INSTALATII SANITARE SI ELECTRICE MODERNE IN CONSTRUCTIILE DE LOCUINTE

Cap.I Scurt istoric despre electricitate

Cum s-a nascut studiul electricitatii?

Descoperirea fenomenului pe care noi il numim astazi electrizarea corpurilor prin frecare a avut loc cu totul intamplator , cu aproximativ 2500 de ani in urma. Legenda spune ca sotia marelui invatat grec Tales din Milet avea obiceiul sa-si mangaie pisica preferata. In felul acesta , bratara ei de chihlimbar se incarca cu electricitate si , la o eventuala apropiere de nasul pisicii , intre acesta si bratara sarea o mica scanteie. Daca lucrurile s-au petrecut sau nu intocmai nu putem sti precis , insa ceeace este sigur e faptul ca Tales a consemnat in lucrarile sale un alt fenomen interesant pe care l-a observat , si anume ca unele corpuri , frecate cu o bucata de blana sau postav capata proprietatea de a atrage alte corpuri usoare: bucatele de hartie , bobite din maduva de soc etc. Deoarece acest lucru a fost observat se pare prima data , la chihlimbar , fenomenul a capatat numele de electrizare (in greceste , chihlimbarul se cheama electron). Mult mai tarziu s-a putut dovedi ca cele doua fenomene , aparitia scanteii si atragerea bucatelelor de hartie , au o aceeasi cauza electricitatea.

Timp de 2000 de ani , nimeni nu s-a mai interesat de aceste fenomene. Abia pe la 1600 un medic englez , Wiliam Gillbert , isi propune sa faca o serie de experiente in legatura cu observatia lui Tales. Studiind electrizarea corpurilor prin frecare , Gillbert constata ca unele se electrizeaza , adica prezinta fenomenul de a atrage obiecte usoare , dupa ce au fost frecate , iar altele nu. De fapt , toate corpurile se electrizeaza prin frecare , numai ca nu toate pastreaza aceasta proprietate. Corpurile care nu raman electrizate au fost numite bune conducatoare de electricitate , iar cele rele conducatoare sau izolatoare .

Materialele conductoare pot fi metalice sau nemetalice . Dintre materialele nemetalice fac parte electrolitii. Acestia in solutie sau topitura disociaza in ioni si devin bune conducatoare de electricitate. Din aceasta categorie fac parte:acizii bazele alcaline si sarurile. Electrolitii sunt folositi in baterii , acumulatori sau la electroliza.

Fierul , cuprul , plumbul , argintul si oricare alt metal sunt corpuri bune conducatoare de electricitate sau conductoare. Tinute direct in mana , ele nu pot fi electrizate .Daca insa unei vergele de metal ii punem un maner dintr-un material izolant (cum ar fi de exemplu , lemnul , ebonita , ceara , material plastic) si apoi , tinand-o de maner , o vom freca cu o bucata de blana sau de postav , vergeaua de metal va capata proprietatea de a atrage bucatele de hartie , bobite de maduva de soc etc. , adica se va electriza.

S-a constatat ca exista de fapt doua feluri de electricitate care , pentru a fi distinse , au fost notate respectiv cu (+) electricitatea pozitiva , si minus (-) electricitatea negativa.

Experiente foarte simple au aratat ca doua corpuri incarcate cu acelasi fel de electricitate se resping unul pe altul , pe cand incarcate cu electricitate de semn diferit , se atrag.

La inceputul studierii fenomenului s-a crezut ca electricitatea ar fi un fluid (un fel de lichid) cu proprietati speciale printre care si aceea ca este invizibil. Prezenta sau absenta acestui fluid pe un corp oarecare se credea pe vremea aceea face ca el sa posede sau nu proprietati electrice.

MOTTO:   'SCOALA  E  SUFLETUL  NATIUNII

         TOATA  NATIUNEA  FARA  SCOALA  PIERE!'

Pe Arges in jos,

Pe un mal frumosla numai 7 km de centrul municipiului Pitesti se afla unul din cele

mai moderne lacasuri de cultura din jud. Arges - SCOALA CU CLASELE I-VIII BASCOV. Aceasta si-a deschis portile timp de peste 120 ani si a lasat absolventilor intelepciune, intelegere, judecata si indreptare si i-a rugat sa fie nu numai induratori sau iertatori, ci si judecatori si indreptatori cu cugetul limpede, adanc si curat.

A exista inseamna a invata.

Scoala are 42 de cadre didactice care inlesnesc procesul de cunoastere, depun eforturi pentru ca elevii sa se simta ca intr-o familie, cu dorinte si  impliniri, cautari si realizari, intr-un schimb permanent de experiente si opinii; diferiti, dar angajati spre atingerea aceluiasi ideal: asezarea cu atentie, cu devotament si responsabilitate 'pietrelor' pentru fundamentul spiritual al elevilor , pe care ii invata cum sa-si construiasca edificiul personalitatii.

   ,,Bucatele satura pantecele, iar cartea mintea'

Cap.III Instalatii sanitare si instalatii electrice moderne in locuinte.

Scurt istoric
Metodele de debarasare de reziduuri dateaza din antichitate. Au fost gasite instalatii sanitare in ruinele oraselor antice Creta si oraselor asiriene.

Fantanile arteziene create de romani functioneaza si astazi. Desi primul lor rol era estetic, obiceiul romanilor de a arunca gunoaiele in strada a facut ca insemnate cantitati de materie organica sa fie transportate de apa rezultata din ploi. Spre sfarsitul Evului Mediu, in Europa s-au dezvoltat depozite subterane in care erau aruncate gunoaiele. Cand acestea se umpleau, lucratorii sanitari le goleau, pe cheltuiala detinatorului. Reziduurile erau folosite ca fertilizatori la fermele din apropiere sau erau aruncate in ape curgatoare sau pe terenuri virane.
La inceputul secolului XX, cateva orase si obiective industriale au inceput sa recunoasca ca deversarea apelor reziduale direct in apele curgatoare produce probleme de sanatate.

1.Instalatiile exterioare de alimentare cu apa.

Totalitatea constructiilor si instalatiilor necesare pentru satisfacerea nevoilor de apa in scopuri menajere , industriale sau pentru combaterea incendiilor poarta denumirea de sistem de alimentare cu apa sau , pe scurt , alimentare cu apa.

Elemente componente:

-sursa de apa (rau , izvor , strat acvifer);

-captarea , avand drept stop colectarea apei din sursa;

-instalatiile de tratare a apei , carea u rolul de a prelua apa bruta , in scopul imbunatatirii proprietatiilor ei fizice , chimice , bacteriologice sau organoleptice pentru a o face utilizabila ca apa potabila sau apa industriala;

-apeductele , prin care apa este condusa de la sursa sau de la instalatia de tratare la rezervoarele de inmagazinare;

-statiile de pompare , care au rolul de a realiza presiunea necesara in reteaua de distributie a apei;

-rezervoarele de inmagazinare a apei , care au ca stop acumularea unei cantitati de apa necesara pentru satisfacerla nevoilor de consum menajer , industrial sau pentru combaterea incendiilor;

-reteaua de distributie alcatuita din conducte si armaturi care asigura transportul apei de la statiile de pompare pana la conductele de racord la consumatori si care poate fi executata din tuburi din fonta , otel , azbociment sau beton armat .

Reteaua exterioara de alimentare cu apa a unui ansamblu de cladiri

1-conducta principala (artera);2-conducta de serviciu (publica);

3-bransamentele consumatorilor;4-instalatia de ridicare a presiunii apei;

5-reteaua exterioara;6-hidranti exteriori pentru combaterea incendiilor

2.Descrierea instalatiilor interioare de alimentare cu apa rece si calda pentru consum menajer si a retelei de canalizare

Instalatiile interioare de alimentare cu apa rece si calda pentru consum menajer (baut gatit,spalat etc.) au rolul de a asigura alimentarea cu debitul si presiunea de utilizare necesare a tuturor punctelor de consum ale apei (robinete sau baterii amestecatoare de apa rece cu apa calda de consum , montate la obiectele sanitare) din cladirile de locuit ,social-culturale sau din grupurile sanitare ale cladirilor industriale.

Solutii constructive ale instalatiilor interioare de alimentare cu apa rece si calda pentru consum menajer

Instalatiile interioare de alimentare cu apa rece si , respectiv , apa calda pentru consum menajer, cuprind retele de conducte ; fitinguri ; armaturi montate pe retelele de conducte ; obiecte sanitare si accesoriile acestora ; armaturile obiectelor sanitare ; racorduri flexibile.

In cladirile de locuit colective (blocurile de locuinte) retelele de conducte pot fi cu contorizare:

-individuala (apartament)

-colectiva (in sistem pausal).

De regula , pentru cladirile de locuit se adopta retele de disributie interioara , cu conducte amplasate in subsoluri sau in canale tehnice circulabile , din care pornesc , pe verticala , coloane de alimentare pentru bai si bucatarii daca , prin proiect , nu sunt prevazute si alte puncte de consum.

Retele interioare de alimentare cu apa rece si respectiv , cu apa calda de consum , in sistem cu contorizare individuala (pe apartament)

Alimentarea cu apa rece si respectiv , cu apa calda de consum , a apartamentelor fiecarui nivel , care sunt suprapuse pe aceeasi verticala se FACE prin coloane principale amplasate in zona casei scarii. La fiecare nivel sunt prevazute nise special amenajate sau casete prefabricate , in care se amplaseaza contoarele de apa rece , respectiv de apa calda de consum. Contoarele se monteaza pe racordurile de alimentare cu apa rece respectiv , apa calda de consum ale fiecarui apartament.

Armaturile obiectelor sanitare (robinete , baterii , amestecatoare) se pot racorda direct sau prin intermediul unor distribuitoare de apa rece respectiv , de apa calda , cu robinete principale de inchidere si cu racorduri flexibile care permit alimentarea fiecarui obiect sanitar in parte. Pe fiecare racord se monteaza robinete de inchidere , usor manevrabile.

