DEFECTELE LEMNULUI

DEFECTELE LEMNULUI

• Lemnul prezinta anumite anomali si defecte, fie datorita conditiilor de dezvoltare, fie datorita factorilor externi care actioneaza asupra acestuia

• Anomalii: abateri sau neregularitati ale structurii anatomice sau ale compozitiei chimice normale, finalizate prin modificari ale proprietatilor lemnului si posibilitatilor de utilizare a acestuia

• Defectele lemnului: abateri de la normal care au loc in timpul dezvoltarii arborilor, intervenind ca factor determinant negativ in valuarea si aria de intrebuintare a lemnului;

• Uneori abaterea de la normal ( fibra creata - defect anatomic ) poate fi considerata o calitate foarte pretuita;

• Calitatea lemnului: totalitatea proprietatilor dimensionale, fizico mecanice, chimice si estetice;

• Calitatea lemnului este afectata de prezenta defectelor;

• Alteratie : modificari ale compozitiei chimice a lemnului datorita actiunii unor factori exteriori;

• Anomaliile si defectele lemnului apar la arborele in picioare si se pot continua in timpul exploatarii si industrializarii, constituind un factor determinant al sortarii calitative;

• Influenta pe care o exercita acestea asupra insusirilor tehnice ale lemnului se determina in functie de natura, marimea, numarul si dispozitia lor reciproca;

• Anomaliile si defectele lemnului, in raport cu cauza producerii lor frecventa si importanta lor pentru sortimentele de lemn se grupeaza astfel:

A.    Defecte de forma ale trunchiului

B.     Defecte de structura anatomica

C.     Noduri

D.    Crapaturi

E.     Gauri de insecte

F.      Alteratii ale lemnului

G.    Defecte de ranire

H.    Depuneri anormale

I.        Defecte diverse

A. Defectele de forma ale trunchiului

- se datoreaza functionarii inegale si structurii anormale a cambiului;

- se schimba forma trunchiului sau se formeaza inele anuale neregulate ca forma si latime;

1. Conicitatea

- descresterea treptata a diametrului trunchiului de la capatul gros catre cel subtire este caracteristica multor specii mai ales la rasinoase

- se produce mai ales la arborii crescuti izolat sau in statiuni extreme

- se exprima in cm/m, diferenta de 1% (1 cm/1 m)=defect

2. Labartarea

- cauzeaza greutati la doborare si se pierde mult material la debitare

- la doborare se pot face multe taieri pentru inlaturarea partii labartate si apoi taietura de doborare

- se exprima prin diferenta grosimii de la baza si cea de la 1 m

3. Curbura si strambarea tulpinii: devierea curba a trunchiului de la axa dreapta

- se pierde mult material cand se debiteaza in cherestea si se obtin produse scurte

- fibrele fiind neparalele cu axa, dau tensiuni interne care duc la strambari sau curburi

- curburile se produc datorita cauzelor naturale (vant, zapada) sau gospodaririi necorespunzatoare

- exprimare: raportul dintre sageata maxima (cm) si lungimea (m) dintre extremitatile curbate

4. Insabierea

- partea de jos a trunchiului este incovoiata (forma de sabie)

- prejudicii mai mari cand se produce:

- in partea de jos (apropierea coletului)

- pe o portiune mai mare a trunchiului

- se produce:

- natural la unele specii (La)

- la limita zonei de vegetatie

- pe versantii repezi

- exprimare - ca la curbura

5. Infurcirea

- unii arbori se bifurca sau trifurca la o anumita inaltime de la colet

- mai ales la rasinoase (prost gospodarite)

- mai periculoasa cu cat infurcirea este mai de jos

6. Inima concrescuta si coaja infundata

- este cauzata de:

- infurcire

- atingerea a doua (mai multe) tulpini apropiate

- se produce astfel:

- coaja se sugruma la locul de contact

- zonele cambiale se unesc

- inelele anuale din anii urmatori acopera trunchiurile concrescute intr-o camasa continua

- inele cresc mai late la locul de contact si trunchiul tinde sa devina cilindric

