ELEMENTE DE FINISAJ

ELEMENTE DE FINISAJ

Finisajele unei cladiri cuprind urmatoarele lucrari: pardoseli, tencuieli, placaje, zugraveli, vopsitorii, tapete si tamplarii, avand un rol functional, decorative si igienico-sanitar. Costul acestor lucrari reprezinta cca. 15-20% din costul material si cca. 25-30% din cel salarial al unei constructii, fapt pentru care se impun masuri de reducere a acestor cheltuieli prin:

mecanizarea proceselor tehnologice ale lucrarilor de finisaje;

prefabricarea elementelor de finisaj;

folosirea de materiale eficiente;

introducerea unor metode avansate de lucru;

calificarea corespunzatoare a fortei de munca.

Rolul elementelor de finisaj: desavarsesc constructia

- asigura functionalitatea constructiei

realizeaza aspectul estetic

Lucrari de finisaj:

-pardoseli

-tencuieli

-placaje

-zugraveli

-vopsitorii

-tapete

-lucrari de tamplarie

Pardoselile

Sunt elemente de constructie situate la fata superioare a planseelor sau direct pe pamant, care alcatuiesc suprafata plana, neteda si rezistenta la uzura si care au rol de a prelua si transmite incarcarile date de circulatie si depozitare, precum si un rol estetic, de izolare termica, fonica, etc. Ele cuprind:

stratul-suport, rigid, constituit din beton simplu sau elastic, nisip, pietris, piatra sparta;

stratul de uzura, format din diverse materiale: pamant, lemn, piatra naturala, piatra artificiale, bituminoase, materiale pe baza de polimeri sintetici, materiale speciale.

Pardoselile trebuie sa indeplineasca anumite conditii:

sa fie rezistente la uzura produsa de circulatia oamenilor, animalelor sau a vehiculelor;

sa nu se deformeze la socuri prin cadere;

sa reziste la poansonare;

sa fie durabile;

sa fie termoizolante si fonoizolante;

rezistente la foc;

sa fie impermeabile;

sa fie estetice;

sa fie usor de executat, intretinut si reparat.

O pardoseala nu poate indeplini in totalitate aceste conditii alegerea tipului de pardoseala se face in functie de destinatia cladirii: social-culturala, de locuit, administrativa, industriala, agrozootehnica etc.

Un criteriu important in functie de care se pot clasifica pardoselile il constituie materialul din care se executa statul de uzura. Pardoselile pot fi:

din lemn;

din piatra naturala;

din piatra artificiala nearsa;

din piatra artificiala arsa;

din produse pe baza de polimeri sintetici.;

din pamant;

din sticla;

din materiale speciale.

Lucrarile de pardoseli se executa dupa ce au fost realizate tencuielile, montata tamplaria si probate instalatiile amplasate sub pardoseala.

Pardoselile din lemn, se folosesc in mod curent datorita unor calitati ca: elasticitate mare, termo si fonoizolatoare, antiderapante, estetice. Pardoselile pot fi:

din dusumele brute (realizate din scanduri brute) care se utilizeaza la magazii, poduri sau dusumea oarba sub parchet;

din parchete (realizate din lamele de stejar sau fag);

din placi fibrolemnoase ( se realizeaza din placi extradure de dimensiuni mari);

din pavale de lemn (acest tip se folosesc in constructiile agrozootehnice si industriale).

Padoseli din piatra naturala, au un aspect frumos, cu variatie de desen si culori, si se folosesc in special, la cladiri socio-culturale, adiministrative, magazine. Acestea se fac din marmura alba sau colorata, porfir, granit, gresie etc., sub forma de placi taiate, dale, lespezi, obtinute prin cioplire, cuburi, sparturi de marmura etc.

Dupa modul cum este prelucrata piata pentru montare se deosebesc:

pardoseli cu imbracaminte din placi;

pardoseli cu imbracaminte din mozaic cu rosturi opus incertum;

pardoseli din mozaic venetian;

pardoseli din mozaic roman;

pardoseli din dale sau calupuri de piatra.

Pardoseli din piatra artificiala arsa sau nearsa sunt rezistente la uzura si umiditate, durabile si usor de intretinut, utilizandu-si in incaperi cu circulatie intense (holuri, sali de asteptare, coridoare, vestiare), incaperi cu umiditate ridicata (bai, bucatarii, spalatorii), incaperi cu destinatie speciala (restaurante, cantine, laboratoare).

In functie de natura materialului folosit, pardoselile din piatra artificiala se impart in:

pardoseli din piatra artificiala nearsa: beton de ciment, mortar de ciment selivisit, mozaic turnat, placi de beton mozaicate;

pardoseli din piatra artificiala arsa: placi de gresie ceramica, placi ceramice din argila arsa, caramida.