Pentru coloanele principale se recomanda tevi din otel zincate sau cupru , iar pentru conductele de legatura , tevi din mase plastice (polietileno de inalta densitate sau polipropilena). Pentru racordarea obiectelor sanitare la instalatia de apa rece si calda se recomanda tuburi flexibile din metal sau mase plastice si racorduri speciale din cupru , pluma sau otel inox.

Retele interioare de alimentare cu apa rece si respectiv , cu apa calda de consum , in sistem de contorizare colectiva.

Retelele de conducte de distributie a apei reci si respectiv , a apei calde de consum se compun din :

-conducte principale de distributie (se pot monta in subsol , canale tehnice distributie inferioara sau la partea superioara a cladirii , suspendate sub plansee distributie superioara);

-coloane (alimentate cu apa din conducta principala de distributie prin conductele de ramificatii ale acesteia);

-conducte de legatura (de la coloane la punctele de utilizare a apei din cladire).

Intre cele doua instalatii interioare , de distributie a apei reci si respectiv , a apei calde de consum , singurele puncte de legatura sunt bateriile amestecatoare (montate pe lavoare , cazi de baie , spalatoare de bucatarie etc.).

Conductele instalatiei interioare de distributie a apei reci pentru consum menajer se executa fie cu tevi din otel zincat , fie cu tevi din materiale plastice (polietilena de inalta densitate , polipropilena , policlorura de vinil (P.V.C. 60) , rezistente la presiunea de regim de 6 bar si la temperaturile uzuale ale apei reci (1015˚C si ale apei calde de consum (5560˚C).

Conductele retelei de alimentare cu apa calda de consum se executa cu tevi din otel zincate , cupru , polipropilena sau PVC 100.

3.Reteaua de canalizare

Apele menajere uzate sunt evacuate din imobil tot prin folosirea unei retele de conducte avand insa diametre mai mari decat cele ale retelelor de apa , deoarece prin reteaua de canalizare apele uzate curg liber , aceasta functionand la presiune atmosferica.

Materialele de confectie ale retelelor de canalizare sunt in mai toate cazurile , masele plastice desi , multa vreme s-au folosit tuburi si fitinguri din fonta sau beton. Reteaua de canalizare a unui imobil deverseaza intr-un camin situat in exterior si care are legatura cu conducta stradala de canalizare sau , in lipsa canalizarii stradale , intr-o fosa subterana construita conform unor norme precise si care va fi golita periodic. Portiunile orizontale ale conductelor de canalizare vor avea pante de scurgere catre locul de deversare iar la capetele superioare ale coloanelor vor fi prevaz ute aerisiri deschise in atmosfera. In locurile cele mai expuse , sistemul de canalizare va fi prevazut cu posibilitati de acces a mijloacelor de desfundare (T-uri cu capace etanse).

Referitor la spatiile de deversare a apelor uzate , in ultimii ani au fost propuse si s-au realizat mai multe solutii constructive: puturi absorbante , fose septice etc. Ultimele reglementari in domeniu prevad utilizarea in exclusivitate a bazinelor subterane din beton vidanjabile. Vidanjarea acestora se face de catre firmele abilitate , pe baza de contract. Aceste firme au obligatia de a descarca apele uzate in statii de epurare.

Posibilitati de evacuare a apelor menajere uzate

Absorbtia apelor menajere in sol sau deversarea acestora in rauri sau lacuri au fost , multa vreme , singurele modalitati de a scapa de acest deseu. Si astazi cele doua modalitati de preluare au ramas cele mai importante daca ne gandim ca arderea apelor uzate este un procedeu mult mai costisitor. Legislatia privind masurile de protectie a mediului a evoluat insa foarte mult astfel ca nimeni nu mai poate dirija la intamplare aceste ape reziduale fara a se expune unor sanctiuni foarte drastice.

Instalatia interioara de canalizare

Obiectele sanitare din care provin apele menajere uzate sunt chiuvetele lavoarele , cazile de baie , closetele , masinile de spalat etc.

Toate aceste obiecte sanitare sunt racordate la coloana de canalizare cu ajutorul unor conducte. De regula , aceste conducte au aceleasi diametre cu cele ale gurilor de iesire din obiectele sanitare respective. Pentru a impiedica patrunderea gazelor nocive din coloana de canalizare in incaperile bailor si bucatariilor , la iesirile apelor uzate din cazi , chiuvete , lavoare sunt montate sifoane. Aceste sunt construite stfel incat sa mentina tot timpul un strat de apa (garda hidraulica) cu rol de dop in calea gazelor. Vasele de WC au , prin constructie , prevazuta aceasta inchidere hidraulica. Conductele de evacuare a apelor uzate sunt racordate la sifonul de pardoseala din care pleaca o singura conducta la coloana.

In functie de necesitati , sifoanele de pardoseala au guri de intrare , mai multe sau mai putine. Conductele de evacuare pot fi racordate si direct la coloana de scurgere.

Coloana verticala de canalizare preia apele uzate de la toate nivelele cladirii. Ea nu poate avea un diametru mai mic decat al celui mai mare racord de evacuare al apelor uzate care de obicei este vasul de WC. Prin coloanele verticale , curgerea are loc gravitational. In functie de debit , la un moment dat , curgerea poate fi peliculara elicoidala , peliculara cu valuri , cu diafragme de lichid sau cu dopuri de lichid.

Coloanele de scurgere verticale sunt racordate la reteaua de conducte orizontale de scurgere care se unesc in conducta principala de scurgere. In sistemul orizontal de scurgere , curgerea trebuie sa aiba loc cu suprafata libera asigurand astfel degajarea continua a gazelor nocive catre atmosfera.

Apele reziduale provin din intrebuintarile casnice sau din diferite procese industriale care au loc in fabrici si uzine. Problema apelor reziduale a dobandit o importanta in crestere incepand cu anul 1970 ca urmare a ingrijorarii generale fata de poluarea mediului in care traim.


Transportul apelor reziduale
Apele reziduale sunt transportate de la origine pana la uzinele de tratare prin sisteme de conducte care sunt de obicei clasificate in functie de tipul apei care curge prin ele. Daca sistemele transporta atat apa de ploaie cat si reziduala, se numesc sisteme combinate, si deservesc de obicei zonele mai vechi ale oraselor. Odata cu dezvoltarea oraselor, apa de ploaie a fost separata de cea provenita din utilizarea casnica si industriala, si este transportata prin conducte separate. Acest aranjament este mai avantajos deoarece nu mai transporta volumul mare de apa de ploaie catre uzinele de tratare.

Originile si cantitatile apelor reziduale
Apele reziduale provin de obicei din consumul casnic, industrial, precipitatii, etc.
Apa provenita din consumul casnic rezulta din activitatile zilnice ale oamenilor, si are o medie de la 150 litri pentru o persoana zilnic (in Regatul Unit) pana la 950 litri (in unele parti ale SUA). Cantitatea si tipul apelor reziduale variaza foarte mult, in functie de tipul de industrie, de controlul apelor folosite in procesul industrial.

Pentru apele care sunt reutilizate, tratamentul cu ozon este cea mai sigura metoda. Aplicatii ale acestei metode si alte tehnici avansate de reciclare a apei vor deveni foarte raspandite in viitor datorita eforturilor depuse de guvernele lumii pentru a stopa poluarea apelor.

Planificarea si montarea unei instalatii de alimentare cu apa intr-o cladire

Pentru obiectivele de investitii publice , proiectantul elaboreaza graficul de esalonare a executarii lucrarilor de instalatii. Organizarea executarii acestor lucrari revine unitatilor specializate de executare si montare a instalatiilor de alimentare cu apa , care sunt atestate in acest scop.

Pentru locuintele private , mono sau multifamiliale , racordul de apa rece , cel de apa calda cat si racordul de canalizare cu reteaua oraseneasca trebuie sa fie proiectate si executate de catre firmele de exploatare care functioneaza in fiecare localitate (sau firme agreate de catre acestea). Lucrarile de racordare se incheie in faza in care racordul propriu-zis (teava) este utilizabil , caminul este construit , iar in interiorul lui este montat contorul cu armaturile aferente. Din camin inspre interiorul cladirii lucrarea poate fi executata de orice alta firma de specialitate sau de catre proprietar , in regie proprie.

Executarea lucrarilor la instalatiile de alimentare cu apa se face coordonat cu celelalte instalatii , termice in special , coordonarea fiind necesara pe intreg parcursul executarii si montarii instalatiilor , incepand de la trasare.

Montarea conductelor principale de apa si canalizare

Principii de baza

a)     De la caminul de apa (sau caminul hidroforului) si pana la limita

cladirii , conducta de aductiune va fi pozitionata subteran la o adancime situata sub cota de inghet stabilita pentru zona respectiva (800-100 cm). La intrarea in interiorul cladirii , conducta se va afla la aceeasi cota de adancime.

b)    Odata cu stabilirea locului de patrundere in interior a conductei de

aductiune se va stabili si traseul orizontal al conductei principale in asa fel incat distanta pana la coloane (coloana) verticale de alimentare sa fie cat mai scurta. Conductele subterane ce urmeaza a fi ingropate vor fi asezate pe un pat de nisip si acoperite cu un strat de 3-5cm de nisip pentru a evita perforarea lor cu fragmente dure.

c)     Traseul din interiorul cladirii va tine cont de mai multi factori si

anume:

-daca incinta este amenintata chiar doar si accidental , de inghet ,

conductele se vor poza subteran (intr-un canal vizitabil sau ingropate);

-daca incinta este incalzita , conductele se pot poza suprateran;

-indiferent ca este vorba de conducte de alimentare sau conducte de

evacuare , tuturor li se va asigura o panta de scurgere. Pantele exagerat de mari nu sunt recomandabile la fel ca si cele mici;

-pe portiunile orizontale ale conductelor nu sunt admise burti care sa

permita stocarea de lichid si sa impiedice scurgerea completa;

-in cazul adaptarii solutiei cu conducte asezate in canal vizitabil ,

conductele de apa vor avea , pe cat posibil , trasee identice cu cele de canalizare (in vederea reducerii costurilor).

