spirituala, care il deosebeste pe om de animal, caci animalul se adaposteste dar omul locuieste.

LOCUIREA este investirea unui loc cu personalitatea unui individ, prin conditionarea unui spatiu, prin ocuparea, folosirea si amenajarea lui de catre o colectivitate (familie sau individ), in raport cu mediul sau de viata, dezvoltarea sa sociala si conditiile naturale de mediu, in contextul unui anumit proces de interventie.

De aici se prefigureaza si notiunea de ,,habitat'', care este un astfel de spatiu, la care se adauga echipamentul tehnic folosit.

Locul ales, numit si sit , devine astfel proprietatea cuiva, devine inviolabil dupa legi bine gandite, el fiind gandit, structurat, construit si amenajat dupa nivelul de cunoastere, dupa simtul estetic si dupa si dupa nivelul de evolutie spirituala, morala ale proprietalului.

Locuinta reflecta personalitatea locatarului.

De locuinta este legata aparitia arhitecturii ca fenomen.

Arhitectura s-a nascut in momentul in care omul, capatand individualitate, s-a desprins de grup, a simtit nevoia unui adapost strict personal, numai al lui, deosebit calitativ de al celorlalti membrii ai comunitatii, in care sa se manifeste dupa propria-i personalitate si simtire.

Arhitectura insa a intrat in legalitate, fiind recunoscuta ca activitate, in momentul in care omul a extins propria locuinta, transformand-o in locuinta zeului, adica in Templu. ,,Arhitectura prima este o arhitectura sacra, pentru ca locuirea este ritualica, nu doar un proces biologic.''(3*)

Cap.III- EVOLUTIA LOCUINTEI

Din adaposturile naturale, omul a reusit sa iasa la lumina si sa-si construiasca locuinta, devenind ,,homo arhitecton''(omul constructor), iar trecerea de la NATURAL la ARTIFICIAL se face prin ARHITECTURA!

Formele primare de case pot fi socotite: cortul, locuinta semiingropata si locuinte lacustre, constructii ale omului cu scop porotector. In privinta originii arhitecturii parelile sunt impartite: care poate fi considerata prina forma de arhitectura? Arhitectura sacra, templul, sau locuinta? Martin Heidegger afirma cu convingere Locuinta este arhitectura prima.'' Si justifica:,,Ocrotirea este trasatura fundamentala a locuirii'', ,,esenta construirii este conferirea de locuire'', adica nevoia de locuinta a invatat omul sa construiasca.(4*) Tot el scoate in evidenta: ,,Muritorii trebuie sa invete intai locuirea si apoi sa inchipuie spatii care sa le semene.''

Evolutia locuintei reflecta progresul pozitiv sau negativ al omului, analizat sub aspectul celor trei principii virtuale, ce stau la baza fenomenului arhitectural:

utilitate(functiuni),

stabilitate (tehnica),

frumusete(principii estetice).

3.1 Utilitas. Sa fie util! Dar ce-i util omului? Omului preistoric ii era util, dar si suficient, adapostul. Ne este noua astazi suficient adapostul? Majoritatea oamenilor ar spune ca nu. Omul simte nevoia diversificarii proprietatilor locuintei, prin impartirea acesteia in zone cu functiuni diverse, cum ar fi: prepararea si depozitarea hranei, locul de dormit, locul de lucru etc..

3.2 Fermitas. Sa fie stabil! Stabilitatea si durabilitatea locuintei au cunoscut o evolutie pozitiva de-a lungul timpului, prin numeroasele descoperiri si inovatii in domeniul materialelor de constructie. Pornind de la grote si colibe din argila si paie, cunoscand treptat prelucrarea lemnului si a pieli si, ulterior, a metalelor, constructiile s-au dezvoltat pe verticala, formand blocurile.

3.3 Venustas. Sa fie frumos! Aspectul locuintei a evoluat, de asemenea, odata cu progresul tehnologic, extizandu-se din ce in ce mai mult, simultan cu varietatea crescatoare a optiunilor de reprezentare si ornamentare a formelor. Viziunile asupra frumosului au suferit diverse transformari, fiind in concordanta cu principiile estetice ale perioadei istorice din care este privit.

In concluzie:

De la locuinta la locuire nu este decat un singur pas;

Locuinta este unul dintre elementele de baza ale habitatului uman;

Ea reflecta nivelul de trai al omului si nivelul cultural al civilizatiilor ce o contine, deci reflecta nivelul spiritual atat al individului locatar, cat si a comunitatii din care face parte, prin: - modul de rezolvare a functiunilor;

- complesitatea functiunilor;

- gradul de confor.