Pardoseli din materiale bituminoase. Aceste pardoseli prezinta o serie de calitati (sunt elastice, impermeabile, rezistente la uzura, termoizolante, usor de reparat, nu produc praf, siguranta contra alunecarii, rezistente la actiunea acizilor si alcalilor) dar si o serie de dezavantaje (inestetice datorita culorii inchise a bitumului, suprafete aspre, nu rezista la temperature inalte, se deformeaza la greutate).

Pardoseli din produse pe baza de polimeri sintetici. Aceste pardoseli sunt rezistente la uzura, igienice, au aspect si colorit placut, sunt bune izolatoare termice si fonice, sunt usor de montat si usor de intretinut. Sunt folosite pentru: holuri, vestibule, oficii, camere de locuit, bucatarii, bai, constructii social-culturale (sali de lectura, cluburi, sali de asteptare, saloane si culoare de spital, birouri, magazine, laboratoare, incaperi de productie, unde nu intervin solicitari sau agenti chimici agresivi), etc.

Pardoseli din linoleum. Se produce sub forma de covoare dintr-un amestec omogen de faina de lemn, praf de piatra si ulei de in fiert(linoina) cilindrat pe o tesatura tare de iuta.

Pardoseli din mocheta. Se folosesc foarte mult in locuine, camere de hoteluri, sali de teatre si concerte, sali de conferinta, biblioteci si sali de lectura, magazine, birouri. Avantajele pardoselilor din mocheta: estetice, termo si fonoizolatoare, se intretin, se curata si se monteaza usor.

Tencuielile reprezinta finisaje aplicate pe suprafata bruta a unor elemente de constructie avand urmatoarele roluri: decorative, igienic, de protectie, de izolare termica, fonica si hidrofuga.

Clasificarea tencuielilor se face dupa anumite criterii: natura suprafetei pe care se aplica (caramida, beton, piatra, rabit), modul de executie (umede sau uscate), liantul de preparare a mortarului (var, ipsos, argila, ciment, var hidraulic), modul de prelucrare-finisare a fetei vazute (suprafata netezita sau driscuita, suprafata executata din materiale si cu metode speciale), dupa pozitia lor in constructie (tencuieli interioare si exterioare).

Dintre tencuielile obisnuite, cele mai intrebuintate sunt:

tencuieli brute;

tencuieli driscuite;

tencuieli sclivisite;

tencuieli gletuite.

Alte tencuieli intalnite in constructii sunt tencuielile decorative:

tencuieli cu praf de piatra driscuite;

tencuieli stropite;

tencuieli de terasit, granulit, dolomite;

tencuieli in calcio-vechio, marmura artificiala.

Primele trei tipuri de tencuieli decorative se aplica, in special, la fatade.

Tencuielile umede folosesc ca material de baza mortarul compus din; agregat (nisip, praf de piatra, praf de caramida, mica etc), liant (ciment, var, ipsos, argila), plastifianti (var, argila) si materiale auxiliare (culori, intarzietori de priza, calti de in sau canepa). Tencuiala se aplica in trei straturi: stratul de amorsaj (spritul), grundul si stratul vizibil (de finisare).

Placaje

Lucrarile de placaj reprezinta lucrarile de finisaje prin care se aplica pe suprafata peretilor interiori sau exteriori, placi sau panouri din diferite materiale.

Dupa natura materialelor folosite, placajele pot fi :

placaje din placi de faianta, se fac din argile refractare, caolinuri, feldspati, acoperite pe o fata cu smalt iar pe cealalta cu striuri in relief. Se folosesc la placarea bailor, bucatariilor, grupurilor sanitare, laboratoarelor etc.;

placaje din placi ceramice smaltuite ( CESAROM). Acest tip de placi, divers colorate, cu dimensiuni mici, iar fata smaltuita poate fi neteda, ondulata, boltita, scobita, rombica sau piramidala. Se folosesc ca placaje decorative la placari interioare si la fatade;

placaje din placute de stricla colorata. Placute de diferite culori, cu o fata dreapta si cealalta cu striuri, se utilizeaza la finisarea cladirilor, cu placaje interioare si exterioare;

placaje din placi de sticla (opaxit), sunt de culoare laptoasa, au o fata neteda iar cealalta cu striuri;

placaje din caramida aparenta. Aceste placaje folosesc caramizi speciale si se aplica la exterioarele construciilor;

placaje de tip marmoroc. Se prezinta sub forma de foi flexibile (support textile) si se folosesc la finisaje interioare;

placaje din placi imitatie de piatra naturala sau beton mozaicat. Aceste placi sunt formate dintr-un strat de baza (beton sau mortar de ciment) si un strat de suprafata (mortar de ciment cu aggregate de mozaic sau marmura);

placaje din piatar naturala. Se foloseste atat pentru placaje de interioare cat si exterioare. La exterior se utilizeaza roci de granit, andezit, trahit, ruf vulcanic, calcar, marmura, ele trebuin sa reziste la intemperii, legarea acestora in zidarie facundu-se cu scoabe, carlige sau domuri;

placaje din placi de PVC. Aceste placi se lipesc cu adeziv Prenadez pe suprafete netede, plane si uscate. Se foloses la interioare indiferent de umiditatea aerului, dar care nu sunt expuse agentilor agresivi;

placaje din lemn. Folosesc la interioare pentru lambriuri, utilizandu-se fibre din lemn (PFL) , placi agglomerate din aschii de lemn (PAL), tablii, scanduri;