Trasarea instalatiilor interioare de alimentare cu apa rece si calda de consum.

Prin operatia de trasare se intelege marcarea in teren a cotelor de

montarea conductelor de distributie si a punctelor consumatoare de apa din cladire. Trasarea instalatiei se face pe baza datelor din proiect si a planului de coordonare a tuturor retelelor de conducte (apa rece , apa calda de consum , canalizare etc.) ce se monteaza in aceeasi cladire.

Operatia de trasare a instalatiilor incepe in faza in care peretii sunt inca netencuiti , iar sapa incaperilor neturnata. De aceea este necesar sa existe un element comun de referinta. Acest element se numeste linia la un metru sau linia de vagris situata la inaltimea de un metru de la cota pardoselii finite. Fata de aceasta linie se stabilesc cotele de montare a punctelor consumatoare de apa si a conductelor de instalatie. Pentru trasarea liniei de vagris este nevoie de un furtun transparent cu diametrul de 10-15mm , cu ambele capete libere. Furtunul va fi umplut cu apa aproape complet si va fi manevrat de catre doi lucratori. Unul din ei va ramane pe loc tinand furtunul cu meniscul de apa in dreptul semnului facut cu o creta la 1m deasupra podelei incaperii. Cel de-al doilea lucrator se deplaseaza in alt loc al etajului respectiv , isi fixeaza un punct la aproximativ 1m deasupra podelei si verifica daca meniscul se stabilizeaza in acel punct sau trebuie deplasat in sus ori in jos pentru a se stabiliza. Se marcheaza cu creta punctul in care meniscul este stabil la ambele capete.

Dupa trasarea liniei de 1m , marcarea punctelor de alimentare cu apa calda si rece pentru chiuvete , dusuri , cazi , vase de WC , bideuri etc. Se va face respectand intocmai proiectul de instalatii. De asemenea , se va face marcarea punctelor de preluare a apelor uzate de catre reteaua de canalizare.

Este de presupus ca , tinand seama de spatiile existente in camera de baie si bucatarie , de dimensiunile obiectelor sanitare ce vor fi instalate si de estetica dotarii acestor spatii , beneficiarul a stabilit deja locurile de amplasare pentru fiecare obiect in parte. Dupa trasarea liniei de 1m urmeaza trasarea pe verticala si orizontala a traseelor viitoarelor conducte de apa rece si calda.

Trasarea in plan orizontal a instalatiei interioare cuprinde:

-stabilirea traseelor conductelor principale de distributie si a punctelor de amplasare a reazemelor pentru conducte;

-pozitiile si cotele de amplasare a punctelor de pornire a coloanelor si a golurilor necesare pentru trecerea acestora prin plansee;

-pozitiile obiectelor sanitare (chiuvete , cazi , vase WC , bideuri etc.)in interiorul incintelor prevazute cu astfel de obiecte.

Trasarea in plan vertical a instalatiei interioare cuprinde:

-traseul conductelor pe peretii cladirii si punctele de fixare;

-inaltimea de montare a obiectelor sanitare;

-golurile necesare pentru traversarea peretilor interiori si exteriori ai cladirii;

Traseele conductelor de alimentare cu apa din interiorul cladirii trebuie sa fie paralele cu peretii sau cu linia stalpilor si sa urmeze drumul cel mai scurt de la coloana pana la punctele de consum.

Coloanele sunt sustinute cu ajutorul bratarilor metalice incastrate in elementele de constructii cu mortar de ciment sau de ipsos

Instalatii interioare de canalizare a apelor uzate menajere

Pentru evacuarea apelor menajere uzate provenite din bucatarii , de regula este utilizata o conducta de PVC cu diametrul de 2 toli. Intrucat in marea majoritate a situatiilor , singurul obiect sanitar in care se foloseste apa este spalatorul de bucatarie , apa uzata provenita din aceasta este condusa direct in coloana de canalizare. La iesire , sub bazinul lavoarului , se monteaza un sifon pentru asigurarea garzii hidraulice.

Numarul punctelor de consum al apei in cadrul unei bai este considerabil mai mare:un vas dee closet , un lavoar , o cada de baie , o masina de spalat , eventual un bideu si o cabina de dus.

Solutia tehnica pentru colectarea si evacuarea apelor uzate din toate aceste puncte catre coloana de canalizare este montarea unui sifon pe pardoseala. Locul de amplasare al acestuia pe pardoseala baii va trebui sa tina seama de posibilitatea montarii unor trasee cat se poate de drepte de la obiectele sanitare catre sifon. Aceasta va asigura usurinta desfundarii acestor tronsoane. Toate scurgerile vor avea o panta de 2-5 catre sifon. Atat amplasarea sifonului cat si montarea scurgerilor se vor face inainte de turnarea sapei care , prin turnare , va asigura o panta de scurgere catre sifon pentru drenarea apei de spalare a pardoselii sau a celei provenita din scurgeri accidentale.

Instalatiile interioare de canalizare a apelor uzate menajere cuprind ansamblul de obiecte sanitare , dispozitive sau sisteme constructive de colectare a apelor uzate si reteaua de conducte care le transporta si evacueaza in retelele exterioare de canalizare , prin intermediul caminelor de racord amplasate in exteriorul cladirilor.

Solutii constructive pentru retelele interioare de canalizare a apelor uzate menajere

Retelele de conducte pentru evacuarea apelor uzate menajere cuprind:

conducte de legatura de la obiectele sanitare (sau alte puncte de utilizare a apei in scopuri igienico-sanitare) la coloane;

coloanele (conductele verticale) de evacuare a apelor uzate menajere;

conducte orizontale (colectoare) , la care sunt racordate coloanele;

conducte de ventilare naturala a retelei interioare de canalizare a apelor uzate menajere;

Retele de conducte pentru evacuarea apelor uzate menajere

Conductele de legatura de la obiectele sanitare la coloane.

Apele uzate menajere sunt evacuatedin obiectele sanitare prin sifoanele

acestora , in conductele orizontale de legatura la coloane.In acestea apa curge gravitational , fie cu nivel liber , fie la sectiunea plina a conductei , in functie de gradul de utilizare a obiectului sanitar.

Pentru aceasta , conducta de legatura trebuie sa aiba un anumit diametru , corespunzator debitului de apa evacuat si sa fie montata cu o anumita inclinare fata de orizontala , numita panta de curgere.

*coloanele de canalizare a apelor uzate menajere. In coloane apa curge prin cadere libera; la debite mici are loc o scurgere peliculara instabila, fie sub forma unei elice cilindrice fie sub forma unei pelicule cu vapori. Pe masura ce debitul de apa creste , curgerea in coloana este perturbata , au loc ruperi ale peliculei si se pot forma diafragme sau dopuri de lichid.

Pe coloanele de canalizare cu legaturi de la obiectele sanitare se prevad tuburi (piese) de curatire la baza coloanei , deasupra ultimei ramificatii si la fiecare doua niveluri.

*Conductele orizontale (colectoare) de canalizare a apelor uzate menajere. In conductele orizontale (colectoare) la care sunt racordate coloanele , curgerea apei uzate are loc gravitational , cu nivel liber pentru a se asigura evacuarea continua a gazelor nocive , prin coloane , in atmosfera.

*solutii tehnice speciale de canalizare a apelor uzate menajere. Pentru utilizarea rationala a apei , in conditii igienico-sanitare si de confort sporit , au fost realizate aparate si dispozitive atasate obiectelor sanitare , care au imbunatatit solutiile tehnice traditionale de evacuare a apelor uzate prin retelele de canalizare.

Evacuarea apelor uzate de la masinile de spalat vase sau rufe se poate realiza cu pompe cu debite de circa 50l/min care asigura refularea apei uzate in coloana , printr-o conducta cu diametrul de 40mm , la o distanta de 40-50m pe orizontala si 3,5-4m pe verticala.

Tevi , tuburi si piese de legatura pentru canalizari

La realizarea instalatiilor interioare de canalizare a apelor uzate menajere , se recomanda utilizarea urmatoarelor tevi si tuburi:

*pentru racordarea obiectelor sanitare la instalatia de canalizare: tuburi de scurgere din fonta , tevi din Pb de scurgere , tevi si tuburi din polipropilena (PP) din polietilena (PE) sau din policlorura de vinil (PVC) si tuburi flexibile din metal sau mase plastice.

*pentru coloane conducte orizontale (colectoare) de canalizare:tuburi de scurgere din fonta , PP , PE sau PVC.

Tevile din plumb se folosesc pentru executarea legaturilor dintre obiectele sanitare si coloanele instalatiei de canalizare.

Tevile si piesele speciale pentru instalatiile de canalizare , fabricate din polipropilena ignifugata , prezinta urmatoarele caracteristici:

-mare stabilitate dimensionala , care permite imbinarea cu garnituri din elastomeri;

-rezistenta buna la lovire;

-rezistenta foarte buna la apa fierbinte provenita de la masinile de spalat rufe sau vase;

-structura de suprafata usureaza scurgerea si impiedica depunerea si formarea de cruste;

-fenomenul de condensare pe conducte este neglijabil , datorita conductivitatii termice scazute a polipropilenei;

-datorita materiei prime folosite , aceste produse practic nu dau semne de imbatranire;

-conductele si piesele speciale sunt foarte usoare datorita greutatii specifice reduse;

-sunt extrem de rezistente la actiunea detergentilor;

-polipropilena nu este atacata de marea majoritate a acizilor si bazelor minerale , chiar la concentratii ridicate si temperaturi ce nu depasesc 90˚C;

-garniturile de etansare sunt deja montate in mufe; materialul special construit pentru etansare confera acestor garnituri o durata de viata egala cu a conductelor;

-montarea rapida si economica nu necesita folosirea adezivilor , care sunt scumpi si deseori emana vapori toxici;

-intretinerea este usoara;

-modul de imbinare permite asamblarea simpla si rapida cu conducte din materiale diferite: fonta , PVC , polietilena sau tevi metalice.