Locuinta exprima pulsul societatii omenesti, treapta spirituala pe care acestea se afla.

Cap.IV- CONFORTUL

Orice cladire, pe langa asigurarea calitatii de adapost, trebuie sa aiba si capacitatea de a oferi omului si confort.

Notiunea de ,,Confort'' presupune echilibru energetic, dinamic intre parametrii vitali ai omului si parametrii oferiti de cladire si mediu.

Confortul trebuie sa fie atat fiziologic cat si spiritual.

La ora actuala locuinta trebuie sa faca fata unei multitudini de noxe produse de om: substante toxice, gaze de tot felul neprielnice, praf, zgomot, dar si agresiuni directe ale omului catre semenul sau. Din acest punct de vedere, confortul poate fi fiziologic si psihic.

4.1 Confortul fiziologic cuprinde:

Confort hidrotehnic, cu respectarea urmatrorilor parametrii privind: temperatura aerului, temperatura si calitatea suprafrtelor ambientale, umiditatea aerului, miscarea aerului, regimul tehnic ridicat. Acesti parametrii influienteaza pierderea de caldura a organismului catre mediu.

Ecranare fonica pe toate directiile.

Asigurarea luminii naturale si artificiale.

Evitarea si combaterea surselor de poluare.

4.2 Confortul psihic. Asa cum exista note fixe, existasi note ce lezeaza omul din punct de vedere psihic si spiritual:

penetrarea intimitatii;

blocarea vointei;

influentarea personalitatii;

deturnarea liberei optiuni;

influente negative in educatia copiilor;

inducerea fricii.

Deci confortul psihic trebuie sa asigure siguranta, intimitate, izolare pentru meditatie, ecranare impotriva noxelor psihice pe care le-am amintit.

Cap.V- TIPURI DE LOCUINTE

Inainte de a-si construi locuintele, oamenii si-au amenajat adaposturile oferite de natura, in vederea asigurarii protectiei de intemperiile climei si de dusmani, pentru desfasurarea vietii colective si familiale. Grija securitatii si adapostirii fiind rezolvata, oamenii incep sa construiasca monumente, temple si necropole, rezolvand ulterior cel mai amplu si cel mai raspandit din toate problemele arhitecturale (ansamblu de locuinte).

Locuinta se manifesta ca un organism in continua evolutie, depinzand de organizarea sociala, conditiile economico-materiale si traditia de viata; sec. XXI se caracterizeaza prin numeroase conceptii inovatoare in domeniul arhitecturii de interior, urbanismului, mobilieruluisi decoratiei.

5.1 Dupa structura si componenta sociala, locuintele sunt de doua tipuri:

unifamiliale;

plurifamiliale.

Locuintele unifamiliale (sau individuale) adapostesc o singura familie. Acestea au maxim doua nivele, au un lot de teren propriu in folosinta si acces direct, fara piese comune. Ele sunt economice din punct de vedere constructiv, dar dezavantajoase din punct de vedere al ocuparii teritoriului.

Locuintele plurifamiliale (sau colective) sunt constructii cu mai multe nivele, avand mijloace comune de acces, ca: scari, holuri, culoare sau lifturi. Terenul este de folosinta comuna sau publica. Sunt economice prin ocuparea redusa a terenului, economia mare pe suprafata de constructie, comasarea instalatiilor si reducerea lucrarilor edilitare si de drumuri.

5.2 Dupa forma si marimea lor, din punctul de vedere al alcatuirii interioare cu apartamente sunt de patru feluri:

case izolate (de vacanta sau permanente), formate din 1-4 apartamente dispuse pe parter sau parter si etaj;

case in siruri, formate din mai multe apartamente, dispuse in locuinte alaturate (cu parter sau parter si etaj);

blocuri, cu mai multe apartamente grupate in jurul unor scari comune, culoare sau holuri si dezvoltare pe mai multe etaje;

complexe de locuit, mari ansambluri de apartamante dispuse in blocuri, legate constructiv intre ele, insumand o populatie numeroasa si avand inglobate, in acelasi volum construit, unele dotari de interes comun ca: scoli, cinematografe, magazine etc..

5.3 Dupa modul de distribuire pe niveluri a incaperilor din compozitia apartamentelor, acestea pot fi:

apartamente la acelasi nivel, avand avantajul unei circulatiiscurte si usoare;

apartamente la niveluri diferite (duplex), avand avantajul unei izolari si separari a functiilor apartamentelor (primirea, loc de odihna etc.) si ocuparea unei suprafete construite mai reduse.