- cand intre tulpini ramane coaja, aceasta se numeste coaja infundata

- patrunderea apei intre tulpini favorizeaza putregaiul

- daca o tulpina se usuca, prin ciotul ramas pot intra ciuperci

- coaja infundata slabeste rezistenta lemnului si favorizeaza putrezirea

7. Canelura

- valurile exterioare ale trunchiului

- in sectiune transversala inelele anuale urmaresc valurarile trunchiului

- razele medulare sunt deviate

- se intalnesc frecvent la : Ca, An, Go, Br

- cauze:

- ereditatea

- conditiile de vegetatie

- la cherestea si furnire se urmareste procentul pierderilor

- lemnul se despica mai greu

- exprimare: raportul dintre inaltimea canelurii maxime (mm) si diametrul mediu al sectiunii transversale a trunchiului (dm)

8. Ovalitatea

- forma ovala a trunchiului in sectiune transversala

- randament de debitare scazut

- lemn neomogen si tensiuni interne

- exprimare: diferenta dintre axele eliptice (mm); axa mare (dm)

B. Defecte de structura anatomica ale lemnului

- sunt anomalii de crestere localizate in lemn

1.Excentricitatea

- se manifesta prin deplasarea laterala a maduvei fata de centrul sectiunii transversale a trunchiului

- e provocata de actiunea unilaterala a vantului si zapezii, asimetria coronamentului

- inelele anuale cresc inegal, prezinta intr-o parte mai mult lemn tarziu cu mai multa lignina (coloratie mai inchisa)

- defectul afecteaza atat piesele rotunde cit si cele debitate (rezistenta mai scazuta, neomogenitate)

- mai intensa la rasinoase (Mo)

- se determina in procente: raportul dintre distanta de la centrul maduvei la centrul sectiunii transversale (mm) si diametrul sectiunii (cm)

2. Fibrele deviate

- fibrele sunt orientate paralel cu axa longitudinala

- uneori prezinta devieri

- fibra rasucita: devierea elicoidala a fibrelor fata de axa trunchiului; se inregistreaza la toate speciile (Mo, Pis, St, Ca) de la baza la varful trunchiului; reduce rezistenta lemnului la o marime de peste 6%.

- creste rezistenta la despicare

- reduce calitatea bustenilor

- cheresteaua se finiseaza greu

- cauzele nu se cunosc precis (ipoteze)

- ereditatea

- actiunea vantului in coroanele asimetrice

- dezvoltarea excesiva a unor parti de trunchi (datorita solului)

- exprimare: unghiul de deviere fata de axa de simetrie a trunchiului

- fibra inclinata

- elementele anatomice sunt dispuse inclinat fata de axa longitudinala (in acelasi plan)

- atrage si inclinarea inelelor anuale in sens longitudinal

- se exprima in procente; raportul dintre devierea de la o linie paralela cu axa fibrei (in cm) si lungimea considerata (m)

- fibra creata

- ondularea fibrelor dupa linii destul de neregulate (mai ales deasupra coletului)

- frecvent la Fr si Pa

- lemnul cu fibra creata este mai rezistent la compresiune, forfecare si despicare, dar mai slab la incovoiere;

- are o valoare estetica mai mare

- poate din cauza ereditatii, marimea se apreciaza prin extinderea acesteia

- fibra inclinata

- deviere neregulata si intretesarea fibrelor pe anumite portiuni din lemn

- suprafetele obtinute prin prelucrare sunt mai aspre si se rindeluiesc greu

- la toate speciile (An, Me, Ul, Nuc, etc.)

- marimea se apreciaza prin extinderea acesteia

3. Buclele

- devieri locale ale fibrelor lemnului in jurul nodurilor sau a scoartei infundate

- apar pe suprafata longitudinala a pieselor debitate, ca linii curbe delimitate de limitele inelelor anuale

- pot fi:

- unilaterale:

- nepatrunse (numai pe o fata a scandurii)

- patrunse

- bilaterale

- nepatrunse

- patrunse

- la trunchiuri apar in unele cazuri cu umflaturi locale

- reduc rezistentele mecanice

- ingreuneaza prelucrarea lemnului

- exprimare: raportul intre latimea maxima a zonei cu inele anuale retezate (mm) si latimea piesei (dm)