Instalatii de gaze combustibile

Gazele combustibile sunt folosit in instalatiile de ardere din cladirile de locuit sau din industrie , in scopul obtinerii energiei termice necesare pentru incalzire , nevoi menajere sau in diferite procese tehnologice.

Gazele combustibile sunt inodore (fara miros) , incolore si combustibile.

Gazele combustibile , in amestec cu aerul , in spatii inchise , devin explozibile. Din aceasta cauza la amplasarea instalatiilor de gaze combustibile se iau masuri speciale de siguranta pentru evitarea pericolelor de incendii si explozii.

Cele mai utilizate gaze combustibile sunt gazele naturale si gazele petrolifere lichefiate.

Instalatii de gaze naturale combustibile

Gazele naturale sunt amestecuri de hidrocarburi saturate (metan , etan propan etc.) si contin unele impuritati ca: bioxidul de carbon , azotul , hidrogenul sulfurat , praful etc.

Elemente componente

1-instalatii de captare a gazelor naturale alcatuite din sonde , reteaua de captare si inmagazinare.

2-instalatii pentru tratarea gazelor naturale alcatuite din:

*instalatii pentru eliminarea apei din gazele naturale (separatoare de apa);

*instalatii pentru eliminarea prefului din gazele naturale (filtre de praf);

*instalatia pentru odorizarea gazelor naturale , cu anumite substante chimice cu miros specific numite mercaptani , care semnalizeaza prezenta gazelor , in scopul evitarii formarii amestecurilor explozive.

3-retele exterioare pentru transportul si distributia gazelor naturale.

Retelele exterioare sunt alcatuite din:

-conducta de transport (magistrala);

-instalatii pentru reducerea si reglarea presiunii gazelor naturale alcatuite din posturi sau statii de reglare a presiunii gazelor naturale. Presiunile gazelor in diferite parti ale retelelor au valori diferite si se numesc trepte de presiuni. Trecerea de la o treapta de presiune la o alta inferioara se face cu ajutorul instalatiilor de reducere si reglare a presiunii gazelor naturale. Treptele de presiuni utilizate sunt: presiune inalta (peste 6 bar) , presiune medie (intre 2 si 6 bar) , presiune redusa (intre 0,2 si 2 bar) , presiune intermediara (intre 0,05 si 0,2 bar) , presiune joasa (sub 0,05 bar);

-conductele de distributie alcatuite din conducte si aparate care p-reiau gazele de la instalatiile de reducere a presiunii si le transporta pana la robinetele de bransament ale consumatorilor;

-bransamentele instalatiilor interioare la retelele exterioare de gaze naturale;

-instalatii interioare de gaze naturale care sunt partea din instalatie , din interiorul cladirilor , cuprinsa intre robinetul de incendiu si aparatele de utilizare.

Instalatii de gaze petroliere lichefiate

Gazul petrolier lichefiat este un amestec de hidrocarburi saturate (90% butan , 9% propan si 1% pentan) , usor lichefiate , extrase din gazele de sonda , care la temperatura ambianta si la presiunea atmosferica normala se afla in stare gazoasa , dar la presiuni mari se afla in stare lichida.

Gazul petrolier lichefiat este inmagazinat , transportat si utilizat in butelii de otel , in cladirile de locuit si industriala.

Prin instalatia de utilizare a gazelor petroliere lichefiate se intelege ansamblul constituit din butelii , regulatoare de presiune , conducte , armaturi , furtunuri de cauciuc , aparate de utilizare si accesorii montate in incinta unui consumator.

Dupa marimea debitului de gaz utilizat , respectiv dupa numarul de butelii , se disting :

-instalatii locale de gaze petroliere lichefiate , care au un numar de maximum 6 butelii amplasate in imediata vecinatate a consumatorului;

-instalatii centrale de gaze petroliere lichefiate , compuse din: statie de distributie avand 7-25 butelii , instalatii exterioare si instalatii interioare de distriutie a gazelor.

Schema unei instalatii locale de gaz petrolier lichefiat cu racord flexibil

1-butelie;2-robinet cu ventil;3-reductor de presiune;4-furtun de cauciuc;    5-aparat de utilizare (aragaz);

Instalatii de incalzire centrala

Prin instalatiile de incalzire se intelege sistemul format dintr-o sursa de caldura (cazane sau centrale termice) , o retea de conducte pentru transportul fluidului incalzitor de la locul de producere la locul de incalzire si corpuri de incalzire prin care caldura este cedata in incaperile cladirilor ce trebuie incalzite.

Fluidul incalzitor , numit si agent termic , poate fi:

-apa calda cu temperatura pana la 115˚C;

-apa fierbinte cu temperatura peste 115˚C;

-aburul de joasa , de medie sau de inalta presiune;

-aerul cald.

Tipuri de instalatii de incalzire

1.Dupa natura fluidului incalzitor , instalatiile de incalzire se clasifica astfel: -instalatii de incalzire cu apa calda;

-instalatii de incalzire cu apa fierbinte;

-instalatii de incalzire cu abur;

-instalatii de incalzire cu aer cald.

2.Dupa modul de circulatie al agentului incalzitor , instalatiile de incalzire cu apa calda pot fi:

-cu circulatie prin gravitatie , pentru cladiri putin intinse pe orizontala, desfasurate pe verticala , cu centrala termica proprie;

-cu circulatie fortata , la care circulatia agentului termic se face cu ajutorul pompelor.

3.Dupa modul de alimentare cu caldura , instalatiile de incalzire pot fi

-locale , de la o sursa de caldura locala (centrala termica proprie) a unei cladiri;

-centralizate , printr-un sistem de producere si distribuire a caldurii cu sursa comuna pentru un ansamblu de cladiri.

Centrale termice

Centrale termice asigura prepararea agentului termic pentru instalatia de incalzire centrala , precum si a apei calde de consum.

Structura unei centrale termice cuprinde:

-cazane;

-schimbatoare de caldura;

-echipamente auxiliare: pompe de circulatie , distribuitoare , colectoare , reductoare de presiune;

Dispozitive de siguranta: vase de expansiune , supape de siguranta.

Retele exterioare pentru transportul caldurii

Reteaua exterioara asigura transportul agentului termic de la locul de producere la locul de utilizare.

Structura retelelor termice este alcatuita din:

-partea mecanica: conducte , armaturi , reazeme , compensatoare.

-partea de constructii: canale , camina , suporturi;

-partea termica: izolatii.

Din punct de vedere al configuratiei , retelele pot fi: arborescente , inelare sau mixte.

Incalzirea prin pardoseala este cea mai eleganta si eficiente solutie pentru incalzirea unei locatii.

Sistemele de incalzire pot fi montate in orice tip de podea oferind confort caselor (bucatarie , baie , hol , camera de zi , dormitor) , cladirilor publice (scoli , gradinite , sali de sport , camine de batrani , banci , birouri , biserici , supermagazine , restaurante) , cladirilor industriale , pana la constructii de drumuri si poduri la incalzirea pentru topirea zapezii si a ghetii de pe suprafetele deschise cum ar fi: zone de acces la garaje , trepte exterioare , parcari , piste de rulaj pe aeroporturi , piste de decolare si aterizare , poduri , terenuri de sport si stadioane.

Sistemul de incalzire in pardoseala se poate utiliza atat pentru cladiri si imobile noi cat si pentru cele in stadiul de renovare , in acest ultim caz sistemul de incalzire in pardoseala putandu-se monta chiar peste pardoseala veche.

Sistemele de incalzire in pardoseala asigura confortul maxim printr-o distributie optima a temperaturii pe verticala , si posibilitatea de control si programare exacta a climatului interior.

La sistemele de incalzire in pardosala , prin asigurarea temperaturii uniforme pe toata suprafata pardoselii se obtine un grad de confort net superior fata de sistemul clasic de incalzire cu radiatoare si totodata o economie in functionare de pana la 30% prin controlul temperaturii de la nivelul pardoselii si a celei de ambient cu ajutorul termostatelor inteligente. Prin sistemul de incalzire se obtin 24-25˚ la baza podelei , 22˚ la nivelul corpului si 20˚ la nivelul tavanului. Un antreneaza particulele de Prat

Avantaje ale incalzirii in pardoseala comparativ cu incalzirea in calorifere:

Avantajele utilizarii incalzirii in pardoseala:

-siguranta 100%;

-distributie ideala a temperaturii;

-podeaua se pastreaza mereu la o temperatura confortabila;

-ecologice;

-un creeaza probleme persoanelor alergice;

-silentiozitate in functionare;

-disparitia condensului de pe pereti;

-rezistenta foarte buna la coroziune si abraziune;

-temperatura poate fi reglata in fiecare incapere cu ajutorul termostatului aferent incaperii;

-conductele prin care circula agentul termic sunt confectionate din teava de cupru .

Instalatii electrice interioare

I.Clasificare

Instalatiile electrice interioare se clasifica dupa cum urmeaza:

A.Dupa natura incaperilor

a)instalatii in incaperi uscate , care , in afara de cazuri speciale , contin o atmosfera

uscata ; acestea nu prezinta pericol de incendiu sau de explozie si nici nu contin praf sau vapori corozivi (locuinte , birouri etc.);

b) instalatii in incaperi , continand praf care se depune pe parti ale instalatiei , dar care

nu este inflamabil (ateliere de lacatuserie , ateliere mecanice etc.);

c)instalatii in incaperi cu umiditate intermitenta , care datorita destinatiei lor sunt umede pe perioade scurte , dar se usuca repede prin aerisirea incaperilor respective (bai individuale , bucatarii de apartamente , WC-uri individuale etc.);

d)instalatii in incaperi umede sau in care se degaja vapori de apa in mod permanent (bucatarii comune de cantine , WC-uri publice , bai de abur etc.);

e) instalatii in incaperi in care se degaja vapori corozivi , care ataca materialele utilizate de obicei in instalatiile electrice;

f)instalatii in incaperi cu pericol de incendiu si de explozie (depozite de combustibil , ateliere de tamplarie , statii de producere sau reglare a gazelor etc.);

B.Dupa destinatia incaperilor si a instalatiilor:

a)instalatii de iluminat in locuinte si institutii;

b)instalatii in sali de adunari publice (conferinte , spectacole etc.) pentru mai mult de 200 persoane;

c)instalatii in mari magazine , cu suprafata mai mare decat 100m²;

d)instalatii in grupurile operatorii ale spitalelor , clinicilor etc.;

e) instalatii industriale de iluminat si de forta;

II. Reguli generale de executie

La executarea instalatiilor interioare , in general , trebuie sa se tina seama de anumite reguli:

Intocmirea documentatiei tehnice Instalatiile electrice interioare de iluminat si de forta se executa de catre intreprinderile de instalatii , prin instalatori autorizati. Atat lucrarile noi cat si lucrarile de modificare sau extindere se executa pe baza unui proiect.