5.4 Dupa numarul de incaperi care intra in continutul unui apartament, acestea pot fi:

apartamente cu o camera (garsoniera);

apartamente cu o camera si jumatate (garsoniera dubla);

apartamente cu doua camere;

apartamente cu trei camere;

apartamente cu patru camere;

apartamente cu mai mult de patru camere.

5.5 Dupa gradul de confort, stabilit de suprafete, dotare, utilitate tehnicosanitara si finisaje, apartamentele din blocuri sunt de mai multe tipuri sau grade:

locuinte speciale sau cu confort marit;

locuinte cu confort de gradul I, II, III si IV.

Aceste tipuri de locuinte nu sunt noi, dar modul lor de rezolvare constructiva, ca si gruparea lor in cadrul natural, creeaza aspecte diferite aglomeratiilor urbane.

Cap.VI- LOCUINTA SI INCADRAREA EI IN SPATIUL NATURAL SI CEL CONSTRUIT

6.1 Relatiile urbane ale volumelor construite.

Ahitectura urbana poate fi definite prin trei factori: geografic, cultural si social. Dezvoltarea acestei arhitecturi este determinate de mediul inconjurator.

Mediul inconjurator, definit de clima, sol si materiale locale de constructie, pune arhitecturii locuintei o serie de probleme de adaptare, atata distributiei in plan a constructiilor cat si a aspectului acestora. Astfel, locuintele din mediul montan cunosc o tratare arhitecturala diferita fata de cele de pe litoral.

Clima, care este rezultatul coordonatelor geografice si a altitudini, determina alegerea formelor, a dimensiunilor, formei si culorilor volumelor cladirilor de locuit, a materialelor de constructie si a sistemelor de instalatie. Ea constituie un factor de unificare a caracterelor urbane, a constructiilor, precum si a impartirii interioare, a mobilarii si a decorarii.

Relieful, reprezentat prin sol si structura, conditioneaza sistemul constructiv si materiale de constructie, fapt care se reflecta si in estetica cladirilor.

Materialele de constructie conditioneaza locuinta, marimea, aspectul ei arhitectural, putand fi utilizate foarte diferit.

Solutionarea rezolvari zonelor de locuinte din cadrul orasului si a cladirilor ce adapostesc locuinte, se desprinde in procesul proiectarii, din corelarea datelor furnizate de elementele mediului incorjurator.

6.2 Desore confortul urban.

Prin asigurarea comfortului urban al locuintei se intelege existenta si functionarea optima a tuturor constructiilor, instalatiilor, dotarilor si formelor de organizare oraseneasca, care sa asigure maxinul de confort pentru cetatenii orasului, si anume:

executarea bine dimensionata si cu raze optime de deservire a tuturor constructiilor necesare si de interes cetatenesc, ca: magazine, centre scolare, crese, sali de soectacol, terenuri de sport etc.;

asigurarea si functionarea in bune conditii a unor lucruri tehnico-edilitare, ca: alimentatie cu apa, canalizare, gaze, telefon, radio, curent electric, drumuri etc.;

asigurarea unei bune reparatii pe teritoriul oraselor a tuturor zonelor specifice: zone industriale, zone de locuit, zone verzi, zone de circulatie, zone de recreere etc.;

reasigurarea unei circulatii optime, rapide si confortabile, prin mijloace de transport in comun sau individuale;

asigurarea unui climat optim, a lipsei de nocivitati si a unor spatii verzi intinse.

Cap.VII- SPATIUL

7.1 Senzatia spatiala.

Unul dintre elementele interiorului locuintei cu care omul stabileste, in mod constient sau inconstient, relatii de impresionare ce conduc la senzatii concrete, este acela al spatiului interior. Senzatia spatiala este rezultatul perceperii simultane a celor trei dimensiuni sau directii caracteristice, care sunt: latitudinea, adancimea (lungimea) si inaltimea, raportate la scara umana si corelate cu afinitatile sale psihice.

Aceasta este prima senzatie pe care o au oamenii in interiorul unei locuinte; restul impresiilor de functiune, organizare, stil, culoare si lumina sunt simultane, dar se suprapun ulterior peste aceasta care le subordoneaza.

Prin intermediul senzatiei spatiale se pot evalua concret incaperile locuintei ca: mici, mari sau mijlocii; dar ele sunt determinate de alti factori:

senzatii si comparatii anterioare rezultate din ezperienta individuala;

senzatiile unor spatii strabatute anterior (scari, holuri, culuare etc.), cu care, prin comparare inconstienta, se stabilesc scari de marime comparative si subiective;

scara elementelor mobile care populeaza spatiul (mobilier, covoare, decoratii etc.);

culoarea si lumina, cu nenumaratele lor efecte.