4. Excrescentele si galmele

- umflaturi mai mari sau mai mici intalnite pe tulpini si craci

- excrescentele au forma neregulata

- galmele au forma rotunda sau globuloasa

- toate au fibra incalcita si inele anuale ondulate ca niste bucle

- cauze:

- fiziologice (aglomerarea mugurilor dorminzi)

- biologice (bacterii si ciuperci)

- traumatice (raniri, incendii, vatamari ale cambiului)

- la rasinoase uneori se scurge rasina

- lemnul excrescentelor si galmelor este omogen, dens si dur, insa cu rezistente mecanice mai reduse

- se prelucreaza greu si piesele obtinute se deformeaza

- galmele mari ale nucului au valuare estetica

- se determina prin proportia de cuprindere a circumferintei trunchiului si inaltimea zonei afectate

5. Neregularitatea inelelor anuale

- latimea diferita a unuia sau a unei grupe de inele anuale, fata de latimea medie

- cauze:

- conditii de vegetatie deosebite anuale (seceta, insecte)

- sau multianuale (rarituri, varsta)

- proprietatile fizice, mecanice si tehnologice sunt influentele negative

6. Lemnul de compresiune

- ingrosarea anormala si mai inchisa la culoare la arborii cu lemn tarziu a inelelor anuale

- se intalneste in treimea inferioara a trunchiului

- insoteste excentricitatea, ovalitatea, etc.

- cauze:

- actiunea permanenta a vantului

- influenta solului

- datorita actiunilor mecanice, se produc:

- modificari de structura

- grosimea peretilor traheidelor cu 200-300%, mai mare

- lungimea traheidelor cu 20-30%, mai mica

- latimea inelelor anuale cu 250-350% mai mare

- lemnul tarziu cu 300-400% mai mult

- modificari de compozitie chimica

- mai putina celuloza cu 10-25%

- mai multa lignina cu 20-30%

- cresc valorile la

- densitate

- contrageri si umflare longitudinala

- rezistenta la compresiune

- duritate

- scad valorile la:

- contragere si umflarea laterala si tangentiala

- higroscopicitatea

- rezistenta la intindere

- cheresteaua obtinuta din busteni cu lemn de compresiune se deformeaza puternic prin uscare si uneori crapa transversal

- exprimare: raportul dintre suprafata lemnului de compresiune si suprafata totala a sectiunii transversale a busteanului

7. Inima

- partea centrala a sortimentelor rotunde cuprinzand maduva si inelele anuale din imediata apropiere a acesteia

- material de calitate inferioara

8. Inimi concrescute

- rezulta din concresterea a doua sau mai multe tulpini, trunchiul format avand forma ovala neregulata in sectiune transversala

- de obicei intre inimile concrescute se gaseste scoarta infundata

- cauza: prin atingerea a doua sau mai multe tulpini se sugruma scoarta la punctul de contact, zonele cambiale se unesc, iar inelele anuale urmatoare acopera si invelesc tulpinile concrescute

- omogenitatea lemnului este redusa, piesele obtinute se deformeaza

- printre tulpini poate patrunde apa care favorizeaza putregaiul

- exprimarea defectului

- distanta dintre inimi (la lemnul rotund)

- lungimea portiunii cu inimi concrescute (se evidentiaza prezenta sau absenta scoartei infundate)

C. Nodurile

- provin din lujeri anuali, transformati cu timpul in craci care se dezvolta in fiecare an prin adaugarea cate unui inel anual, dar cu latime mai mica decat cele din trunchi

- la incheierea starii de masiv, unele craci se usuca si cad, iar partea din craca inglobata in lemnul trunchiului constituie nodul

- daca o craca se rupe scurt, aceasta e acoperita de inelele anuale, aparand la suprafata ca o umflatura care apoi dispare

- apar astfel in interiorul lemnului noduri, desi sunt produse normale ale lemnului ele constituie defecte

- lemnul din noduri are o crestere si o compozitie chimica diferita de lemnul din trunchi, difera deci si prin proprietatile fizice, mecanice si chimice

Clasificarea nodurilor

Se clasifica dupa:

I. gradul de legatura cu masa lemnului

II. duritatea lemnului

III. gradul de coloratie

IV. forma sectiunii nodului pe suprafata piesei

V. pozitia lor in sectiune transversala a lemnului rotund

VI. modul de grupare

I. gradul de legatura cu masa lemnului

1. Noduri concrescute

- provin din craci vii, legate de masa lemnului prin inele anuale crescute in continuarea celor din trunchi,

- pot fii:

- total concrescute in masa lemnului

- partial concrescute

- exemplu de noduri concrescute: cele rezultate din operatia de curatire de craci la arborii doborati

2. Noduri cazatoare

- rezulta din craci uscate, nelegate de masa lemnului

- de obicei sunt inconjurate de un strat de scoarta

II. Dupa duritatea lemnului din noduri

Noduri tari

- cu duritate mai mare sau egala cu cea a lemnului inconjurator

2. Noduri moi

- duritate mai mica decat cea a lemnului inconjurator

3.Noduri putrede

- contin lemn in curs de putrezire

III. Dupa gradul de coloratie

1. Noduri normal colorate

- cu culoarea apropiata de cea a lemnului inconjurator

2. Noduri intens colorate

- cu o nuanta mai inchisa decat cea a lemnului inconjurator

Noduri negre

- culoare negricioasa datorita rasinii ori taninurilor

IV. Dupa forma sectiunii nodului pe suprafata piesei

1. Noduri rotunde

- raportul axa mica, axa mare > 23

Noduri puncte

- cu Ǿ < 3 mm

3. Noduri ochi

- noduri total concrescute, cu Ǿ < 5 mm, dispuse in cuiburi

4.Noduri ovale

- raportul axa mica axa mare < 23

5. Noduri transversale

- apar (la piesele debitate) in sectiune radiala sub forma de pana, trapez sau dreptunghi alungit

6. Noduri mustata

- sunt noduri transversale alaturate, asezate simetric fata de axa trunchiului din care provin

- reduc rezistenta la incovoiere

7.Noduri longitudinale

- inglobate in trunchi pe anumite lungimi

- apar ca:

- umflaturi ovale, longitudinale

- benzi de culoare si structura deosebita

V. Dupa pozitia lor in sectiune transversala a lemnului rotund

1. Noduri interioare

- sunt puse in evidenta numai prin sectionarea lemnului

2. Noduri acoperite

- nodurile moarte sunt acoperite de inele anuale

- apar ca niste umflaturi la suprafata de forma sferica, pe scoarta sub forma de sprancene: marimea unghiurilor dintre sprancene permite stabilirea adancimii nodului

3. Noduri aparente

- apar la suprafata trunchiului dupa taierea cracii

- in cazul cherestelei se deosebesc:

- noduri strapunse: apar pe cele doua fete ale piesei

- noduri nestrapunse: apar numai pe o singura fata

VI. Dupa modul de grupare

1. Noduri in cuib

- sunt obijnuit interioare, apropiate intre ele: apar ca urmare a unor verticile acoperite de mai multi ani si produc aceiasi deviere locala a fibrelor

2. Noduri imprastiate

Dimensiunea nodurilor

- in productie se apreciaza dupa dimensiuni:

- diametru (la cele rotunde si ovale) pentru rasinoase

- noduri punct < 3 mm

- noduri ochi < 5 mm

- noduri foarte mici 6-10 mm

- noduri mici < 20 mm

- noduri mijlocii 21-40 mm

- noduri mari 41-60 mm

- noduri foarte mari > 60 mm

- latime si lungime (la cele longitudinale si transversale)

Nodozitatea - la cherestea se determina suma diametrelor nodurilor ce apar pe o fata, inclusiv fractiunilor nodurilor de pe muchii, in zona cu cele mai multe noduri pe o lungime de 15 cm (in aceasta zona exista pericolul de rupere )

Influenta nodurilor asupra insusirilor mecanice ale lemnului:

- devierea directiei fibrelor in nod, reduce omogenitatea lemnului

- nodurile sanatoase au o duritate de doua ori mai mare cu cea a lemnului, deci ingreuneaza prelucrarea

- cum se comporta lemnul cu noduri:

- rezistenta la rupere (compresiunea paralela cu fibrele se reduce cu 20- 40%)

- rezistenta la intindere paralela cu fibrele se reduce cu 50-80%

- rezistenta la incovoiere statica si fambaj se reduce 50-60%

- rezistenta la compresiune ┴ pe fibre

- nodurile grupate in cuiburi reduc rezistenta mai mult decat cele izolate si mari

- nodurile afecteaza calitatea bustenilor in procent de 70% din totalitatea defectelor

- nodurile cazatoare si putrede afecteaza mai des materialul pentru furnir

- prelucrarea lemnului este mai dificila

- produsele sunt supuse unor deformatii datorita unor depuneri inegale a lemnului din ele

- arbori crescuti in masiv au mai putine noduri decat cei izolati

- la baza tulpinii sunt mai putine noduri decat spre varf

D. Crapaturile

Crapaturile sunt intreruperi ce se produc in tesuturile lemnului prin desprinderea sau ruperea elementelor anatomice.

Tipuri de crapaturi:

- crapaturi longitudinale (desprinderea se face pe directia fibrelor)

- crapaturi circulare (desprinderea se face pe directia inelelor anuale)

- crapaturi transversale (desprinderea se face perpendicular pe fibre)

- exista si combinatii intermediare

Cauze:

- evaporarea lenta sau rapida a apei din lemn

- solicitari mecanice provocate de vanturi

- solicitari produse in timpul exploatarii etc.

Crapaturile scad mult rezistenta la intindere, forfecare si la incovoiere, mai putin se reduce rezistenta la compresiune paralela si perpendiculara pe fibre.

Criterii de clasificare a crapaturilor:

I. Locul de producere si directia lor

II. Dimensiunea si gradul de patrundere

III. Forma si originea lor

I. Locul de producere si directia lor

1. Crapaturi de capete

- se datoreaza uscarii rapide a lemnului

- apar in sectiune transversala a capetelor sortimentelor

- se pot dezvolta:

- dupa raza

- dupa diametru

- dupa inelele anuale

- in trepte (urmaresc pe o portiune raza apoi conturul inelelor anuale)

- in forma de V (pleaca din inima lemnului spre exterior)

2. Crapaturi laterale

- pe suprafata longitudinala a asortimentelor (drepte si elicoidale)

3. Crapaturi interne

- pe directia transversala in interiorul trunchiului sub forma de fisuri ce apar la exterior uneori ca umflaturi orizontale si inegale in partea de jos a trunchiului datorita comprimarii bruste a lemnului

4. Crapaturi exterioare

- sunt crapaturi de contragere provocate de contragerea lemnului ca efect a uscarii sub 28-30% umiditate, deci dupa pierderea apei libere se pot produce in solzii pe fata pieselor debitate

II. Dimensiunea si gradul de patrundere

In productie dimensiunea si gradul de patrundere a crapaturilor se exprima prin:

- fisuri cu latimea pana la 5 mm

- crapaturi superficiale: latimea de 1 mm, adancimea de 10 mm, 1/3 din grosimea piesei

- crapaturi nepatrunse sunt ca cele superficiale dar nu ajung pe cealalta suprafata a piesei

- crapaturi patrunse strabat piesa de pe o parte pana pe cealalta

III. Forma si originea lor

1. Cadranura

- multe crapaturi radiale de la maduva spre periferia bustenilor

- se datoreaza vantului si reduceri umiditatii

2. Rulura

- desprinderea inelelor anuale dupa contur (pe toata circumferinta sau numai pe o portiune)

- apare frecvent in zonele cu cresteri inegale ale inelelor anuale

- frecvent spre colet

- rulura se produce si in urma doborarii necorespunzatoare a arborilor

3. Gelivura

- crapaturi longitudinale in trunchi dupa directie radiala largindu-se spre periferie si ingustandu-se spre inima

- fetele crapaturilor sunt netede, prin alterare se inegresc

- ipoteza privind formarea lor:

- inghetarea apei in vasele din masa lemnului

- apa care ingheata, iese din vasele lemnoase exercitand tensiuni interne tangentiale

- lemnul la temperaturi scazute se contrage mai tare spre exterior provocand tensiuni

- gelivurile sunt mai frecvente la foioase

- se exprima prin lungimea si adancimea lor in mm

4. Crapaturi de seceta

- contragerea puternica a lemnului dinspre exteriorul trunchiului, datorita scaderi bruste a umiditatii: se produc in partea de jos a trunchiului la 5 m de la sol.