Proiectul de executie a unei instalatii electrice cuprinde:

-piese scrise (memoriul tehnic justificativ , breviarul de calcul , antemasuratoarea , devizul lucrarii si lista de materiale);

-piese desenate (planul de situatie a incaperilor consumatorului fata de instalatia sau reteaua electrica la care se executa bransamentul; planurile de executie pe diferite nivele de obicei la scara 1:50; schemele electrice de distributie cu indicarea caracteristicilor tehnice ale sigurantelor , aparatelor de tablou , receptoarelor , cum si totalizarea puterilor conectate la tablourile secundare si la tabloul principal ; detaliile (de executie ale tablourilor electrice , consolelor si orice alte detalii necesare).

Pentru lucrarile la consumatori cu instalatii mici (gospodarii individuale , mici magazine satesti etc.) , proiectul instalatiei cuprinde numai planul de situatie a consumatorului planul de executie , schema de distributie , cu incarcarea pe diferite circuite si caracteristicile aparatelor de protectie (ale sigurantelor) , devizul si lista de materiale.

Se disting dosarul preliminar , care se depune la intreprinderea distribuitoare inainte de inceperea lucrarilor si in care se prezinta instalatia asa cum se prevede a se executa , precum si dosarul definitiv , care cuprinde planurile instalatiei asa cum au fost executate.

Planul de situatie se intocmeste in majoritatea cazurilor de catre electrician. Acesta trebuie sa noteze pentru fiecare incapere pozitia usilor , ferestrelor , surselor de incalzire si de apa pentru a se tine seama de ele la trasarea circuitelor.

Tot pe plan se fixeaza locul tabloului de distributie , corpurile de iluminat , prizele , intrerupatoarele etc. La fixarea locului intrerupatoarelor si comutatoarelor trebuie sa se tina cont de sensul de deschidere a usilor (nu trebuie sa ramana in dosul usii care se deschide). De asemenea se va evita trecerea circuitelor pe peretii cosurilor de fum.

Orice instalatie electrica la consumator se proiecteaza si se executa numai dupa obtinerea , din partea intreprinderii distribuitoare , a unui aviz de principiu privind consumul de energie electrica. In cazul micilor consumatori , executia lucrarilor se avizeaza de catre intreprinderea distribuitoare , cu ocazia inaintarii dosarului preliminar , care contine si o cerere in acest sens. Dupa executia lucrarii se depune la intreprindere dosarul definitiv , insotit de o cerere pentru racordare la retea , cum si o declaratie a unitatii care a executat instalatia , prin care aceasta asigura intreprinderea asupra calitatii lucrarilor efectuate si a respectarii normativelor si prescriptiilor in vigoare.

Distribuirea puterilor pe circuite, protectia circuitelor si sectiunile conductoarelor

In instalatiile electrice interioare , puterile distribuite receptoarelor trebuie sa fie impartite in mod corespunzator pe coloane si circuite , pentru localizarea deranjamentelor si pentru limitarea sectiunii conductoarelor.

De la tabloul general de distributie , care se gaseste la capatul coloanei bransamentului se deriva coloanele principale spre tablourile principale de distributie. Acestea au rolul de a alimenta grupurile de receptoare din diferite zone de consum. De aceea , prin coloane secundare , se distribuie energia la tablourile secundare , la care se racordeaza diferitele circuite de alimentare a receptoarelor. Pentru consumatorii cu puteri instalate mai mici , tabloul general poate sa lipseasca , distributia in interior realizandu-se numai la un tablou principal. Cladirile de locuit (gospodariile individuale) au distributia asigurata numai de la un tablou legat dupa contorul de energie electrica respectiv , de la care se deriva direct circuitele de alimentare a receptoarelor.

O instalatie trebuie sa aiba circuite separate pentru diferite categorii de receptoare: iluminat , aparate de incalzit , forta motoare , semnalizari etc. Exceptie fac instalatiile din gospodarii individuale , cu o putere instalata pana la 1300W (la tensiunea de 220V) , care se pot executa si cu un singur circuit si la care se admite montarea pe acelasi circuit a corpurilor de iluminat si a prizelor. De asemenea , fac exceptie instalatiile din locuinte avand o putere instalata pana la 2200W (la tensiunea de 220V) , care se pot executa cu doua conductoare active unul pentru prize si unul pentru iluminat si cu un conductor neutru (nul) comun.

Pe tablourile de distributie , pentru protectia coloanelor sau a circuitelor se monteaza aparete de protectie (intrerupatoare automate sau sigurante fuzibile). La circuitele trifazate , sigurantele fuzibile se monteaza numai pe conductoarele de faza , iar la circuitele monofazate (cu unul sau cu doua conductoare de faza si neutru) al caror neutru nu serveste la legarea la pamant , se monteaza sigurante atat pe conductoarele de faza cat si pe neutru In acest caz se vor folosi insa numai conductoare de culoare si izolatie diferita , pentru a se putea deosebi faza de neutru.

Sectiunile conductoarelor coloanelor sau ale circuitelor vor fi cele prevazute in proiectele de executie ale instalatiilor. Dimensionarea conductelor se face pe baza caderii de tensiune si se verifica la curentul maxim admisibil.

Caderea de tensiune maxima admisa intr-o instalatie electrica la consumator este de 3% din tensiune nominala , pentru iluminat si 5% din tensiune nominala , pentru alte receptoare. Aceasta cadere este considerata de la contor pana la capetele circuitelor. Fac exceptie de la aceste valori instalatiile de iluminat avand tensiune nepericuloasa (sub 60V) , la care se admite o cadere de tensiune maxima de 10% din tensiunea nominala , cum si instalatiile de iluminat care alimenteaza lampi izolate si indepartate , pentru care in cazuri exceptionale se poate admite o cadere de tensiune pana la 11% din tensiunea nominala.

Conductoarele utilizate in instalatiile interioare sunt in general din cupru , izolate in cauciuc. Utilizarea conductoarelor de cupru se admite numai in urmatoarele cazuri:

-cladiri frecventate de multa lume (camine culturale , cinematografe etc.) pentru mai mult de 200 de persoane si mari magazine sau restaurante cu suprafata mai mare de 1000m²;

-edificii reprezentand sau adapostind valori culturale importante (muzee , biblioteci etc.);

-incaperi cu pericol de incendiu sau explozie (depozite de combustibil, ateliere de sudura autogena , vopsitorii cu lacuri etc.);

-instalatii de legare la pamant (sau la nul) in scopuri de protectie , daca nu se poate folosi otelul;

-circuite de comanda , masura , protectie , semnalizare , control sau automatizare , destinate unor receptoare sau functiuni importante (comanda de la distanta a ventilatoarelor de gaze toxice , a pompelor de incendiu etc.);

-instalatii de iluminat de siguranta , de avertizare a incendiilor , circuite de alimentare cu energie electrica a pompelor de incendiu etc.;

-instalatii din grupurile operatorii a spitalelor si clinicilor;

-instalatii si mecanisme supuse socurilor si vibratiilor (macarale , poduri rulante vibratoare etc.

Alegerea traseului tuburilor. Conductoarele diferitelor circuite se introduc de obicei in tuburi . In general intr-un tub nu este permisa instalarea decat a conductoarelor unui singur circuit.

Nu se admite instalarea in acelasi tub a circuitelor cu tensiune nepericuloasa si a celor de joasa tensiune sau de comanda.

Traseul tuburilor trebuie sa fie pe cat posibil pe suprafata interioara a peretilor sau planseelor , evitandu-se suprafetele exterioare ale cladirilor. De asemenea , se recomanda pe pereti trasee orizontale si verticale , chiar in cazul instalatiilor ingropate. Traseul oblic , chiar daca este mai scurt , nu se admite , deoarece exista pericolul de introducere a cuielor sau carligelor pentru tablouri , cuiere , oglinzi etc. Pe plansee se pot folosi insa pentru scurtare , trasee oblice , dar in niciun caz serpuite. Pe traseele orizontale , tuburile trebuie sa aiba o mica inclinare spre doze , pentru a se putea scurge apa condensata pe peretii interiori ai tuburilor.

Tuburile se amplaseaza la 200-400 mm de tavan , iar coborarile verticale la 100-150 mm de tocurile usilor ; la instalatiile aparente se va urmari si realizarea unui paralelism cu liniile principale arhitectonice ale incaperilor.

Cand pe unul din tuburile cu acelasi traseu se monteaza o doza , se va avea in vedere ca ocolirea dozei sa se faca in asa fel incat sa nu se favorizeze colectarea apei in tub.

Traseul tuburilor se alege astfel incat sa nu fie necesara daltuirea sau perforarea grinzilor din beton simplu sau armat , pentruca le slabeste rezistenta.

Tuburile din PVC se monteaza numai pe suprafete si suporti necombustibili. Astfel , elementele constructiilor executate din lemn sau din alte materiale combustibile se tencuiesc iar tuburile PVC se monteaza aparent pe un strat de tencuiala de cel putin 1cm grosime.

Tuburile PVC-IPEY se pot instala numai in incaperi unde temperaturile sunt cuprinse intre -25 si +40˚C. In timpul montajului , temperaturile trebuie sa fie cuprinse intre -5 si +40˚C.

Iluminatul electric. Iluminatul electric al incaperilor trebuie sa fie corespunzator destinatiei acestora.