Prin organizarea unei organizari spatiale optime, arhitectura de interior are ca scop ocuparea spatiului locuintei, astfel incat marea lui majoritate sa fie libera, sa apartina omului si nu obiectelor.

7.2 Relatia interior-exterior.

Spatiul interior reprezinta o mica parte a spatiului exterior, a cadrului natural si a spatiului urban. Ferestrele, peretii de sticla, usile, golurile, terasele si arcadele sunt elemente de contactale celor doua structuri spatiale, care sunt corelate si se influenteaza reciproc: interiorul si exteriorul. Prin acestea, spatiul interiol, comunica cu exteriorul si se raporteaza la cadrul natural, peisajul natural, peisajul urban, lumina si culoarea din afara.

Contuitatea unor forme, imagini si perspective vizibile din interior si rapoartela dimensiunile spatiului fac ca acesta sa se simta asemenea unui tot unic. Incaperea si locuinta se extind nelimitat in gradina, pe strada, in aglomeratia de volume arhitecturale ale orasului, toate acestea fiind permanent prezente in imagine.

Organizarea exterioara, peisajul urban, contribuie la organizarea interioara, la caracterul ei de calm, ordine si optimism. Datoria acestor relati, golul (fereastra, usa, etc.) capata un rol deosebit in arhitectura moderna si in stabilirea caracterului arhitecturii de interior.

7.3 Caracteristicile structurale ale locuintei.

Spatiul aferent locuintei cunoaste azi noi caractere cu totul diferite de gandirea traditionala si experimentele trecutului.

Ca urmare a aparitiei noilor materiale de constructie si ca rezultanta a metodelor moderne de executie, structura, forma si compozitia arhitecturi locuintelor capata noi caractere. Astfel miscarea care a patruns si in cel mai linistit colt al vieti oamenilor -locuinta- tinde sa-i transforme caracterele

traditionale. Ca urmare a existentei unor structuri de rezistenta care sa permita impartirea libera si variata a functilor locuintei, multitudinea de variante pentru aceiasi suprafata devine mare. Aceasta calitate se numeste uzual ,,plan liber''.

Cap.VIII- ORGANIZAREA SPATIAL-FUNCTIONALA A UNEI LOCUINTE.

8.1 Repartitia incaperilor, dupa functiuni.

In mod obisnuit a fost abordata aceasta problema de la mobilare, dotarea si decorarea volumelor existente sau proiectate initial si separate intre ele prin elemente de arhitectura fixe (pereti, planse, invelitori, scari etc.).

Se considera insa ca solutia ideala ar fi acea care a aborda problema, ca avand punct de plecare organizare mobilierul si repartizarea lui pe suprafete necesare, dupa felul activitati si, ulterior, proectarea delimitarilor arhitecturale fixe in jurul acestora. Separarea dintre piese si functiuni nu ar mai avea rolul unei simple delimitari constructive, ci ar organiza efectele vi de

activitate umana.

Planul unei locuinte are urmatoarele zone de activitate:

zona colectiva - formata din incaoerile unde familia se intruneste si unde primeste oaspeti, constituiat in primul rand din camera de zi, hol etc.;

zona particulara - formata din incaperi cu functiuni strict familiale, ca: dormitoare, camera copiilor, salile de baie, camera de toaleta etc.;

zona de serviciu- forma din incaperile cu functiuni gospodaresti, ca: bucataria, unele dependente (garaj, spalatorie etc.);

zona de circulatie- formata din incapererile destinate accesului, legaturii sau izolarii incaperilor locuintei, ca: intrare, vestibul, culuare, sasuri si degajamente.

Dupa modul de desfasurare a vietii familiale (stabilit de compunerea si tipul familiei) ca si dupa numarul incaperilor, posibilitatile de asamblare si compunere sunt nenumarate si evolueaza permanent. Un exemplu elocvent il constituie astazi camera de zi care grupeaza, din punct de vedere functional, o intreaga zona de activitate a locuintei din trecut: primirea (holul), luatul masei (sufrageria), destinderea si receptia (livingul) etc..

8.3 Dispunerea incaperilor

Modul de rezolvare a spatiului locuintei (planului de ansamblu) este determinat pentru buna functionare a acesteia.

