TEHNICIAN DESENATOR IN CONSTRUCTII SI INSTALATII - INSTALATII DE INCALZIRE CENTRALA SI VENTILARE

 

TEHNICIAN DESENATOR IN CONSTRUCTII SI INSTALATII

INSTALATII DE INCALZIRE

CENTRALA SI VENTILARE

ARGUMENT

"Instalatii de incalzire centrala si ventilare" este structurata in patru capitole astfel:

-Cap 1:Instalatii pentru constructii.Notiuni generale;

-Cap 2:Instalati de ventilare a aerului;

-Cap3:Tehnologia de executare a elementelor instalatiilor de ventilare si conditionare;

-Cap 4: Tehnologia de montare a instalatiilor de ventilare.

Tema aleasa are o aplicabilitate in practica datorita solutiei adoptate,conform cu cele mai moderne tehnologii din domeniul constructiilor.

Solutia instalatiilor de incalzire a fost aleasa pentru satisfacerea nevoilor clientilor care prefera varianta prezentata in proiect.

In primul capitol ne sunt descrise instalatiile de incalzire cu apa calda.Acestea pot fi cu circulatie naturala sau fortata.De altfel ne mai sunt prezentate elementele din care sunt compuse,locurile unde pot fi amplasate cat si avantajele si dezavantajele acestora.

In cel de-al doilea capitol sunt prezentate instalatiile de ventilare a aerului.Atat ventilarea naturala,mecanica generala cat si instalatiile de transport pneumatic sunt niste ramuri importante ale acestui tip de ventilare.Prima dintre acestea este prezentata si mai bine prin cele trei subpuncte ale ei si anume,scheme,principiu de functionare,admisia aerului proaspat cat si evacuarea aerului viciat .Cea de-a doua,pe langa principiile de functionare,ne descrie si elementele componente si de altfel aventajele si dezavantajele folosirii acesteia.

In capitolul 3,si anume "Tehnologia de executate a elementelor instalatiilor de ventilare si conditionare" sunt prezentate exact trasarea si taierea tablelor, faltuirea, rotunjirea acestora cat si alte operatii de executare a elementelor instalatiilor.Pe langa aceste operatii "masurile specifice de protectia a muncii si de prevenire a incendiilor" sunt nelipsite si prezentate ca atare.

Ultimul capitol ne prezinta "Tehnologia de montare a instalatiilor de ventilare" prin descrierea fiecarui proces de instalare pentru fiecare element al instalatiei in parte si cu verificarile de rigoare.

Materialele alese pentru executarea lucrarii sunt argumentate tehnic in conformitate cu standardele europene,respectand cerintele de protectie a mediului si cele privind tipurile de materiale ecologice.

La realizarea lucrarilor s-au respectat normele de protectie a muncii si P.S.I. specifice.

CAP.1 Instalatii pentru constructii.Notiuni generale

1.1Instalatii de incalzire cu apa calda

Sistemele de incalzire centrala cu apa calda folosesc ca agent termic apa cu temperaturi sub 115sC.Circulatia apei in sistem se poate face natural sau fortat,pierderile de sarcina fiind acoperite astfel:

-in cazul instalatiilor de incalzire cu apa calda cu circulatie naturala,datorita presiunii termice produsa prin diferenta dintre densitatea apei din conducta de intoarcere si cea a apei din conducta de ducere;

-in cazul instalatiilor de incalzire cu apa calda cu ciculatie fortata,datarita presiunii asigurate de pompe.

Din punct de vedere al numarului de conducte care alimenteaza cu agent termic corpurile de incalzire, acestei instalatii pot fi bitubulare sau monotubulare.

Dupa pozitia in cladire a conductei de ducere, instalatiile pot fi cu distributie inferioara, superioara sau mixta.

Dupa caz instalatiile interioare pot fi racordate la centrala termica sau la punctul termic aflat in cladirea respectiva sau racordate la retele termice exterioare alimentate de la centrale sau puncte termice. Instalatiile cu circulatie naturala a apei se racordeaza la surse de caldura amplasate in aceeasi cladire, intrucat presiunea termica disponibila este relativ mica.

In functie de sistemul de comunicare cu atmosfera instalatiile de incalzire cu apa calda pot fi "deschise" sau "inchise".

Folosirea pe scara larga a incalzirii cu apa calda este determinata de avantajele pe care le prezinta in raport cu incalzirea cu aburi.Astfel avem urmatoarele avantaje: temperatura relativ scazuta a suprafetei corpurilor de incalzire, posibilitatea reglarii centrala a temperaturii apei in functie de temperatura exterioara,siguranta in functionare,exploatarea si intretinerea relativ usoara.In raport cu incalzirea cu abur,aceasta necesita cheltuieli de investitie mai ridicate,existand si pericolul de inghet.

1.1.1 Incalzirea cu apa calda cu circulatie naturala

Aceste instalatii,denumite curent "prin gravitatie" sau "prin termosifon",sunt utilizate la cladiri putin intinse pe orizontala.Sunt instalatii simple in care cazanul,reteaua de distributie a apei si corpurile de incalzire sunt amplasate in cadrul aceleiasi cladiri.

Instalatii bitubulare.

La aceste instalatii se prevede o retea de conducte de ducere,de la cazan la corpurile de incalzire

in incaperi,si o retea de conducte de intoarcere a apei de la consumatori la cazan.In functie de posibilitatile locale,se pot realiza instalatii cu distributie:superioara,inferioara sau mixta.

a)sistemul de distributie superioara prezinta avantajul unei circulatii mai active datorita faptului ca la presiunea termica realizata prin racirea apei in corpurile de incalzire,se adauga cea produsa prin racirea apei in coloane,atat pe conducta de ducere,cat si pe cea de intoarcere.

Un caz particular il constituie 'incalzirea de apartament".La aceasta instalatie generatorul de caldura si corpurile de incalzire sunt practic amplasate la acelasi nivel,neexistend diferenta de inaltime care sa realizeze presiunea termica produsa prin racirea apei pe conducta de ducere ,care in acest scop nu se izoleaza termic.

b)Sistemul de distibutie infeioara La acest sistem conductele principale de ducere si de intoarcere sunt amplasate in partea inferioara a instalatiei,de obicei la plafonul subsolului.La aceste conducte sunt racordate coloanele bitubulare.Fata de distibutia superioara apare in plus sistemul de aerisire a coloanelor,care este bine sa fie centralizat.

La sistemul cu distibutie inferioara circulatia apei in conducte este asigurata numai de presiunea temica produsa prin racirea apei in corpul de incalzire.Efectul gravitational rezultat din racirea apei in conducte este neglijabil la acest sistem.

c)Sistemul cu distributie mixta.Instalatia este o combinare a sistemelor cu distributie superioara si inferioara.Se realizeaza la cladirile prevazute doar partial cu subsol.