5. Crapaturi de trasnet

- se produc sub influenta descarcarilor electrice

E. Gaurile de insecte

- sunt provocate de insecte care acolo se adapostesc si se hranesc

- insectele ataca:

- tulpinile arborilor in picioare

- lemnul doborat

- lemnul brut

- lemnul prelucrat

- daunatorii sunt: secundari (ataca intre scoarta si lemn), tehnici (ataca lemnul)

- principalele insecte daunatoare apartin ordinelor:

- coleoptera (gandaci)

- cerembicide

- curculionide

- ipide

- lepidoptera (fluturi)

- himenoptera (viespi, albine, furnici)

- galeriile produse intre scoarta si lemn sunt ca niste santuri la suprafata lemnului

- galeriile din lemn pot fi:

- scalariforme formate din galerii mama din care se ramifica in directia longitudinala a tulpinii lacasuri de impupare facute de larve

- familiale la care larvele executa galerii sau camere de hranire

- bifurcatii orizontale, numai galerii mama fara galerii larvare

- bifurcate cu galerii mama fara galerii larvare dar bifurcate in toate directiile

- cei mai periculosi daunatori sunt termitele

F. Alteratiile lemnului

- sunt rezultatul schimbarii compozitiei chimice a lemnului

- pot fi de natura:

- fizico-chimica

- fiziologica

- micologica

- lemnul este mediu prielnic si pentru bacterii si ciuperci

- degradarea lemnului de catre bacterii se produce in pepiniere

- ele ataca si descompun celuloza si pectinele din lemn

- ciupercile descompun celuloza, pectinele

- ciupercile sunt daunatori vigurosi la 25- 27⁰ C, dar se dezvolta si la alte temperaturi si umiditati

- sporii lor sunt foarte numerosi si se raspandesc prin ploaie, insecte etc.

- acelasi lemn poate fi atacat de mai multe specii de ciuperci

- dupa gradul alterarii deosebim:

- coloratii

- incindere

- putregaiuri

- ciupercile care altereaza lemnul se numesc xilofage

- ciupercile produc enzime (care descompun lemnul)

- celulozele (hidrolizeaza celuloza in zaharuri)

- citozele (hidrolizeaza poliozele)

- hadromazele (oxideaza lignina)

- lipazele (saponifica cerurile si rasinile)

- pepsinele (solubilizeaza protoplasma celulelor)

I. Coloratiile

- culoare diferita de cea normala

1. Albastreala

- coloratie albastra-cenusie a alburnului de rasinoase

2. Inima rosie a fagului

- coloratie rosie a partii centrale a trunchiului

- pe lungimi si diametre variabile

- contur circular neregulat

- lemnul cu inima rosie este alcatuit din celule moarte

- apare numai dupa fructificatia arborilor care se produce prin consumarea substantelor de rezerva

- in functie de starea de sanatate a lemnului

a) inima rosie sanatoasa

b) inima rosie stelata, colorata neuniform

c) inima rosie mozaicata, contur neregulat in curs de putrezire

- lemnul cu inima rosie este: mai dens, mai rezistent la atacul ciupercilor, umiditate redusa, rezistenta mai mare la compresiune, putere calorica mai mare, durabilitate mai mare

- inima rosie porneste de la ciotul cracilor spre baza

3. Inima de ger a fagului

- datorita gerurilor puternice se produce o duramenificare puternica pe perioada scurta

- este mai usor atacat de ciuperci

- lemnul inimi de ger are un contur neregulat

- duramenul de ger avanseaza de la baza tulpinii spre craci

4. Inima bruna a frasinului

- este o alteratie cromatica brun-negricioasa a partii centrale a trunchiului bine delimitat

5. Inima negricioasa a paltinului

- culoare negricioasa a zonei centrale a trunchiului are profil neregulat si uneori stelat