Pentru a putea organiza optim interiorul unei locuintei, este absolut necesar sa se repete unele reguli fundamentale de compunere si dispunere in plan a incaperilor, ca:

zona de primire (receptie) sa fie izolate de zona particulara (intima) a locuintei;

intrarea in locuinta sa fie amplasata pe catposibil mai spre centrul de greutate al acesteia si in imediata apropiere a zonei de primire;

rezolvarea unei comunicari usoare si scurte intre bucatarie si sala de luat masa sau coltul de luat masa din camera de zi. Legatura este preferabil sa fie asigurata prin intermediul unui mic degajament (sas) pentru a evita patrunderea mirosurilor;

camera de baie sa fie amplasata in imediata apropiere a dormitoarelor si pe cat posibil in comunicare directa cu ele prin intermediul unui degajament, care poate servi si ca loc de amplasare a dulapurilor inzidite pentru vesminte sau ca acces la o incapere pentru depozitatul vesmintelor;

acces direct de la vestibulul de intrare la toate zonele distincte ale locuintei evitand intretaierea sau trecerile obligate prin unele incaperi;

gruparea instalatiilor pentru reducerea lungimii si a costului acestora (blocuri sanitare comune, baie-bucatarie), prin alaturarea sau suprapunerea pe verticala a instalatiilor;

reducerea pe cat posibil a circulatiilor, care maresc inutil suprafata construita, scumpesc costul si incomodeaza in exploatare;

eliminarea unghiurilor moarte, a suprafetelor neaccesibile etc. si folosirea la maximum a intregii suprafete construite prin asigurarea unui raport optim intre suprafata utila (locuibila) si suprafata construita;

asigurarea unei iluminari si ventilari naturale si directe pentru toate incaperile locuintei (cu exceptia eventuala a iluminarii naturale pentru bai, camari, vestibuluri si debarale in blocurile de locuit cu mai multe nivele);

asigurarea orientarii duble a incaperilor apartamentului si ventilatiei transversale;

izolare fonica a tuturor incaperilor locuintei fata de spatiile comune ale blocurilor (lifturi, scari, holuri, culuare) ca si fata de apartamentele alaturate si exterior.

8.4 Folosirea rationala a incaperilor.

La proiectarea locuintelor este necesar sa se tina cont in primul rand de dimensiunile omului si posibilitatile lui de a percepe mediul inconjurator.

Corpul, simturile si psihicul omului, ca si activitatile sale (munca, odihna si relaxarea) solicita de la arhitectura de interior o serie de conditiiprecise, ca:

dimensiunile si formele diferitelor incaperi si elementele de arhitectura, precum si cele ale mobilierului si dotarilor sa se raporteze la dimensiunile si posibilitatile omului;

gruparea acestor elemente de arhitectura (volume, suprafete si circulatii) si dispunerea in ele a mobilierului sa fie o rezultanta a aceleiasi

conditii;

sa se asigure buna utilizare si dozare a materialelor si culorilor, precum si a nevoilor de: aer, umiditate, temperatura, lumina si izolare fonica.

In esenta, dimensiunile medii ale corpului omenesc, stand jos sau in miscare, determina formele si dimensiunile obiectelor uzuale si impreuna cu acestea ale pieselor de arhitectura. Cea mai buna solutie pentru organizarea unei locuinte este aceea de a face planul si a stabili dimensiunile, pornind de la mobilier.

Pentru stabilirea planului de mobilare sunt necesare:

-delimitarea suprafetelor pentru diferite ocupatii;

-stabilirea traseelor de circulatie (fara traversarea suprafetelor mobilate);

-stabilirea usilor, a ferestrelor si a desghiderilor optime ale acestora;

-stabilirea separatiilor mobile intre functiuni (usi glisante, usi pliante, paravane, biblioteci duble etc.).

Calitatea unui plan mobilat de locuinta consta si in modul de folosire a suprafetei, cea mai mare parte din aceasta trebuind sa fie bine utilizat si cu scopuri precise.

8.5 Folosirea rationala a terenului.

Aceasta este o conditie esentiala pentru asigurarea confortului locuintei avand ca obiective: o buna orientare si insorire; o priveliste frumoasa si organizata spre exterior; o buna folosire a denivelarilor terenului; o ocupare minima a solului cu constructii asigurand cat mai mult teren liber si spatii verzi; o buna organizare a acceselor si circulatiei exterioare.

Cap. IX- CONFORTUL MODERN AL LOCUINTEI

Asigurarea unui confort modern al locuintelor

prin prevederea si functionarea optima a tuturor

instalatiilor, aparatelor si sistemelor necesare

desfasurarii activitatilor umane nu este numai o

conditie tehnica, ci si una de confort interior.

Toate acestea au o influienta substantiala atat

asupra bunei folosiri, dimensionari si compuneri

a interioarelor cat si asupra aspectului plastic si

decorativ. Aspectul este diferit prin folosirea

pentru incalzirea interioarelor a sobelor, a

semineurilor sau a instalatiei de calorifer, de

asemenea intreaga ambianta se schimba daca se

folosesc plansee de incalzire.