Zugraveli si vopsitorii

Lucrarile de finisaj prin care se aplica pe suprafeta elementelor de constructie un strat subtire dintr-o suspensie de pigmenti in apa si numesc zugraveli. Daca stratul este alcatuit dintr-o suspensie de pigmenti in ulei sau emulsii de lian in apa, lucrarile de finisaj se numesc vopsitorii.

Zugravelile se clasifica in: varuit (executat din lapte de var stins si strecurat, cu ajutorul bidinelei sau pompa), pe baza de clei, pe baza de vinarom (executate pe beton, caramida, lemn, hartie, tesaturi), in calcio-vechio (realizata prin stropire manuala sau mecanica), decorative (se executa cu ajutorul unor pensule, bureti de cauciuc, sabloane de hartie etc).

Vopsitoriile. Dintre tipurile de vopsitorii cele mai importante sunt:

vopsitoriile in ulei pe tencuiala, primul strat, grundul de imbibare, se chituieste, dupa uscare se slefuieste si apoi se aplica 2-3 straturi pe directie verticala, ultimul strat se va da de sus in jos;

vopsitoriile pe lemnarie, se aplica pe tamplaria usilor, ferestrelor, a lambriurilor si constau in aplicarea a 2-3 straturi de vopsea pe suprafetele grunduite si spacluite cu chit de lac, ultimul strat dandu-se in lungul fibrelor lemnului;

suprafetele metalice, se vopsesc dupa ce imprealabil au fost bine curatate, inclusiv de rugina si grunduite cu miniu de plumb;

vopsitoriile in imitatie de marmura, executate manual, se folosesc la finisarea coloanelor, soclurilor sau lambriurilor pentru a le da aspectul marmurei. Stratul de imitatie se protejeaza cu un strat de lac.

Tapetele reprezinta lucrari de finisaj ce constau in aplicarea la interior pe pereti a unor fasii decorative din: hartie, carton, stofa, matase, PVC etc. Suprafata-suport trebuie sa fie perfect plata, curata si uscata. Pentru indepartarea tapetului vechi, acesta sa va umezi cu apa calda si apoi se va razui cu spaclul.

Tamplarie.

Lucrarile de tamplarie reprezinta elementele de constructie ce se monteaza in golurile lasate special la executia peretilor interiori si exteriori ai cladirii pentru iluminare si ventilatie naturala, intrare-iesire, comunicare intre diferite incaperi.

Ferestrele au rolul de a permite intrarea aerului si a luminii solare in incaperile cladirii, dar si posibilitatea ocupantilor cladirii sa priveasca mediul extern.

Ferestrele se pot clasifica in functie de diferite criterii:

metoda de deschidere (in interior, in exterior, in interior-exterior, prin glisare, prin pliere);

materialul din care sunt executate (lemn, otel, aluminiu, PVC etc);

dimensiuni

In constructii se folosesc numeroase sorturi de stricla:

sticla translucida, transmite lumina cu grede diferite;

sticla opaca, este colorata;

sticla armata cu retea de sarma, la spargere nu se raspandesc cioburi;

sticla pigmentata sau sticla cu depuneri la suprafata, pentru diminuarea transmiterii radiatilor solare;

sticla care absoarbe caldura;

sticla care rezista la socuri mecanice.

Usile. Pe langa rolul functional are si rol decorative. Forma si dimensiunile usilor sunt in functie de rolul si pozitia pe care o au in cladire.

Clasificarea usilor se face dupa mai multe criterii:

dupa pozitia pe care o au in constructie (interioare si exterioare);

dupa modul de deschidere (deschidere obisnuita, pivotanta, batante, culisante sau pliante, turnante;

dupa numarul de canaturi (cu un cant, cu doua sau mai multe);

dupa materialele folosite (din lemn masiv, cu rame si tablii din lemn masiv, din lemn placate cu placaj, din placi din aschii de lemn aglomerat, din folii de materiale plastice, cu miez celular de hartie, din placi din fibre de lemn, metalice, din materiale plastice).

In lucrarile de tamplarie, pe langa ferestre si usi, mai pot intra si obloanele si rulourile. Aceste elemente folosesc contra intrarii luminii sau soarelui in incapere sau ca motiv de siguranta la fata exterioare a usilor si ferestrelor.