Tipul corpurilor de iluminat se alege in functie de destinatia pe care o are incaperea. Astfel: pentru camere de locuit se recomanda lustre sau pendule; pentru bucatarii-dulii simple cu abajur sau aplice impermeabile; pentru grajduri , ateliere , magazii , soproane armatura impermeabila de portelan;

Numarul si pozitia corpurilor de iluminat se stabilesc in raport cu forma si dimensiunile incaperilor. Distanta dintre doua corpuri de iluminat plasate in aceeasi incapere trebuie sa fie egala cu de 1-2 ori inaltimea de montaj a lampii fata de planul util (in care se lucreaza sau se citeste).

Pentru incaperile de locuit , planul util se considera la cca. 0,80m de la pardoseala , iar pentru spatii de trecere , magazii , soproane , grajduri , planul util se considera la nivelul pardoselii. In cazul atelierelor , planul util este la nivelul suprafetei unde se desfasoara activitatea respectiva.

Inaltimea totala de montaj (distanta de la nivelul pardoselii la corpul de iluminat) , trebuie sa fie mai mare de 2,5m pentru incaperile cu pericol de electrocutare sau mai mare de 2m pentru restul incaperilor.

Lampi si corpuri de iluminat

Lampi cu incandescenta

Functionarea acestora se bazeaza pe trecerea curentului electric printr-un filament de wolfram care se incalzeste la o temperatura de 2700˚C si devine incandescent , emitand o lumina puternica. Filametul este introdus intr-un glob de sticla vidat. Conductorii ce alimenteaza becul sunt legati la partea metalica de prindere , numita dulie , unul facand contact la mansonul exterior filetat iar celalalt la zona centrala. Cele doua , mansonul si zona centrala , sunt izolate intre ele.

In afara de wolfram mai sunt folosite , in fabricarea filamentelor , si alte metale cu temperaturi de topire foarte ridicate: tungsten , osmiu , tantal.

Energia electrica este transformata de catre becurile cu incandescenta atat in energie luminoasa cat si in energie termica , degajata in atmosfera si sunt considerate surse luminoase neeconomice.

Lampi fluorescente

Functionarea lor se bazeaza pe descarcarea electrica in gaze , datorata prezentei purtatorilor de sarcina intr-un camp electric.

Lampa fluorescenta este confectionata dintr-un tub de sticla cu peretii captusiti cu un strat de pulbere fina de substanta fluorescenta. Tubul contine gaz (neon) sau vapori metalici de mercur la presiuni joase. La fiecare extremitate a sa se afla cate doi electrozi legati printr- un filament de wolfram.

Electrozii sunt fixati in piciorusele de contact din cele doua socluri de la capetele tubului. Filamentele sunt acoperite cu oxizi de bariu , strontiu sau calciu care produc emisie de electroni la cca. 900˚C.

Daca la bornele electrozilor se aplica o tensiune , descarcarile electrice produse determina emiterea unei cantitati mici de caldura si de unde luminoase. Acestea sunt preluate de substantele fluorescente si emise ca radiatii luminoase vizibile.

Inainte de aplicarea tensiunii de aprindere a lampii , filamentul trebuie preincalzit. Acest lucru se realizeaza cu dispozitivul de aprindere (starter) si cu o bobina cu miez (balast) , ce stabilizeaza descarcarea.

Durata medie de functionare este de cca. 10000 de ore , iar marimile caracteristice sunt inscriptionate pe tubul de sticla. In functie de gazul din tub lumina emisa va avea diferite culori (alb , verde , galben-portocaliu).

Aparate electrice de conectare si de protectie

Aparate de conectare sunt cele care fac posibila trecerea curentului electric.

Aceste aparate sunt incluse in componenta oricarui circuit electric , indiferent de tip , destinatie si alcatuire.

Intrerupatoarele pot fi clasificate astfel

1.Dupa cauza care produce intreruperea curentului , intrerupatoarele pot fi:

neautomate actionate dupa dorinta si nevoile operatorului;

automate se declanseaza singure atunci cand este atinsa o anumita valoare prestabilita a tensiunii sau intensitatii in circuit;

2.Dupa modul de actionare , intrerupatoarele pot fi:

-cu actionare directa (de la buton sau parghie);

-cu actionare prin telecomanda (de la distanta);

Intrerupatoarele , in functie de destinatia lor , au o foarte mare varietate de forme , marimi si alcatuiri.

Elementele principale din constructia acestor aparate sunt: contactele , dispozitivul de stingere a arcului electric , dispozitivul de actionare.

Contactele sunt piese metalice bune conducatoare de electricitate. Cand sunt in contact ele permit trecerea curentului electric , iar cand sunt indepartate curentul nu mai trece.

Contactele sunt foarte solicitate deoarece la deschiderea circuitului electric , cand distanta dintre ele este foarte mica , apare un arc electric. Arcul electric are temperatura ridicata si incalzeste puternic aceste piese. La inchideri si deschideri recente contactele se deterioreaza introducand in circuit o rezistenta electrica ce creste in timp datorita imperfectiunii contactului electric.

Dispozitivul de stingere a arcului electric. Degajarea de caldura a arcului afecteaza nu numai contactele , ci si celelalte parti componente ce se pot incalzi peste limita admisibila. Dispozitivul de stingere a arcului electric are rolul de a inlatura cat mai repede efectul nefavorabil al arcului electric prin stingerea acestuia. Acest dispozitiv se bazeaza pe doua metode de stingere a arcului:

-prin alungirea arcului , lucru ce se realizeaza prin indepartarea contactelor pana la distanta suficient de mare la care tensiunea retelei nu mai poate mentine arcul;

-prin suflarea arcului , adica alungirea si racirea arcului cu o forta obtinuta prin efect: pneumatic , electromagnetic sau termic.

Dispozitivul de actionare . Acesta realizeaza forta de apasare a contactelor sau forta necesara departarii lor. El trebuie sa asigure deplasarea contactelor intr-un timp cat mai scurt , pentru a se putea stinge arcul electric.

Intrerupatoarele si comutatoarele manuale pentru circuitele de lumina

Se executa pentru curenti mici , sub 10A. Actionarea este manuala prin intermediul unei parghii sustinuta de un resort; de aceea se mai numesc si basculante. Cele mai utilizate aparate din aceasta categorie sunt:

-intrerupatorul simplu se monteaza intr-o doza de aparat , iar conductele electrice de legatura sunt aduse prin tuburi de protectie.

-intrerupatorul dublu are constructie asemanatoare , cu observatia ca indeplineste rolul a doua intrerupatoare simple. Se foloseste in incaperile cu doua sau mai multe corpuri de iluminat pentru o utilizare rationala a acestora in timp. Cu o pozitie se asigura actionarea unui grup de corpuri si cu cealalta pozitie cea a restului corpurilor de iluminat din incapere.

-comutatorul de capat asigura contactul electric al bornei 0 , fie cu borna 1 , fie cu borna 2.

-comutatorul cruce este utilizat pentru una sau mai multe actionari intermediare intre comutatoarele de capat.

Toate intrerupatoarele de mai sus se executa:

-ingropat in elementele de constructii;

-aparent normal pe elementele de constructii;

-aparent etans pe elementele de constructii , cand mediul este foarte corosiv.

Prizele

Constructia prizelor este variata , in functie de scopurile folosirii acestora. Dintre cele mai uzuale amintim:

-prize simple

- prize multiple (mai multe in acelasi corp)

-prize cu forme speciale (destinate permiterii conectarii numai a unui anumit tip de aparat)

-prize cu capac (carcasa izolata)

Priza simpla se compune din doua tuburi metalice legate prin borne la conductorii retelei. Intregul montaj este fixat pe un suport izolat si este acoperit cu un capac tot izolat.

Fise

Sunt alcatuite din doua stifturi conductoare legate cu un surub de firele conductorului ce duce la consumator. Toate sunt fixate pe un suport izolator si acoperite cu un capac izolator.

Amplasarea aparatelor de conectare

Intrerupatoarele si comutatoarele care se utilizeaza in instalatiile de iluminat , se monteaza in incaperi langa usile de intrare si spre partea de deschidere a usilor.

Se recomanda ca intrerupatoarele pentru bai , spalatorii , WC-uri , camari de alimentare sa se monteze in incaperile alaturate , langa usile de acces. Cand din anumite motive este necesara montarea acestora in interiorul incaperilor citate , trebuie instalate astfel incat sa nu fie accesibile o data cu robinetele sau conductele de apa , gaze naturale , sau alte instalatii legate la pamant. Intrerupatoarele din circuitele monofazate se monteaza pe conductorul de faza , nu pe nul.

In general , prizele se instaleaza in fiecare camera de locuit si in bucatarii , iar in incaperile cu alta destinatie in fiecare loc unde este necesar. Nu se instaleaza in incaperi mai mici de 5m². In bucatarii , spalatorii , camari de alimente , in scopul racordarii la instalatie a masinilor de spalat rufe sau a frigiderelor , se pot monta prize. Acestea vor fi insa prevazute cu contact de protectie , legat la o priza de pamant naturala sau artificiala printr-un conductor de cupru de cel putin 2,5mm².

Aparate de protectie

Protectia circuitelor electrice impotriva accidentelor datorate unor suprasarcini , scurtcircuite etc. Se poate face atat folosind proprietatile unor dispozitive de conectare (intrerupatoare , prize cu impamantare etc.) cat si utilizand aparate de protectie.

Cele mai cunoscute sunt sigurantele fuzibile . Ele determina trecerea

curentului electric printr-un conductor subtire numit fuzibil .Grosimea lui este calculata in asa fel incat , la aparitia unei suprasarcini , acesta sa se distruga primul (prin topire). De aceea , fuzibilul este introdus intr-un manson de sticla sau ceramic , umplut cu aer sau nisip , formand impreuna patronul fuzibil.

Acesta se conecteaza prin infiletare in soclul de portelan de legare la circuitul exterior.