Instalatii monotubulare.

Aceste instalatii se realizeaza prin aceea ca alimentarea si colectarea apei de la corpurile de incalzire se fac prin aceeasi coducta ,adica o coloana este formata dintr-o singura conducta.La functionarea prin gravitatie este posibil de folosit numai sistemul cu distributie superioara.

La instalatiile monotubulare corpurile de incalzire aferente unei coloane sunt alimentate in serie,astfel incat apa calda racita intr-un corp de incalzire este introdusa in urmatorul .Temperatura apei de alimentare este cu atat mai scazuta cu cat numarul corpurilor inseriate este mai mare .Un alt dezavantaj in prezinta faptul ca nu pot fi prevazute robinete de reglare.Unele inbunatatiri ale acestui sistem au fost obtinute prin introducerea conductelor de scurtcircuitare a corpurilor de incalzire putandu-se astfel alimenta acestea cu apa avand o tempetatura mai ridicata,care este obtinuta din amestecul apei venita direct din conducta de ducere cu apa racita in corpul de incalzire precedent.

1.1.2 Incalzirea cu apa calda cu circulatie fortata

Alcatuirea acestor instalatii este asemanatoare cu cea prin gravitatie insa circulatia apei este realizata de una sau mai multe pompe montate pe conducta de ducere sau de intoarcere.Este sistemul de incalzire cel mai larg folosit in tara noastra precum si in alte tari.Desi acestea presupun si consum de energie electrica,diametrele conductelor rezulta mult mai mici.

Instalatiile de incalzire cu apa calda cu circulatie fortata(prin pompare)pot fi realizate in sisteme bitubulare si monotubulare,distributia putand fi inferioara,superioara sau mixta.

Instalatii bitubulare

In majoritatea cazurilor ,instalatiile de incalzire cu apa calda cu circulatie prin pompare sunt realizate cu distributie inferioara.

Legaturile normale la coloane ale corpurilor se executa astfel incat apa calda sa intre pe la partea de sus a acestora si sa iasa pe la partea de jos.Daca lungimea corpului de incalzire depaseste de 1,20m se recomanda ca legaturile sa se faca in diagonala ,pentru a se obtine o incalzire mai uniforma a acestuia.Daca distanta la coloana este prea mica ,corpurile de incalzire se pot racorda la capatul opus in coloane.

Reteaua principala de ditributie se poate realiza in sistem arborescent sau inelar .Alegerea schemei de distributie este dependenta de forma si marimea suprafetei cladirii ,de posiblitatile de realizare a traseului conductelor pe contur sau in axul cladirii urmarind asigurarea echilibrarii hidraulice a retelei.

Distributia inelara se caracterizeaza prin aceea ca lungimile conductelor de ducere si de intoarcere sunt practic egale,obtinandu-se astfe mai usor echilibrarea hidraulica a retelei.

Dezavantajele distributiei inelare constau in aceea ca lungimea si diametrul conductelor sunt mai mari decat la distributia arborescenta,precum si faptul ca instalatia nu poate fi impartita in zone dupa orientarea incaperilor alimentate cu caldura.

Instalatii monotubulare

Schemele pentru instalatiile cu circulatie naturala se pot folosi si in cazul circulatiei fortate.In plus se pot utiliza schemele cu distributie inferioara si cele cu racordarea pe orizontala a corpurilor de incalzire.

La instalatiile cu distributie inferioara se realizeaza circulatia succesiva a apei prin coloana ascendenta si cea descendenta.Schemele de racordare orizontala a corpurilor de incalzire permit reglarea acestora pe fiecare nivel.Corpurile de incalzire sunt racordate pe la partea inferioara,iar aerisirea se poate realiz prin robinete locale de aerisire sau prin retea de coducte legate in sac la coloana.

CAP. 2 Instalatii de ventilare a aerului

2.1 Ventilarea naturala

2.1.1 Scheme,principii de functionare.

Ventilarea naturala a unei incaperi este de actiunea independenta sau simultana a doua forte naturale: vantul si gravitatia. Aceste doua forte creeaza, in diferitele zone ale incaperii, presiuni mai mari sau mai mici fata de mediul exterior.Prin deschiderile situate in zonele in care presiunea interioara este mai mica decat cea din exterior, aerul proaspat patrunde in incapere.

Daca insa in incapere au loc degajari de caldura sau de substante nocive care creeaza conditi neigenice ,este necesar ca ventilarea sa fie activa , continua si controlata. Schimbul natural de aer dintre interiorul si exteriorul cladirilor produce efecte utile de ventilare in zonele ocupate de oameni numai daca aerul vicitat este evacuat la partea superioara a incaperii, iar accesul aerului proaspat are loc la partea inferioara.

Cele doua forte naturale - vantul si gravitatia - produc presiunile necesare la partea superioara si inferioara a incaperilor, datorita unor cauze diferite. Aerul va intra deci in cladire prin toate deschiderile din fatada expusa vantului si va iesi din cladire prin deschiderile de pe celelalte fatade.

Ventilarea naturala organizata folosita pe scara cea mai larga in tara noastra este cea produsa sub efectul gravitatiei. Acumularea de aer cald in zona acoperisului formeaza in aceasta zona o presiune mai ridicata decit cea atmosferica, care determina curgerea aerului catre exterior, prin deschiderile din laminator. Din schemele prezentate rezulta ca in orice hala ventilata natural se stabileste la partea inferioara o presiune mai mica fata de exterior (negativa), care determina accesul aerului in hala, iar la partea superioara, o presiune mai mare fata de exterior (pozitiva), care determina iesirea aerului prin laminator.

Sistemele de ventilare naturala sint cele mai economice, datorita faptului ca deplasarea aerului se realizeaza prin actiunea fortelor naturale, deci fara consum de energie, precum si a faptului ca, folosind elementele de constructie, nu comporta cheltuieli de investitie si consumuri suplimentare de materiale.Pentru aceste motive,normele din tara noastra prescriu ca ventilarea naturala sa fie cit mai larg aplicata in practica.

2.1.2 Admisia aerului proaspat.

Aerul exterior trebuie sa intre liber , fara obstructii, prin deschiderile de admisie.In acest scop, in dreptul ferestrelor cu ochiuri mobile se evita amplasarea de constructii invecinate, plantarea de perdele de copaci.

2.1.3 Evacuarea aerului viciat.

Deschiderile pentru evacuarea aerului viciat se practica in punctele cele mai inalte ale halelor. Elementele care contin aceste deschideri sunt regrabile pe ambele laturi verticale.Reglarea se realizeaza prin dispozitive care actioneaza simultan grupuri de ochiuri mobile si se comanda din zona de lucru. In perioadele fara vant, pot fi lasate libere de pe ambele laturi ale laminatoarelor. Daca vantul bate de exemplu dinspre stanga ochiurile mobile de pe latura expusa vantului se inchid.