6. Inima cenusie

- coloratie anormala cenusie a trunchiurilor de plop

7. Inima rosiatica a stejarului

- coloratie anormala rosie-bruna a duramenului de stejar

- provocata de ciuperci

- dupa exploatare putrezeste mai repede si nu este bun pentru constructii

8. Roseata

- apare ca pete sau fasii rosietice in sectiuni transversale

- produsa de ciuperci

- poate aparea si in alburn (exterioara)

9. Coloratia cafenie

- apare in alburnul lemnului umed de rasinoase

- se atenuiaza dupa uscarea lemnului

10. Petele de tanin

- au culoare brun ruginie si forme neregulate

- se produc datorita dizolvarii in apa si oxidarii taninilor

- nu afecteaza calitatile lemnului, doar aspectul lui

11. Lunura (alburn dublu)

- apare in zona duramenului ca unul sau mai multe inele avand culoarea si proprietatile alburnului

- apare la stejar si gorun

- poate fi centrala sau excentrica

- se presupune ca este determinata de geruri

- lemnul din lunura este mai putin rezistent

12. Coloratie de plutire

- coloratie galbuie ce apare superficial

13. Petele de mucegai

- apar dupa uscarea lemnului mucegait si au aspect murdar

II. Incinderea

- este stadiul initial al modificarii structurii chimice a lemnului proaspat doborat si depozitat necorespunzator

- este inlesnita de activitatea unor ciuperci

- apare ca o alterare cromatica rosiatica sau cafenie sub forme longitudinale, mai ales spre capetele bustenilor

- reduce sensibil unele rezistente mecanice

- stadiul final al actiunii ciupercilor este rascoacerea lemnului

- rascoacerea este descompunerea lemnului si aparitia unei fasii delimitate prin linii negricioase

- prin rascoacere se reduc substantial calitatile mecanice

- caracteristica la: Fa, Ca, Me, Pa

III. Putregaiul

- putrezirea lemnului datorita ciupercilor

- are loc:

- schimbarea compozitiei chimice

- modificarea culorii

- modificarea consistentei

- micsorarea proprietatilor fizico mecanice

- putrezirea poate fi destructiva si coroziva

- dupa cerintele sortarii lemnului putregaiurile se clasifica dupa:

- culoarea putregaiului (alba, rosu, putregai pestrit)

- pozitia lui in lemn (putregai de interior si exteriorul bustenilor)

- intensitate (putregai incipient, avansat atunci cand lemnul este in stadiul final al putrezirii)

- textura (putregai fibros, alveolar)

G. Defectele de ranire

- sunt pricinuite de agenti externi

Clasificare:

- rani provocate de oameni si animale, loviri, cioplaje superficiale sau patrunse

- cicatrici, zone cu structura neregulata a lemnului determinata de rani cicatrizate

- lemn parlit, parlire superficiala sau carbonizare de suprafata

- lemn mort produs in zonele cu scoarta jupuita incadreaza cambiul si are culoare diferita de lemnul inconjurator

- pete medulare de culoare cenusie datorita tesuturilor si a galeriilor de insecte produse in cambiu

H. Depuneri anormale

- acumulari excesive de apa sau rasina in lemn

Categorii:

- zona umeda, portiune imbibata cu apa

- zona imbibata cu rasina

- punga de rasina, cavitate alungita umpluta cu rasina

I. Defecte diverse

- cancerul, excrescenta neregulata de natura patologica de culoare inchisa, de compozitie chimica diferita de cea a lemnului, fibre incalcite si alteratii cromatice, cu alta rezistenta a lemnului. La rasinoase defectul e insotit de depuneri de rasina.

- vatamarile de vasc, sunt gauri si galerii in lemn produse de radacinile vascului care provoaca o umflatura a trunchiului cu fibre incalcite, este frecvent la Br, Ste, Fr

- strangularile sau gatuirile sunt deformatii locale (circulare, elicoidale, ) produse de plante agatatoare

- scoarta infundata, portiuni de scoarta inglobata total sau partiala in lemn (mai ales in cazul inimilor concrescute)

- gaura de nod, locasul care ramane la sortimentele dupa caderea nodurilor