Cap IV.Impactul retelelor electrice asupra mediului

Principalele tipuri de poluari pe care retelele electrice le genereaza

asupra mediului inconjurator sunt:
   vizuala deteriorarea peisajului;
   sonora zgomote produse de functionarea sau vibratii ale

Elementelor (conductoarelor) retelelor electrice si in special, a transformatoarelor;

   electromagnetica: efecte sonore si luminoase ale descarcarii corona, perturbatii radio si ale emisiunilor de televiziune, influente ale campului electric si magnetic asupra organismelor vii;
   psihica si pericole (riscuri) de accidente:
       teama provocata de apropierea de retelele electrice si de efectele vizuale si sonore ale acestora;
       accidente, cazuri mortale.
   ecologica:
       ocuparea terenurilor;
       defrisarea padurilor;
       protectia naturii si a peisajului;
       influenta asupra instalatiilor si constructiilor, etc.
Utilizarea tensiunilor din ce in ce mai inalte in retelele electrice este determinata de ratiuni tehnico-economice, pentru transportul de puteri electrice pe distante din ce in ce mai mari.
Pentru liniile electrice de medie si joasa tensiune impactul cu mediul inconjurator se refera, indeosebi la: ocuparea terenurilor, defrisarea padurilor, poluarea vizuala si impactul cu alte elemente de constructii si instalatii.

  Poluarea vizuala
Poluarea vizuala genereaza deteriorarea peisajului proportional cu tensiunea nominala, cele mai poluante fiind liniile electrice aeriene (L.E.A.) de inalta si foarte inalta tensiune, precum si statiile de transformare.
Incercari si propuneri de limitare a efectelor negative s-au facut si se cauta si in continuare, ele vizand atat designul stalpilor cat si a traseelor prin ascunderea liniilor electrice in spatele unor elemente naturale. Camuflarea liniilor electrice aeriene se aplica la traversarea soselelor cu ajutorul unor zone impadurite sau pe traseu prin folosirea denivelarilor naturale ale solului.
Problema protectiei mediului ambiant din punctul de vedere al poluarii vizuale, a capatat o atentie deosebita in multe tari. O atentie deosebita in acest sens, se acorda in tarile cu un potential turistic important. Astfel, in Elvetia sunt in vigoare, la nivel federal, Directive cu privire la protectia naturii si a peisajului elaborate de Departamentul Federal de Interne, pe baza studiilor unui grup de lucru interdisciplinar pentru elaborarea unor directive avand ca tema Transportul energiei electrice si protectia peisajului. Aceste reguli au ca obiect asigurarea principiilor de protectie ale naturii si ale peisajului in sens global, pentru integrarea armonioasa in peisaj a instalatiilor pentru transportul si distributia energiei electrice. Directivele se adreseaza autorilor de proiecte, instantelor insarcinate cu evaluarea lor si autoritatilor care elibereaza autorizatii de constructie.
Domeniul de aplicare al acestor directive se refera la:
  - alimentarea cu energie electrica in general (linii electrice aeriene si in cablu subteran pentru toate nivelurile de tensiune, statii electrice de transformare si conexiune);
  - alimentarea cu energie electrica a cailor ferate electrificate (linii electrice aeriene si in cablu subteran pentru toate nivelurile de tensiune, statii electrice de transformare si conexiune);
  - transmisia de informatii (linii aeriene si cabluri ale retelelor de telefonie, linii de semnalizare, linii de antena).

a) Poluarea vizuala determinata de liniile electrice aeriene
Poluarea vizuala este datorata caracterului industrial, extins pe trasee lungi ale acestora (in special, datorita L.E.A. de inalta si foarte inalta tensiune) care, plasate in mijlocul naturii, altereaza peisajul. Contradictia apare intre factorul economic (care reclama trasee de linii electrice cat mai scurte) si factorul natural (necesitatea de a proteja terenurile fertile, ocolirea padurilor si conservarea peisajului). 
Sunt socotite regiuni demne de protectie contra obstructionarii vizuale partile din peisaj care se disting prin: valoarea lor naturala, diversitatea lor, semnificatia istorica sau culturala, raritatea sau armonia lor.


b) Poluarea vizuala generata de posturile de transformare
Din punct de vedere constructiv, posturile electrice de transformare sunt de trei feluri: subterane, supraterane si aeriene.
Posturile de transformare subterane nu ridica probleme sub aspectul poluarii vizuale a mediului inconjurator.
Posturile de transformare supraterane pot fi inglobate in constructiile pe care le deservesc (industriale, blocuri de locuinta etc.) fiind insa si in cazuri in care ele trebuie executate in constructii independente, ceea ce diminueaza din estetica peisajului prin aspectul mai putin placut al acestora, ocuparea terenurilor, nearmonizarea lor arhitecturala cu zona in care se amplaseaza.
Pentru aceste cazuri, una din solutiile cel mai des utilizate in ultima vreme este miniaturizarea posturilor de transformare, asigurandu-se prin aceasta dimensiuni cat mai mici ale constructiei. La aceasta solutie s-a ajuns ca urmare a progreselor facute in tehnologia de fabricare a echipamentelor electrice, unde aerul care forma spatiul dielectric dintre faze a fost inlocuit cu alte materiale cu caracteristici electroizolante mai favorabile. De asemenea, exista preocupari privind realizarea unor constructii cu aspect placut sau care se incadreaza in mediul inconjrator.
Posturile de transformare aeriene sunt construite pe stalpi din lemn sau din beton, de dimensiuni mari, aspectul nefiind estetic. Intreg echipamentul postului de transformare nu este intotdeauna bine finisat. S-au cautat continuu solutii pentru ameliorarea estetica a posturilor de transformare aeriene. Astfel, de la posturi de transformare pe doi stalpi si cu balustrada pentru sustinerea transformatorului s-a trecut la posturi de transformare pe un singur stalp, iar in ultima vreme s-a renuntat si la balustrada pentru transformator, odata cu aparitia transformatoarelor etanse care pot fi agatate.

c) Poluarea vizuala generata de statiile de transformare si conexiune
Statiile de tip exterior, indiferent de faptul ca echipamentul de comutatie primara si transformatoarele de masurare sunt plasate la sol sau la semiinaltime pe cadre, prin caracterul lor industrial, polueaza estetic peisajul. Pot fi luate in consideratie trei solutii, care amelioreaza aceasta situatie:
  - mascarea statiilor de transformare de tip exterior prin plantatii de pomi in imediata vecinatate a exteriorului gardului statiei;
  - amplasarea statiilor electrice in intregime in interiorul constructiilor (statii de tip interior) si la care aerul ramane in continuare mediul electroizolant intre elementele aflate sub tensiune; aceste instalatii ocupa insa volume de constructii relativ mari;
  - utilizarea tehnologiei instalatiilor capsulate, in care mediul electroizolant este hexaflorura de sulf; instalatia capsulata cuprinde atat barele si conexiunile, cat si aparatajul de comutatie primara; instalatiile de acest tip ocupa un spatiu relativ redus insa costurile ridicate limiteaza inca larga lor implementare in reteaua electrica urbana.
O situatie deosebita, pentru aspectul estetic al peisajului este data de intrarile si respectiv iesirile liniilor electrice aeriene din statiile de transformare. In fata statiei se formeaza o aglomerare de linii aeriene de diferite tipuri constructive, aparute in etapele de dezvoltare ale statiei.

In cazul instalatiilor de medie tensiune, o solutie posibila ar fi realizarea iesirilor prin linii in cablu subteran.
La liniile electrice de inalta tensiune situatia este mai complicata, atat ca latime a culoarelor cat si ca estetica a lor. Solutia care ocupa cel mai putin spatiu si asigura o estetica acceptabila este aceea a culoarului unic format din cadre metalice care se construiesc odata cu statia de transformare pentru numarul final de circuite prevazut.

Cap.V CORELAREA DISCIPLINELOR DIN ALTE ARII CURRICULARE CU DISCIPLINA ELEMENTE DE TEHNOLOGIE GENERALA

Corelarile, posibile si necesare, ce se pot face intre disciplina Elemente de tehnologie generala si alte discipline :

-Matematica vizeaza efectuarea de calcule matematice

-Fizica vizeaza folosirea unitatilor de masura si a anumitor relatii intre marimile fizice

-Chimie vizeaza starile de agregare

-Biologie vizeaza cunostinte de flora si fauna

Domenii de utilizare a energiei electrice

Energia electrica isi gaseste aplicatii in absolut toate ramurile

economice , sociale , culturale , cat si in activitatile casnice.

Cu mult timp in urma , masinile si utilajele industriale foloseau sursele primare de energie. Dupa descoperirea electricitatii , ele au fost perfectionate astfel incat sa functioneze actionate de aceasta.

Astfel , au aparut si noi ramuri ale industriei , bazate pe fenomenele specifice din domeniul electricitatii. In mileniul trei , nimeni nu-si poate imagina viata fara existenta unui calculator.

In agricultura , energia electrica a fost cea care a generat progresul tuturor ramurilor sale. Astfel , in domeniul culturii plantelor , omul a devenit independent de precipitatii si a gasit solutia pentru anotimpurile secetoase construind astfel sisteme de irigatii.

In domeniul cresterii pasarilor si animalelor , electricitatea nu numai ca a usurat munca oamenilor dar a dus si la cresterea productivitatii. Astfel , mulsul ovinelor si bovinelor se executa cu instalatii adecvate actionate electric , productia de oua de gaina a crescut datorita iluminatului artificial , care creeaza cicluri noapte/zi mai multe decat in realitate , clocirea oualelor nu se mai face natural ci artificial prin folosirea clocitoarelor electrice.

In domeniul transporturilor , utilizarea energiei electrice a determinat diversificarea mijloacelor de transport cat si imbunatatirea conditiilor de confort in folosirea lor. Astfel , tramvaiul , troleibuzul , metroul , trenul de mare viteza sunt cateva exemple de acest fel.

De asemenea au fost create mijloace speciale de transport , destinate fie unor activitati de divertisment (telescaunul , telecabina etc.) fie satisfacerii unor nevoi efective (lift , scara ruralta etc.)