2.2 Ventilarea mecanica generala

2.2.1 Scheme,principii de functionare.

Un sistem de ventilare mecanica generala este, de obicei ,alcatuit din

doua instalatii : o insalatie pentru introducerea aerului proaspat si o instalatie pentru evacuarea aerului viciat .In practica exista situatii frecvente in care ventilarea incaperilor se poate realiza si cu o singura instalatie ,fie de introducere , fie de evacuare .

Instalatiile pentru introducerea aerului proaspat indeplinesc simultan doua functiuni : o functiune de dilutie si o functiune de incalzire cu aer cald a incaperii .

Functiunea de dilutie se obtine prin amestecarea aerului curat , adus din exterior , cu substantele nocive care se degaja de la sursele din interiorul incaperii. Normele de protectie a muncii prescriu ca debitele de aer proaspat introdus in incaperi sa fie sufficient de mari pentru ca in urma amestecului cu substantele nocive din incaperi sa rezulte concentratii ale acestora in aer sub valorile limita admise de normele sanitare .

Functiunea de incalzire a incaperii se obtine prin ridicarea temperaturii aerului proaspat inainte de introducerea acestuia in incaperea ventilata . Caldura continuta de aerul cald distribuit in incapere serveste la incalzirea acestuia .

Asocierea acestor doua functiuni intr-o singura instalatie , de ventilare si de incalzire , este nu numai economica , in cazul halelor industriale , a spatiilor comerciale .Incaperile cu dimensiuni mari pot fi incalzite numai prin instalatii de introducere a aerului cald , iar folosirea in acest scop a instalatiei de ventilare reprezinta cea mai rationala solutie .

Instalatiile de ventilare mecanica generala pentru evacuarea aerului au rol de a elimina din intregul cuprins al incaperii sau cel putin din zona de lucru , aerul viciat cu substante nocive . Caracteristic pentru aceste sisteme este faptul ca ele admit ca substantele nocive sa se raspandeasca liber in incaperile ventilate si apoi sa fie eliminate odata cu aerul evacuat.Instalatia de evacuare antreneaza aerul viciat prin gurile de aspiratie racordate la conductele colectoare.Gurile de aspiratie pot fi montate la partea inferioara sau superioara a incaperii in functie de densitatea substantelor nocive.Ventilatorul aspira aerul viciat,il refuleaza intr-o conducta de evacuare prevazuta cu caciula de protectie.Instalatia de introducere aspira aerul proaspat din exterior,il curata de praf in filtru,il incalzeste in timpul iernii in bateria de incalzire,apoi ventilatorul refuleaza aerul cald in reteaua de canducta,pravazuta cu gura de refulare.Instalatia contine recuperatorul de caldura care este strabatut atat de aerul cald viciat cat si de cel rece proaspat.Recuperatoarele sunt construite astfel incat cei doi curenti de aer,cald si rece,nu se amesteca.Aerul proaspat preincalzit in recuperatorul de caldura trece in continuare in bateria de incalzire unde capata temperatura necesara pantru a asigura incalzirea incaperii ventilate.

Sistemul de ventilare mecanica generala cu recircularea aerului constituie o solutie folosita frecvent pentru ventilarea incaperior cu dagajari reduse de substante nocive.Daca aerul evacuat de instalatia de aspitatie nu este prea viciat,iar normele sanitare permit,o patre din aerul cald evacuat poate sa fie recirculat in incapere.In acest scop,instalatia se doteaza cu o camera de amestec,care primeste atat aerul proaspat cat si cel recirculat.La aceste sisteme,filtrul de aer se monteaza dupa camera de amestec,pentru a curata de praf aerul proasat si pe cel recirculat .

Eficienta si economicitatea sistemelor de vintilare mecanica generala depind in cea mai mare masura de debitele de aer vehiculate si de modul cum se distrubuie aerul in incaperea ventilata.

O masura foarte importanta care trebuie luata intr-o incapere cu degajari nocive este folosirea tuturor mijloacelor posibile pentru reducerea cantitatilor de substante nocive care patrund in zona de lucru.Cu cat substantele nocive care trebuie diluate cu aer proaspat sunt mai putine,cu atat costul,consumul si energia sunt mai mici.

2.2.2 Elemente componente.

O instalatie de ventilare mecanica generala este alcatuita dintr-o centrala de ventilare ,o retea de conducte de aer , guri de ventilare si dispozitive de reglare.

Echipamentul care intra in componenta instalatiilor diferita in functie de tipul acestora . Instalatiile de evacuare a aerului vicitat sint de regula mai simple . Centrala de ventilare la acest tip de instalatii contine , de obicei , numai un ventilator .Gurile de ventilare utilizate sint gurile de aspiratie montate pe conductele de aer si gura de evacuare in exterior a aerului viciat .Daca instalatia aspira din incaperile ventilate aer viciat cu praf,inainte de evacuarea aerului in exterior,se monteaza in mod obligatoriu un separator sau un filtru de praf,pentru a se proteja mediul impotriva poluarii.

La instalatiile pentru introducere aerului proaspat , centralele de ventilare sint mai complexe si contin , in afara de ventilator , filtre pentru curatirea de praf a aerului , baterii de incalzire , recuperatoare de caldura si , in cazul camerelor de amestec , rame cu jaluzele pentru reglarea debitelor de aer proaspat si recirculat Gurile de ventilare la acest tip de instalatii constau din prizele de aer proaspat si gurile de refulare montate pe conductele de aer.

Conductele de aer ale ambelor tipuri de instalatii sunt prevazute cu dispozitive pentru reglarea debitelor de aer,montate in ramificatii ,cu capace de vizitare pentru curatirea conductelor in interior,cu puncte de masurare si cu dispozitive de sustinere sau suspendare de elementele de constructie.

A.Centrale de ventilare.

Spatiile rezervate pentru centralele de ventilare se amenajeaza de obicei in interiorul cladirilor,dar si in aer liber.

La stabilirea locului de amplasare a centralei de ventilare se tine seama de urmatoarele:

-centrala trebuie sa se gaseasca in apropierea spatiilor servite si in centrul de greutate al acestor spatii.

-la cladirile civile,se recomanda amplasarea centralei la subsol sau in incaperi anexe.

-accesul la centrala trebiue sa fie pe cat posibil direct.