Nu se realizeaza aceeasi imagine a incaperilor locuintei daca sunt

iluminate cu: lumina incandescenta, prin candelabre si lampadare sau prin lumina difuza, plafoane luminoase etc..

Toate instalatiile prezente in locuinta contemporana contribuie la stabilirea gradului de confort si a aspectului acesteia, definind caractere deosebite ale spatiului, dupa tipul lor.

9.1 Apa.

Apa este prezenta in locuintele noastre prin sistemul de alimentare cu apa, evacuare si aparate sanitare.

Atat alimentarea cat si evacuarea trebuie sa fie simple, cat mai drepte si mai scurte, bine izolate si vizitabile. Pentru asigurarea unui aspect optim se prevede in general incastrarea lor in ziduri si plansee (sau in ghene inchise cu rabitz sau pereti mobili prefabricati- ipsoz, lemn, metal etc.).

9.2 Instalatia de gaze.

Instalatia de gaze contine totalitatea lucrarilor ncesare alimentarii cu gaze a locuintei. Din punctul de vedere al aspectului in locuinte, conductele de gaz au o mare influienta, deoarece nu pot fi inchise cu elemente constructive, ci doar mascate (din motive de securitate).

Trebuie asigurata ventilatia totala a coloanelor, departate de perete si de sursele de caldura, distantarea cu minim 3 cm de instalatia electrica, adapostirea de lovituri etc.. Mascarea lor se prevede cu pazii de lemn, metal sau ipsos.

9.3 Instalatia electrica.

Instalatia electrica a locuintei se compune din trnsformator, racord, contorul electric general, coloana verticala de distributie, contorul individual si instalatia interioara.

Contorul individual se marchiaza in mod obisnuit prin inchiderea lui intr-o nisa, caseta metalica sau piesa de mobilier.

Iluminatul interior, care cuprinde plasarea si distribuirea prizelor, intrerupatoarelor si locurilor de lampa in functie de spatiu, functiune si mobilier, poate fi de mai multi feluri: de ambiante sau local (dupa natura luminii), direct sau indirect (dupa felul proiectiei luminoase).

Corpurile de iluminat conrtribuie in mod substantial la definirea aspectului decorativ al incaperilor. Ele sunt de doua feluri:

- independente: lampile, aplicele, lustrele;

- incorporate: scafele, casetele, proiectoarele, suprafetele luminoase.

Nivelul optim de iluminare variaza intre 50si 80 lucsi.

9.4 Instalatia de telefon.

O buna instalatie telefonica trebuie sa aiba in vedere:

- amplasamentul sa fie intr-o zona publica, care sa nu conduca la deranjarea altor functiuni, usor accesibil si cu distante scurte;

- maleabilitatea: sa poata fi mutata in zona dorita;

- sa fie incorporata intr-o piesa de mobilier complexa, care sa asigure o convorbire comoda, posibilitati de notat etc..

9.5 Instalatia de incalzire.

Instalatia de incalzire depinde de urmatorii factori:

- temperatura optima necesara functiunii din camera respectiva (receptie: +18C; baie:+20C; intrare si bucatarie: +16C; birou: +20C);

- mod de folosire al locuintei (permanent sau pentru vacanta);

- regiunea si ordinea;  

- pierderile de caldura (influientate de materialele de constructie, grosimea zidurilor, suprafete, goluri, orientare etc.).

Dupa tipurile de incalzire, acesta poate fi de mai multe feluri: incalzirea cu foc (in semineuri, sobe), cu aparate individuale:cu petrol, gaze, elecrricitate si incalzirea centrala: cu aer, apa, vapori etc..

9.6 Instalatia de ventilare si climatizare.

Ventilatia are ca scop captarea gazelor, a aburilor si a mirosurilor pentru a fi evacuate in exterior, si inlocuirea aerului viciat cu cel proaspat.

Dupa natura ei, ventilatia poate fi de mai multe feluri:

- naturala, raspandita in randul locuintelor, in care aerul circula liber in interior si din exterior in interior prin ferestre, ghene etc.(poate fi dirijata sau nedirijata);

- fortata, cand circulatia aerului este accelerata prin intermediul unui ventilator;

- mecanica, printr-un ciclu continuu bazat pe aspirarea si evacuarea aerului.

Gradul de umiditate optim pentru locuinte este de 50-60%, iar viteza de miscare a aerului sa nu depaseasca 0,4-0,5 m/s. In cea mai mare parte, locuintele avand ventilatie naturala si numai pentru unele incaperi (bucatarii, bai, camari) ventilatia fortata, marimea si dispunerea arhitectural-decorativa a golurilor trebuie sa asigure un schimb de aer suficient, constant si fara depresiuni bruste, care sa provoace curenti de aer.