In general centralele de ventilare se organizeaza si se dimensioneaza astfel incat sa se creeze:

-acces direct si spatiu suficient pentru manevrarea aparatajului de pornire/oprire a ventilatoarelor;

-acces direct pentru montarea/demontarea si introducerea/scoaterea din centrala a motorului electric care actioneaza ventilatorul,a bateriei de incalzire,filtrului si a oricarui alt echipament voluminos;

-acces direct si spatiu suficient pentru manevrarea dispozitivelor de comanda si a dispozitivelor de reglare montate pe circuitul de aer,pe conductele de alimentare a bateriilor de incalzire;

-spatiu suficient pentru demontarea ventilatorului in elementele sale componente;

-coridoare de acces cu latime 0.5m in jurul tuturor masinilor si aparatelor din centrala;

-spatiu de 0.75.1m in amonte si in aval de bateriile de incalzire si de filtrele de aer.

Inaltimea libera minima a centralelor de ventilare este 1.8m.La instalatiile de introducere a aerului proaspat,centralele de ventilare sunt alcatuite dintr-o serie de compartimente in care se monteaza echipamentul.

B.Ventilatoare.

Pentru ca aerul sa poata parcurge o instalatie de ventilare de la un capat la celalalt si sa se deplaseze in incaperea ventilata,este necesar sa aiba o presiune care sa intretina miscarea aerului.

Ventilatoarele sunt masini rotative care incarca aerul cu energie.Acestea se compun dintr-o carcasa si un rotor actionat de un motor electric.Carcasa are doua racorduri,din care unul pentru intrarea aerului si celalalt pentru iesirea acestuia.Rotorul este alcatuit din palete care difera ca numar si forma in functie de tipul ventilatorului.Dupa incarcarea cu energie a aerului,acesta iese din carcasa si patrunde in tubulatura instalatiei .

Dupa forma lor constructiva si dupa directia pe care o are aerul care parcurge carcasa,ventilatoarele sunt de doua tipuri:centrifugale si axiale.

Ventilatoarele centrifugale au carcasa in forma de melc,iar rotorul are paletele dispuse pe conturul unui cilindru gol. La cele axiale,aerul curge in carcasa dupa o directie paralela cu axa de rotatie a rotii cu palete.Carcasa are intotdeauna o forma cilindrica.

Caracteristicile functionale care definesc un ventilator sunt:debitul de aer pe care il furnizeaza,presiunea pe care o imprima aerului si puterea necesara a motorului electric de antrenare.

C.Filtre de aer.

Aerul exterior contine aproape intotdeauna praf care trebuie retinut pentru a nu se depune in elementele instalatiei si pentru a nu patrunde in incaperea ventilata.Acestea sunt de mai multe tipuri.Cel mai simplu este acela cu celule.O celula filtranta este alcatuita dintr-o caseta metalica umpluta cu cateva foi metalice perforate suprapuse si imbinate in ulei mineral.Acest tip de filtru se foloseste la instalatiile mici,mai ales in cladirile civile.La partea superioara a unui suport metalic se monteaza o bobina cu material filtrant.Materialul este alcatuit dintr-o impaslitura din fibre sintetice prin care trece aerul cu praf. Praful este retinut ,iar aerul curat iese din filtru.La anumite perioade de timp,dupa epuizarea materialului curat bobina veche este aruncata si inlocuiata cu alta.La instalatiile cu debit mare din cladirile industriale,pentru curatirea de praf a aerului exterior se foloseste frecvent filtre autocuratitoare.

D.Bateriile de incalzire

Acestea sunt alcatuite dintr-un fascicul de tevi cu aripioare dispuse intr-o carcasa din tabla cu flanse la care se racordeaza tubulatura de aer.In interiorul tevilor circula abur fierbine,iar printre tevi curge aerul care in contact cu suparafetele fierbinti ale aripioarelor isi ridica temperatura.

E.Recuperatoare de caldura .

Toate instalatiile de ventilare si incalzire cu aer cald trebuie sa fie echipate cu recuperatoare de caldura care sa extraga caldura cantinuta in aerul cald.Utilizarea acestora poate determina economisirea unor cantitati importante de combustibil.Acestea sunt de mai multe tipuri.Cel mai raspandit este recuperatorul rotativ alcatuit dintr-o carcasa ,un rotor si un sistem de actionare a acestuia.La carcasa se racordeaza coductele de aer rece si cad.Rotorul este construit dintr-o masa de acumulare a caldurii cu aspecul unui fagure,avand un numar foarte mare de canale mici,paralele toate cu axa de rotatie.Pentru a putea fi montate in sistemele de ventilare,recuperatoarele rotative necesita un punct de intalnire intre conductele de aer rece si calde unde sa se monteze aparatul schimbator de caldura.

In afara de avantajul creat de posibilitatea montarii canductelor de aer la distanta mare,sistemul cu fluid intermediar isi are meritul ca elimina complet riscul transferarii substantelor nocive din aerul viciat in curentul proaspat.

Eficieta termica a sistemului este de 40-50% din caldura sensibila disponibila.Daca se monteaza in serie,eficienta termica poate creste pana la 85%.

Un alt tip de recuperator de caldura este cel cu placi.Acest aparat este alcatuit dintr-un pachet de placi paralele introdus in carcasa.Placile dispuse la distante mici una e alta formeaza un numar mare de canale inguste,paralele,prin care curg curentii de aer rece si cald.Placile sunt asamblate astfel incat canalele de aer rece si cald alterneaza .

Exista doua variante constructive de recuperatoare:cu placi ondulate si cu placi plane.

F. Ramele de jaluzele pentru camere de aer

Acestea sunt alcatuite dintr-o serie de jaluzele montate intr-o rama metalica ,legate prin articulatii de o parghie camuna a carei deplasare actioneaza simultan toate jaluzelele.Parghia poate fi actionata manual sau cu servomotor comandat de un motor automat.La deplasarea parghiei de actionare ce se deschid jaluzelele dintr-o deschidere se inched jaluzelele din celalta deschidere si invers.

G.Conducte de aer

Sunt alcatuite din portiuni drepte (transoane rectilinii)si piese speciale (curbe, etaje, ramificatii, difuzoare, confuzoare).Materialul cel mai frecvent folosit la confectionarea conductelor de aer este tabla de otel,neagra sau zincata,dar si materiale plastice,placi din fibre minerale s.a.Forma conductelor de aer este de obicei cilindrica sau rectangulara,dar se folosesc si alte forme.Conductele care transporta aer incarcat cu praf sunt intotdeauna de forma cilindrica.Pentru aer cu gaze si vapori sau fum se prefera conductele cilindrice ,fiind mai usor de executat.Conductele instalatiilor pentru introducerea aerului au forma rectangulara. Diametrle conductelor,dimensiunile laturilor conductelor rectangulare sunt standardizate.

H.Guri de ventilare.

Aceasta categorie de elemente cuprinde:guri de refulare,de aspiratie,prize de aer si guri de evacuare.

Gurile de refulare sunt constituite din elemente care se monteaza in deschiderile practicate in pereti sau la capatul conductelor apartinand instalatiilor pentru introducerea aerului in incaperi.In practica,se folosesc doua tipuri de guri de refulare:cu jet axial si cu jet radial.Cele cu jet axial sulfa aerul pe o directie perpendiculara pe deschiderea de refulare,in schimb cele cu jet radial sulfa aerul pe o directie aproximativ paralela cu palnul deschiderii de refulare.

Gurile de aspiratie sunt constructii mut mai simple si se monteaza fie direct pe peretii conductelor de aer fie la capatul unor ramificatii.Fiecare cura de aspiratie trebuie prevazuta cu un dispozitiv de reglare a debitului de aer.

Prizele de aer sunt elemente ce se monteaza in deschiderile prin care aerul exterior este aspirat in instalatiile de introducere.Aceste elemente constau din rame din jaluzele fixe montate in golurile din zidarie sau la capetele conductelor de aer proaspat.

I.Dispozitive de reglare.

Pentru a se asigura functionarea unei instalatii executate ,este foare important ca prin fiecare gura de ventilare sa treaca debitul de aer prevazut in proiect.In acest scop ,instalatiile de ventilare se doteaza cu dispozitive de reglare usor accesibile,montate in conducte sau la gurile de ventilare.Dupa felul elementului al carui debit de aer il regleaza ,dispozitivele de reglare sunt de mai multe tipuri:

-clapete -fluture,montate in conducte rectangulare ,alcatuite dintr-o foaie rigida de tabla care se roteste in interiorul conductelor in jurul unui ax fix central;

- clapete de ramificatie, montate in piesele de ramificare si alcatuite dintr-o foaie rigida de tabla care se roteste in jurul unui ax fix plasat la una din margini;

- sibare montate fie in conductele de aer, fie la gura de refulare a ventilatoarelor;

- jaluzele reglabile simultan, de obicei paralele, montate in deschiderile de aer din camerele de amestec;

- jaluzele reglabile simultan opuse, montate la gurile de refulare pe conducte.

2.3 Instalatii de transport pneumatic

Transportul prin conducte al materialelor si obiectelor cu ajutorul aerului poarta denumirea de transport pneumatic. Instalatiile care realizeaza transportul pneumatic au o alcatuire similara cu instalatiile de aspiratie locala a prafului, cu unele particularitati privind constructia mai robusta a echipamentului, necesara pentru a rezista eroziuni mai pronuntate provacate de concentratiile si dimensiunile de particule mai mari care sunt specifice transportului pneumatic. Sistemele de transport pneumatic sunt utilizate in diferite scopuri ca:

-descarcarea vagoanelor sau recipientelor care transporta materiale pulverulente(ciment, etc) si incarcarea silozurilor sau a buncarelor;

- transportul materialelor (praf, granule, aschii etc) de la un loc de prelucrare la altul

-transportul scrisorilor, actelor, pachetelor etc intre diferite sectii si laboratoare;

Transportul deseurilor rezultate de la prelucrarea lemnului, metalelor, pieilor etc din sectiile de productie la hale sau centrale termice.

Sistemele de transport pneumatic se compun din: dispozitive pentu introducerea materialelor in interiorul conductelor de aer, retea de conducte de transport, in separator de praf sau de materiale si un ventilator. In general instalatiile sunt de doua tipuri: cu transport pneumatic direct si cu transport pneumatic indirect. Mateialul sau obiectele intra in sistemul de transport pneumatic printr-un alimentator cu ejectie. Conductele de transport pneumatic se monteaza de obicei aerian, pentu a putea fi controlate si intretinute cu usurinta. Separatorul cel mai frecvent utilizat este ciclonul executat din tabla groasa. Ventilatorul are o constructie speciala robusta si cu rotorul alcatuit dintr-un numar mult mai mic de palete decat cel folosit la instalatiile de ventilare. Deseori, la gura de aspiratie a ventilatorului se monteaza un separator de obiecte mari cu rolul de a decanta piesele sau obiectele metalice sau grele care ar putea deteriora rotorul. Cand in rezervorul de sub separator se acumuleaza obiecte totalizand o greutate suficient de mare capacul de la fundul rezervorului se deschide automat si descarca separatorul.

CAP.3 Tehnologia de executare a elementelor instalatiilor de ventilare si conditionare

3.1Tehnologia de executare a elementelor instalatiilor de ventlare si conditionare.

Executia instalatiilor de ventilare si conditionare a aerului cu conducte de tabla de otel comporta urmatoarele lucrari combinate de tinichigerie si lacatusarie:trasarea,taierea tablelor,faltuirea,rotunjirea tablei.

3.1.1 TRASAREA

Este operatia prin care se marcheaza liniile dupa care urmeaza a fi prelucrat sau taiat materialul in vederea executiei propriu-zise.Pentru trasare sunt necesare urmatoarele instrumente:rigla din otel gradate,de 1 mm lungime;metru metalic sau din lemn,articulat,de 1.2mm lungime,ruleta metalica;echere metalice de diferite dimnesiuni,compas cu arc si cu bara,punctuator,ace pentru trasare,raportor si echer-raportor,paralele si distantiere.

3.1.2 TAIEREA TABLELOR.

Dupa trasare,partile componente ale conductelor de aer se croiesc pric taiere.Tablele cu grosimea pana la 0,75mm se pot taia manual cu ajutorul foarfecelui de mana.In timpul taierii,foarfecele se sprijina in permanenta cu lama inferioara pe bancul de lucru,taierea realizandu-se prin strangerea cu mana a celor doua manere unul fata de celalalt.Tablele mai groase se pot taia mult mai usor folosindu-se urmatoarele mijloace mecanice:foarfece cu cutit vibrator,foarfece tip ghilotina,cu role sau foarfece speciale de mana,toate actionate electric.

Foarfecele cu suport,cu parghie,contragreutate si cel ghilotina se folosesc pentru taieri drepte.Foarfecele vibrator,cu role si cel electric de mana pentru taierea contururilor drepte cat si a celor curbe.Cel cu vibrator permite a se executa si taieturi cu contur inchis fara gaurirea prealabila a tablei.

3.1.3 FALTUIREA.

Dupa ce tabla a fost taiata la dimensiune,bucatile rezultate se incheie intre ele,pentru a se obtine desfasurarea sau conturul canalului.Piesele se pot incheia prin faltuire,sudura,lipire sau nituire.In lucrarile de ventilare si conditionare a aerului,imbinarea prin faltuire este cea mai utilizata.