Instalatiile de climatizare, care permit echilibrarea temperaturii si a umiditatii si aerisirea, fara deschiderea usilor sau a ferestrelor, au repercursiuni importante in arhitectura de interior, facand posibila inlocuirea ferestrelor cu pereti ficsi din sticla, pe mari suprafete.

9.7 Izolarea.

Se executa pentru protejarea constructiilor de umezeala, frig, caldura, vibratii si zgomote. In rezolvarea acestor deziderate, alaturi de materialele fonoabsorbante, impermeabile etc., un rol semnificativ il detin si unele lucrari de arhitectura si mobilier, de interior (dulapuri inzidite, lambriuri fonoabsorbante, mocheta, linoleum, parchet etc.).

Cap. X - FUNCTIUNILE LOCUINTELOR

Necesitatile biologice, materiale si sufletesti ale omului determina in ultima instanta functiunile locuintei. Aceste necesitati pot fi de ordin general, dovedind caractere comune, si de ordin particular, fiind diferite in functie de ocupatia caracterul locatarului.

Arhitectura deinterior si cea a mobilierului au ca obiect rezolvarea acestor necesitati vitale, care sunt comune tuturor oamenilor, si realizarea lor practica prin mijloace optime.

Functiunile locuintelor trebuie sa permita si desfasurarea activitatilor particulare, ca de exemplu: pictura, muzica, cercetare stiintifica etc..

10.1 Destinderea si primirea.

Aceasta functiune cuprinde totalitatea manifestarilor ce se refera la:monumente de relaxare ale familiei si altor persoane.

Destinderea si primirea au caracter activ si pentru realizarea lor sunt necesare urmatoarele conditii:

o atmosfera de intimitate si de comoditate prin buna rezolvare a spatiului, iluminari, mobilari, dotari cu instalatii, culori etc.;

un grad ridicat deconfort, atat al ansamblului cat si al pieselor de mobilier in parte.

Caracteristic activitatilor de destinare este alternarea echilibrata a momentelor active cu repaosul, singuratatea cu contactele sociale. Relaxarea include si meditatia, conversatia, cititul unor ziare sau reviste, ascultatul muzicii si urmarirea programelor TV. Aspectul esential il constituie posibilitatea alegerii activitatilor dupa propria dorinta si placere. Aspectul static al spatiului dedicat acestor activitati este asociat cu mobilierul specific pentru destindere, format dintr-o canapea cu doua fotolii si o masuta joasa.

Pozitia locurilor de sedere trebuie sa faciliteze conversatia sau, dimpotriva, izolarea, sa asigure o buna vizibilitate a tablourilor sau a altor obiecte, a ecranului televizorului si accesibilitatea fara efort la masuta. Conditiile optime de vizibilitate impun amplasarea televizorului la nivelul ochilor si la o distanta de 5-6 ori diagonala televizorului pe un perete lateral fata de sursa de lumina. Caracterul respectiv nu exclude ambianta intima, comoda si amprenta personala

10.2 Dormitorul.

Este expresia necesitatii de odihna pasiva a oamenilor, o conditie biologica de desfasurare a vietii si care ocupa o treime din activitatile umane. Conditiile necesare sunt:

comoditatea si izolarea fata de restul locuintei;

calmul reconfortat al spatiului si al mobilierului.

Funtiune biologica vitala pentruorganismul uman, dormitul necesita spatiispeciale, intime si comode. Incaperile pentru dormit sunt folosite si pentru imbracat sau in afara orelor de somn, pentru alte activitati: citit, relaxare, servitul micului dejun, joaca si studiu etc..

Specificul programului determina dimensiunile uzuale ale spatiului de dormit in functie de folosirea permanenta sau ocazionala, de varsta sau de procuparile utilizatorilor. Suprafata de 6/8 m.p. pentru adulti si de 3/4,5 m.p. pentru un copil este suficienta pentru dormit, dar incaperea nu poate fi mai mica de 10,0 m.p.. Mobilarea functionala se acomodeaza formei incaperii, lungimii peretilor plini, pozitiei peretilor si usilor.

Patul se aseaza, de regula, pe un perete interior, pe cat posibil cu capul spre nord, cu latura mare paralela cu fereastra si vedere comoda spre usa. Daca spatiul nu permite, patul se poate aseza si pe un perete exterior protejat termic.

Patul simplu se aseaza de-a lungul peretului, iar cel dublu perpendicular pentru a permite accesul sau aranjarea asternutilor pe ambele parti si suficient spatiu pentru desfasurarea comoda si a activitatilor conexe si intretinerea curateniei.