Faltul reprezinta o imbinare intre doua table,care se prind una de cealalta,prin marginile lor indoite si bine presate.

Dupa felul imbinarii,falturile se pot grupa in simpe,duble,combinate si de colt;dupa forma se clasifica

in perpendiculare si culcate iar dupa pozitie,in transversale si longitudinale.

3.1.4 ROTUNJIREA TABLEI.

Sectiunea circulara a conductelor se obtine prin rotunjirea tablei manual sau ca masina.

Rotunjirea pe cale manuala se realizeaza pe o teava rotunda,pe o sina sau bara,mai intai cu mana si apoi cu ciocanul de lemn.Se indoaie margnile pentru falt;dupa rotunjire,piesa se incheie cu falt si se rotunjeste definitiv.Pe cale mecanica,rotunjirea se executa cu ajutorul masinii de faltuit,actionata manual sau electric.Masina este formata din doi cilindri,care se rotesc in sens opus in jurul axelor lor,introducand tabla in masina , si un al treilea cilindru cu pozitie reglabila care da curba conductei.

3.1.5 INFASURAREA SARMEI PE TABLA.

Pentru marirea rezistentei pieselor de tabla se executa intarituri formate din sarme de grosimi diferite,peste care se infasoara marginile tablei.Infasurarea se poate realiza manual, pe bancul de lucru,cu ajutorul ciocanului de lemn si cel de tinichigerie.Marginea tablei care se infasoara nu trebuie sa aiba o latime mai mare de 2,5 ori de diametru sarmei.

3.1.6 IMBINARI PRIN LIPIRE SI NITURE.

La o serie din lucrarile de tinichigerie din cadrul instalatiilor de ventilare este necesar sa se execute imbinari etanse si nedemontabile.

Lipirea consta din unirea a doua sau mai multe piese metalice,cu ajutorul unui material metallic strain.

Pentru ca lipirea sa se realizeze in bune conditii este necesar ca suprafata pieselor sa fie curata;de aceea se face o curatire macanica si una chimica.Pentru piesele instalatiilor de ventilare confectionate din tabla zincata se folosesc aliaje de cositor-plumb.

Sculele intrebuintate pentru lipit sunt:ciocanele de lipit,aparatele de incalzit si alte scule ajutatoare.

Nituirea consta in imbinarea nedemontabila a doua piese prin intermadiul niturilor.In instalatiile de ventilare,nituirea se executa la rece cu scule obisnuite,deoarece imbinarile nu au de suportat eforturi mari.

Nituirea,in cazul instalatiilor de ventilare este in general,directa,loviturile de ciocan aplicandu-se direct pe corpul nitului iesit deasupra piesei de nituit.

Pentru nituirea directa se executa urmatoarele operatii:

-se traseaza gaurile,care se stapung cu un dorn;

-se alege nitul si se introduce in gaura;

-se aseaza contra buterola sub capul existent al nutului;

-se aseaza tragatorul deasupra nitului,astfel incat corpul nitului sa intre inauntrul lui si sa se preseze tablele,apilcandu-se2.3lovituri de ciocan nu prea puternice.

-se retrage tragatorul si se turteste capul nitului cu lovituri de ciocan;

-se da forma definitiva capului de nit format,aplicandu-se pe aceasta buterola si dand o serie de lovituri de ciocan.

3.1.7.INDREPTAREA MATERIALULUI

Aceasta operatie urmareste inlaturarea diferitelor defecte ca :indoituri, umfaturi, adancituri sau ondulatii pe care le are materialul.Indreptarea manuala se executa cu ajutorul ciocanelor confectionate din lemn,cauciuc sau otel. Indreptarea manuala se face pe nicovale de diferite forme.Pentru lucru,acestea se prind cu partea de jos in menghina de bancul de lucru sau in butuci de lemn.

Tabla se indreapta pe placi de indreptat cu suprafete netede si curate din fonta sau otel.Locurile in care se constata umflaturi se inseamna prin incercuire cu creta.Apoi tabla se aseaza pe placa de indrepatat.Aceasta se tine cu mana stanga si cu mana dreapta se aplica lovituri cu ciocanul pe locul incercuit de la margine spre centru umflaturii;lovituile trebuie sa fie din ce in ce mai slabe si mai dese cu cat baterea inainteaza spre centru.Deasemenea,Cand tabla are deformatii pe margine,prezentand ondulatii,loviturile de ciocan se aplica dinspre interior spre margine.

3.1.8.TAIEREA METALELOR

Operatia se realizeaza cu ajutorul daltilor de lacatuserie confectionate din otel-carbon sau otel de scule si ferastraul manual alcatuit dintr-un cadru metalic,cu maner si panza de taiat.Pentru taiere piesele se fixeaza intr-o menghina .

3.1.9.PILIREA este operatia de prelucrare a pieselor metalice la forma si dimensiunile necesare.

3.1.10.GAURIREA

Pentru aceasta operatie este necesara folosirea burghiului iar miscarile sunt executate cu masina de gaurit manuala sau mecanica.Inainte de gaurire cu un punctuator ascutit se executa o aduncitura in care trebuie sa intre varful burghiului.

3.2 Masuri specifice de protectie a muncii si de prevenire a incendiilor

Urmatorele masuri sunt cu caracter obligatoriu:

-verificare starii sculelor si a dispozitivelor inainte e inceperea lucrului .Se interzice utilizarea uneltelor defecte iar acestea vor fi inlocuite de catre seful de lot sau maistru;

-sculele de lovire trebuie sa aiba cozi in buna stare de sectiune ovala, cu capatul liber ingrosat,inpanate in partea metalica;

-ciocanele si baroasele trebuie sa fie bine prinse de cozile din lemn uscat .Lungimea cozilor trebuie sa fie de cel putin 25cm;

-surubelnitele ,pilele,burghiele manuale si celelalte unelte trebuie sa fie bine fixate in cozi si trebuie sa aiba inele de strangere;

-foarfecele,clestii trebuie sa aiba o constructie robusta ,sa nu prezinte frecari mari in articulatii sau jocuri;

-pe muchiile taietoare ale foarfecelor pentru tabla nu trebuie sa fie stirbituri,striviri si urme vizibile de rotunjire.Acestea trebuie sa fie intodeauna bine ascutite .

-pentru ascutirea sculelor pentru polizare muncitorii trebuie sa poarte ochelari de protectie;

-daca se simte actiunea cat de mica a curentului electric in uneltele electrice,muncitorul este obligat sa nu le mai utilizeze si sa le duca la verificat;

Pentru evitarea accidentelor care se pot produce la taierea la foarfecele cu parghii,tabla trebuie tinuta cu mana stanga,iar muncitorul trebuie sa poarte palmare.