10.3 Studiul si activitatileprofesionale.

Aceasta functiune asigura cadrul necesar desfasurarii activitatilor intelectuale permanente sau activitatilor profesionale suplimentare ale oamenilor. Ea se refera atat la activitatile adultilor cat si la cele ale copiiilor de varsta scolara. Caracteristicile spatiului pentru studiu sunt:

individual si individualizat;

ferit de interferente nedorite;

confortabil si bine luminat pentru citit si scris;

favorabil concentrarii.

Pentru adulti trebuie sa permita urmatoarele activitati: formarea si dezvoltarea cunostintelor cilturale, dezvoltarea unor activitati profesionale, cititul si scrisul, depozitarea unorelemente diverse (carti, imprimanta etc.).

Pentru copii de varsta scolara trebuie sa permita desfasurarea optima a pregatirii lectiilor si temelor practice.

In cazul in care intr-o locuinta exista ambele necesitati, este bine sa ae asigure spatii separate sau sa se prevada dotarea aceluiasi spatiu pentru ambele functiuni si ocuparea lui in perioade de timp diferite.

Masa de studiu trebuie sa asigure suprafata de lucru si loc pentru cateva materiale de referinta. In cazul utilizarii computerului, se impune o suplimentare a suprafetei si conditii de amplasare prielnice pentru vizibilitatea optima a ecranului.

Locuinta, element de baza al vietii omului, ar trebui sa constituie grija esentiala a edililor oraselor si a arhitectilor, pentru ca ea influenteaza psihicul omului, il poate ajuta sa se ridice spiritual, il poate inhiba sau chiar ii poate crea probleme pshice. Marile metropole, prin aglomerarea si deteriorarea fenomenului locuirii, prezinta deja efectul alienarii populatiei.

Bibliografie:

1* Bruno Zevi- ,,Cum sa intelegem arhitectura", Ed. Tehnica, Bucuresti-1969

2* Georgeta si Traian Chitulescu-,,Sapte monumente celebre ale arhitecturii antice", Ed. Tehnica, Bucuresti-1959

3* Vincent Scully, citat de Augustin Ioan in ,,Visul lui Iezechel", Ed. Anastasia-1996

4* Martin Heidegger- ,,Originea operei de arta", Ed. Humanitas, Bucuresti-1995

Cuprins:

Capitolul I - CASA ........................ 1

Capitolul II - LOCUIREA ..................... 2

Capitolul III - EVOLUTIA LOCUINTEI ............. 3

3.1-Utilitas ....................... 4

3.2-Vermitas ....................... 4

3.3-Venustas ....................... 4

Capitolul IV - CONFORTUL .................. 4

4.1-Confortul fiziologic .................. 5

4.2-Confortul pshic ...................... 5

Capitolul V - TIPURI DE LOCUINTE ............... 5

5.1-Dupa structura si componenta sociala ........... 6

5.2-Dupa forma si marimea lor ................ 6

5.3-Dupa modul de distribuire pe niveluri a incaperilor ........ 6

5.4-Dupa numarul de incaperi ................. 6

5.5-Dupa gradul de confort ................... 7

Capitolul VI - LOCUIREA SI INCADRAREA EI IN SPATIUL NATURAL SI CEL CONSTRUIT ................. 7

6.1-Relatiile urbane ale volumelor construite ............ 7

6.2-Despre confortul urban ................... 8

Capitolul VII - SPATIUL ................... 8

7.1-Senzatia spatiala .................... 8

7.2-Relatia interior-exterior .................. 9

7.3-Caracteristicile structurale ale locuintei ........... 9

Capitolul VIII - ORGANIZAREA SPATIAL-FUNCTIONALA A UNEI LOCUINTE ......................... 10

8.1-Repartitia incaperilor, dupa functiuni ............. 10

8.2-Planul unei locuinte are urmatoarele zone de activitate ...... 10

8.3-Dispunerea incaperilor .................. 10

8.4-Folosirea rationala a incaperilor ............... 11

8.5-Folosirea rationala a terenului ............... 12

Capitolul IX - CONFORTUL MODERN AL LOCUINTELOR... 12

9.1-Apa .......................... 13

9.2-Instalatia de gaze .................... 13

9.3-Instalatia electrica ................... 13

9.4-Instalatia de telefon .................... 13

9.5-Instalatia de incalzire ................. 14

9.6-Instalatia de ventilare si climatizare ............ 14

9.7-Izolarea ....................... 15

Capitolul X - FUNCTIUNILE LOCUINTELOR ........... 15

10.1-Destinderea si primirea ................. 15

10.2-Dormitul ...................... 16

10.3-Studiul si activitatile profesionale ............. 16