CAP.4 Tehnologia de montare a instalatilor de ventilare

4.1.Generalitati

Montarea instalatiilor de ventilare si conditionare se realizeaza coordonat si corelat cu lucrarile de executie a constructiei.Ca si in cazul instalatiilor de incalzire,procesul de executie-montaj ale unei instalatii de ventilare comporta trei faze principale:

-lucrari pregatitoare montajului;

-lucrari de montaj;

-lucrari ce se executa dupa montaj.

Lucrarile pregatitoare sunt cele legate de analizarea proiectului,verificandu-se daca spatiile puse la dispozitie pentru montarea conductelor si a utilajelor sunt suficiente,daca golurile lasate de constructor corespund cu cele prevazute in proiect,etc.

Pentru realizarea unui montaj corect sunt necasare trasarea si insemnarea pozitiei tuturor elementelor componente:axa conductelor si a gurilor de refulare si aspiratie,axele si conturul utilajelor,locul de montaj al aparatelor,etc.Dupa ce materialele si utilajele au fost verificate,pot fi transportate la locul de montaj.Lucrarile de montaj incep prin fixarea in pereti si plansee a dispozitivlor de sustinerea conductelor de aer,se continua cu montarea si asamblarea lor pe suporturi,montarea utilajelor si a aparatajelor,etc.Lucrarile ce se executa dupa montaj sunt cele de inchidere a strapungerilor si a golurilor cu mortar de beton sau ciment si lucrari de finisaj.

4.2Montarea conductelor de aer

In instalatiile de ventilare si conditionare a aerului,la montarea conductelor de aer se tine seama de aspectul lor in cadrul incaperii respective;marginile lor trebuie sa fie drepte si paralele cu elementele de constructie din apropiere,iar flansele sa fie montate perpendicular pe axa longitudinala a canalului.Din motive de prevenire si stingere a incendiilor,trecerea prin conductele de ventilare a conductelor ce transporta lichide sau gaze combustibile nu este permisa.In interiorul canalelor de ventilare prin care se transporta praf,vapori sau gaze combustibile sau inflamabile nu este admisa montarea conductelor de incalzire si a circuitelor electrice.De asemenea in conductele de ventilare ale salilor aglomerate si cladirilor inalte nu se admite montarea circuitelor electrice.

Termoizolatia conductelor va fi executata din materiale incombustibile.Sustinerea conductelor de aer se pune la distanta de cel mult 3metri pentru conductele cu latura mare sau diametrul pana la 400 mm si 4 m pentru dimensiuni mai mari de 400 mm. Fiecare tronson de conducte prevazut la capete cu flanse trebuie sustinut independent prin cel putin doua dispozitive asezate simetric.Conductele verticale se sustin prin bratari fixe sub flanse.Montarea conductelor se incepe de obicei de la ventilator.

Conductele montate trebuie sa fie bine fixate,neadmitandu-se sageti sau devieri.Grosimea izolatiei termice se va stabili pe baza de calcul tehnico-economic de optimizare.Protectia suprafetei exterioare a izolatiei termice se va realiza tinandu-se seama de conditiile de expunere la umezeala,socuri,coroziune,etc

4.3Montarea gurilor de refulare si de aspiratie

Gurile de refulare si aspiratie se monteaza atat pe verticala cat si pe orizontala.Deoarece tipul si numarul de guri este ales de proiectant,acestea se vor monta numai cu respectarea indicatiilor date in proiect .Se recomanda ca gurile de refulare si aspiratie sa fie asamblate la conducta de aer prin imbinari demontabile.Procesul de minca pentru montarea unei guri pe o conducta de aer curinde urmatoarele operatii:

-trasarea golului pe conducta pentru decupare,

-taierea golului,inclusiv indoirea marginilor si ajustarea,

-trasarea si executarea gaurilor de prindere,

-confectionarea garniturilor de carton presat,

-asezarea garniturilor;

-fixarea gurii pe conducta prin suruburi mecanice.

In timpul operatiilor de montare,gurile de refulare,cele de aspiratie si capetele de canale libere trebuie protejate cu hartie,folie de plastic pentru a preveni patrunderea corpurilor straine.

4.4 Montarea filtrelor

Filtrele ceulare de praf se livreaza sub forma unui stelaj-rama in care se monteaza celulele filtrante.Aceste filtre se monteaza in general pe pardoseala,pe o fundatie sau pe o rama speciala.

Lucrarile de monataj al filtrelor de aer incep prin verificarea coresondentei dintre tipul si caracteristicile filtrului de furnizor si cele prevazute in proiect si controlul exterior general,pentru identificarea eventualelor deteriorari produse in timpul transportului.La montarea filtrelor se va asigura un acces usor pentru scoaterea si curatirea elementelor filtrate si pentru operatiile de curatire.Filtrul este racordat la instalatia de ventilare in conditiile unei etanseitati perfecte,prin flase stranse cu suruburi si garnituri de carton.

4.5Montarea bateriilor de incalzire s de racire

Inainte de montare bateriei de incalzire sau de racire se verifica corespondenta dintre tipul si caracteristicile baterii livrate de furnizor si datele din documentatia tehnica de executie,precum si existenta instructiunilor de montare elaborate de furnizori. Dupa controlul si curatirea bateriei de moloz,nisip,scame si inainte de montare,se efectueaza proba de incercare la presiune cu apa a bateriei.

Bateriile se monteaza ,in general pe dispozitive de sustinere,independente de cele ale conductelor de aer la care se racordeaza.

Bateriile se pot monta pe suport metalic,tip picior sau din beton,pe console fixate pe stalpi sau zidarie,suspendate de tavane sau de formele acoperisului cu ajutorul unor bare de otel cornier sau lat,etc.Pozitia normala de montare a bateriilor este in plan vertical.

Bateriile se monteaza in asa fel incat sa se asigure dezaerisirea,golirea si eliminarea condensatului,verificandu-se cu nivela planeitatea bateriei montate.

Operatiile de montare dupa efecuarea probei de pesiune cuprind:

-transportul bateriei de incalzire si al accesoriilor la locul de montaj,

-verificarea suportului pentru baterie,

-masurarea si trasarea pozitiei de montare a bateriei pe dispozitivul de sustinere,

-ridicarea,asezarea si fixarea bateriei pe dispozitivul de sustinere cu verificarea pozitiei de montare,

-racordarea bateriei la instalatia de aer si la instalatia de agent termic.

Racordarea se realizeaza prin intermediul unui difuzor si al unui confuzor.

4.6 Montarea ventilatoarelor

Montarea ventilatoarelor centrifugale sau axiale comporta trei faze principale:

-operatiile pregatitoare montajului ;

-operatiile de montare ;

-probe de functionare.

Inainte de inceperea montarii,este necesar sa se efectueze verificari ale ventilatorului si motorului electric.Daca exista unele defectiuni,trebuie imediat remediate,inainte de montare;totodata se curata agregatul de praf,murdarie si surplusuri de unsoare.

Ventilatoarele centrifugale se pot monta pe fundatii asezate pe pamant,pe console fixate pe pereti,pe suporturi metalice,pe stalpi de beton armat sau metalici,iar uneori se suspenda de plansee.

Ventilatoarele axiale pot fi montate pe canale de aer sau in goluri speciale amenajate in peretii cladirilor.

Agregatele ventilator-motor se aseaza pe pozitie cu respectarea riguroasa a cotelor de amplasament indicate in documentatie.Inainte de fixare definitiva pe pozitie se regleaza orinzontalitatea asezarii ventilatoarului.Controlul pozitiei definitive de montare si eventual al centrarii axelor se efectueaza dupa montarea tuturor pieselor componente ale agregatului.

Dupa montarea ventilatorului si motorului electric se executa racordul intre ventilator si conductele de aer, precum si racordul electric.

Ventilatoarele se racordeaza la tubulara prin intermediul unor burdufuri de amortizare din panza de cort,iar la reteaua de conducte prin intermediul unor portiuni drepte de canale,cu lungimea de 810d atat pe partea de aspiratie cat si pe cea de refulare,in care d este diametrul conductelor circulare.

4.7 Masuri specifice de amortizare a zgomotelor

Nivelul de zgomote produs de instalatiile de ventilare nu trebuie sa depaseasca anumite valori care sunt stabilite prin norme in functie de activitatea care se desfasoara in cladire.Nivelul zgomotelor produs de functionarea instalatiilor de ventilare va fi cel mult egal cu nivelul de zgomot ambiant din incaperile ventilate.

Pentru combaterea zgomotelor si a vibratiilor produse de functionarea instalatiilor de ventilare se iau diferite masuri,in functie de sursa producatoare si de calea de propagare.

Pentru a se evita producerea de zgomot in reteaua de conducte datorita circulatiei aerului,este necesar ca viteza aerului in acestea sa nu depaseasca limitele stabilite prin norme.

Pentru marirea atenuarii zgomotelor in conductele de ventilare, se captuseste interiorul acestora cu materiale absorbate.Pentru captusire se folosesc materiale fonoizolante care absorb zgomotele . Ventilatoarele constituie sursa principala de zgomot in instalatiile de ventilare.Zgomotul generat de ventilatoare poate fi de origine aerodinamica sau de natura mecanica.Zgomotul aerodinamic depinde de forma paletelor, si de viteza periferica a rotorului ventilatorului. Pentru atenuarea vibratiilor se recomanda:amplasarea ventilatorului,pompele,compresoarelor cat mai departe de incaperile la care se cere un nivel de zgomot redus,racordarea ventilatoarelor la conductele de aer sa nu se realizeze prin intermediul unor elemente elastice,postamentul sa fie prevazut cu sistem de amortizare a vibratiilor.

Cand atenuarea naturala in retea si atenuarea obtinuta prin captusitea conductelor nu sunt suficiente,se folosesc atenuatoare de zgomot.

Atenuatoarele se executa sub forma unor piese lungi cu sectiune dreptunghiulara sau circulara.Toate elementele atenuatorului sunt captusite cu un material fonoabsorbat.Acestea se monteaza pe canale de obicei langa sursa de zgomot.

4.8 MASURI DE PROTECTIE A MUNCII SI

DE PRVENIRE A INCENDIILOR

La montarea instalatiilor de ventilare si conditionare a aerului se respecta urmatoarele reguli principale:

-toate locurile periculoase se apara cu balustrade din scandura;

-instalarea dispozitivelor de ridicat pentru piesele grele trebuie facuta in conditii de siguranta;

-cricurile sau vinciurile vor fi foloite strict in limita puterii lor;

-ventilatoarele,bateriile grele si motoarele vor fi introduse pe planuri inclinate,construite corespunzator;

In timpul montajului se vor lua urmatoarele masuri:

-la imbinarea conductelor,gaurile se aduc pe ax cu ajutorul unui dorn metalic,nu cu degetele;

-materialele si piesele nu se depoziteaza pe caile de acces ale muncitorilor;

-manipularea si montarea pieselor grele se efecuaza sub indrumarea unui cadru tehnic.

Principalul utilaj intr-o instalatie de ventilare este ventilatorul.La montarea acestuia pe fundatii se acorda o mare atentie la scoaterea talpilor pe care a fost transportat si la folosirea rangilor pentru fixarea lui pe postament.La centrarea lui pe gaurile consolelor este necesara prinderea lui imediata pe buloane.

Pentru evitarea accidentelor,inainte de folosire,utilajele de ridicare trebuie verificate.Nu se vor folosi franghii sau cabluri cu urme pronuntate de uzura,de putrezire,de ruginire,fire rupte sau rosaturi.

O atentie deosebita trebuie data modului in care se prind si se ridica materialele si utilajele cu ajutorul franghiilor.Ramura de franghie care pleaca in sus din legatura nu trebuie a fie indoita prea in scurt pentru a veni cat mai drept posibil spre carlig.Oriunde franghia vine in contact cu o muchie ascutita a piesei,se vor pune scanduri sau pachete groase de sac ,pentru a se feri de rosaturi.Acestea se agata de carlig ocolindu-se carligul pe la spate si lasandu-se apoi cele doua ramuri in fata.

Cand un obiect este legat de doua franghii care fac un unghi mare intre ele,este necesar a se lega ceva solid intre ele,pentru a se evita scaparea din carlig.

Pentru sustinerea provizorie a diverselor aparataje,in timpul montarii lor,se utilieaza,printre altele,capre si trepiede.In cazul folosirii acestor elemente de sustinere,este necesar sa se verifice starea lor inainte de folosire.La montarea elementelor instalatiei de ventilare nu este permisa utilizarea scarilor decat pana la inaltimi de 3 m;peste aceasta inaltime se utilizeaza schele si podine.Cand se sta pe scari,podine sau schele,nu este admisa ridicarea greutatilor mai mari de 20 kg.

Nu este permisa interventia la ventilatoare in timpul functionarii acestora!

Pentru prevenirea incediilor,ventilatorele si motoarele electrice instalate in incaperi cu degajari de vapori inflamabili sau de praf combustibil,exploziv trebuie sa fie de o constructie care sa evite producerea scanteilor sau a unor scurtcircuite.

BIBLIOGRAFIA:

"INSTALATII DE INCALZIRE CENTRLA SI VENTILARE", EDITURA DIDACTICA SI PEDAGOGICA,BUCURSTI 1985.

ANEXE