Domeniul telecomunicatiilor este de asemenea consumator de energie electrica. Transmiterea informatiilor la , si de la distanta se face cu ajutorul aparaturii electrice , telefon , telefax , fax etc.

Iluminatul public este asigurat , inca din secolul al XIX lea , de energiaelectrica. In prezent iluminatul diferitelor obiecte publice , ca strazi , cladiri , parcuri , aeroporturi , a devenit o adevarata arta.

In domeniul publicitatii stradale , locul afiselor incepe sa fie luat , tot mai des , de panouri luminoase.

V.I. Proiect de activitate didactica

Propunator : profesor Margareta Gherman

Clasa: a VIII- a

Scoala Mosoaia

Data : 09. 05. 2006

Obiectul : Consiliere educationala

Tema : Emotiile

Subiectul :     Tipuri de emotii

Tipul lectiei : Formare de priceperi si deprinderi

Scopul : Dezvoltarea atitudinilor si comportamentelor adecvate

promovarii propriei sanatati fizice si mentale

Obiective operationale :

Obiective cognitive:

-sa recunoasca denumirile diferitelor emotii placute si neplacute;

-sa utilizeze modalitati potrivite pentru a-si exprima propriile emotii;

-sa descrie efectele pe care le produc emotiile asupra organismului;

-sa recunoasca, in exemple din viata de zi cu zi, rolul emotiilor;

-sa sesizeze rolul emotiilor in realizarea diferitelor activitati;

Obiective afective:

sa participe constient si activ la lectie

sa prezinte interes pentru desfasurarea activitatii

Metode si procedee : conversatia, explicatia, expunerea, exercitiul, joc de rol, demonstratia, problematizarea.

Mijloace de invatamant: plansa cu tipurile de baza ale emotiilor; un plasture si o inima de hartie (cu o bucata de banda adeziva pe spate) pentru fiecare copil; cartonase cu situatii emotionale.

Anexa.1   

Bibliografie:

BABAN, Adriana (2001) Consiliere Educationala Ghid metodologic pentru orele de dirigentie si consiliere Ed. Ardealul Cluj Napoca;

LEMENI, Gabriela, MICLEA, Mircea (2004) Consiliere si Orientare Ghid de educatie pentru cariera Ed. ASCR Cluj Napoca;

VERNON, Ann (2004) Consilierea in Scoala Dezvoltarea Inteligentei Emotionale prin Educatie Rational- Emotiva si Comportamentala Ed. ASCR Cluj Napoca

UNDE TE DOARE?

1.Mergi pe bicicleta, cazi si te julesti la genunchi.(fizica)

2.Iti moare animalul preferat.(emotionala/ tristete)

3.Bunicul tau este bolnav.(emotionala/ ingrijorare)

4.Reciti o poezie la o serbare. (emotionala/ nervozitate)

5.Te joci pe terenul de joaca si te lovesti la mana.(fizica)

6.Prietenul tau cade si se loveste destul de rau.(durere fizica pentru el; emotionala/ ingrijorare pentru tine).

CARTONASELE CU SITUATII EMOTIONANTE

Ti s-a rupt un dinte.

Ai invatat sa faci exercitii cu fractii

Prietenul tau s-a lovit.

Ai pierdut o carte.

D-na diriginta te-a pedepsit pentru ca ai mintit.

Bunicii tai au venit din alt oras sa te viziteze.

Fratele sau sora ta este bolnava.

Ti-ai pierdut haina.

A trebuit sa ramai in clasa in timpul pauzei.

Ti-ai facut un nou prieten.

Nu ai reusit sa mergi la film.

V.2. Proiect de activitate didactica

Prof. Margareta Gherman

Disciplina: Educatie tehnologica

Clasa a VIII a 1 ora / saptamana

Unitatea de invatare :Energie, electrotehnica, electronica

Nr.ore alocate 12

V.3. SINTEZA PLANULUI DE AFACERI

S . C . PROMETEU S . R . L . Pitesti cu sediul in mun. Pitesti , judetul Arges , reprezentata prin doamna Gherman (Predescu )Margareta in calitate de administrator .

Societatea a fost inregistrata la Registrul Comertului de pe langa Tribunalul Arges, in anul 2006, cu un numar de 1 ( unu ) asociati .

Obiectul de activitate potrivit prevederilor din statut sunt :

* prestari servicii ;

* productie ;

* comert ;

* import export .

Capital social subscris 40 000 lei

- varsat 40 000 lei

Forta de munca : numarul total este de 10 membri , dintre care :

8 angajati permanent

2 angajati cu timp partial de munca.

1 . Consiliul de administratie ( al asociatilor )

GHERMAN MARGARETA :

* in calitate de administrator , de profesie cadru didactic ( profesor ) ;

* capital social subscris =40 000 lei ;

* capital social varsat =40 000 lei .

2 . Date generale ale afacerii

Descrierea generala a afacerii

Activitatea principala a activitatii societatii noastre o constituie prestarea de servicii in domeniul instalatiilor electrice .

Produsul oferit

a). Descrierea produsului

Produsul principal al firmei este reprezentat de lucrarile de instalatii electrice interioare si bransamente electrice pentru instalatii de pana la 0,4KV.

Instalatia electrica interioara este aceea realizata in interiorul cladirilor: de locuit, hale industriale de productie si de depozitare,care consta in realizarea circuitelor electrice de iluminat si de prize monofazice si trifazice.

Bransamentele electrice constau in realizarea alimentarii cu energie electrica de la reteaua de distributie a CEZ DISTRIBUTIE SC ELECTRICA SA PITESTI atat pentru persoane fizice cat si pentru persoane juridice.

Aceste lucrari se realizeaza in baza unui proiect de executie elaborat de catre un proiectant in domeniul instalatiilor electrice sau al unui caiet de sarcini elaborat de catre beneficiarul lucrarii.

b).Piata de desfacere

Principalul segment de piata vizat il reprezinta atat persoanele fizice cat si persoanele juridice din Romania .

c) . Cantitate

Functie de complexitatea lucrarii de instalatie electrica contractata perioada de terminare a acesteia poate varia.

d) . Pretul estimativ

Pretul estimativ se stabileste in functie de : dimensiunile cladirii la care este necesara realizarea lucrarii de instalatie electrica de interior pentru persoana juridica beneficiara si de destinatia acesteia , acest pret situandu se intre urmatoarele valori ( minime si maxime ) :

25.000lei , hala de depozitare ;

# 125.000lei , show-room auto;

# 250.000lei , hala de productie.

e) . Volumul vanzarilor

Volumul vanzarilor lunare raporat la numarul de personal angajat este de aproximativ 20.000 lei , cu precizarea ca aceasta valoare suporta modificari , in functie de modificarile aduse proiectului de executie , respectiv caietului de sarcini.

3) . Modul de comercializare si desfacere al produselor

Realizarea lucrarilor de instalatie electrica pentru tensiuni de pana la 0,4kV se face pentru persoane fizice si juridice din Romania.

Asigurarea necesarului de materii prime si materiale consumabile in cazul executarii instalatiei electrice de interior pentru o locuinta, beneficiar persoana fizica :

Modul de desfacere al produselor

Piata de desfacere a acestor prestari de servicii se realizeaza in localitati din tara, acolo unde exista deja o cladire ridicata conform unei Autorizatii de Constructie emisa de Primaria Municipiului Pitesti ( orasului, comunei) .

4) . Informatii financiare

Cheltuieli materiale ( materii prime ) :    210.000,00 lei

Cheltuieli salarii:    17.000,00 lei

Alte cheltuieli exploatare :    800,00 lei

Total cheltuieli exploatare :    227800,00 lei

CAPITOLUL I AFACEREA

Firma S . C . PROMETEU S . R . L . , judetul Arges

a fost constituita la data de 17 mai 2006 , societatea avand ca obiect de activitate urmatoarele :

1 . PRODUCTIE

a) Confectionarea de tablouri electrice pentru locuinte monofazate si tablouri electrice de forta pentru hale de productie.

b) Prestari servicii in domeniul instalatiilor electrice pentru constructii civile si industriale si realizarea de bransamente aeriene si subterane pentru tensiuni de pana la 0,4kV.

2 . COMERT

Comercializarea tuturor bunurilor si produselor provenite din productia proprie sau de la terti se face en gros si / sau en detail prin magazine proprii sau inchiriate , atat in Pitesti cat si in alte localitati din tara.

3 . IMPORT EXPORT

Import exportul en gros si / sau en detail al bunurilor mentionate anterior se realizeaza cu respectarea conditiilor de comercializare prevazute de legile romane in acest domeniu .

4 . OBIECTIVE

Principalul obiectiv il constituie marirea productiei si diversificarea ei . Este necesara , de asemenea , satisfacerea beneficiarilor prin realizarea de lucrari de buna calitate si la termenele contractate.

Un alt obiectiv , poate primul ca importanta , este retehnologizarea firmei cu utilaje performante, care pot duce la realizarea lucrarilor de instalatii electrice de buna calitate .

CAPITOLUL II PIATA

CLIENTII

Principalul segment de piata vizat il reprezinta persoanele fizice si persoanele juridice din tara .De regula , acestea solicita realizarea unei lucrari de instalatii electrice in functie de necesarul dorit, conform utilizarii spatiului construit ( locuinta, hala productie, sediu firma, show-room,etc).

Pentru evitarea risipirii inutile a materialelor am constatat in timp ca este rentabil sa lucram numai la comanda, prin incheierea unui Contract de lucrari . Daca un client a lansat o comanda , se respecta intocmai si la timp aceasta , castigand astfel increderea clientilor .Exista si riscuri dar , pentru evitarea lor , se cere un avans .

In afara de promptitudinea si seriozitatea de care am dat dovada prin executarea comenzilor conform cerintelor clientilor , am reusit sa atragem clientii si prin practicarea preturilor mici .

PRODUSUL

Produsul principal al firmei il constituie instalatia electrica interioara si de bransament , acestea facand parte integranta si obligatorie din orice cladire .

Pentru reclama am realizat un material de prezentare sub forma unor fluturasi la inceput alb negru , iar ulterior , color .

Ca masura a extinderii firmei vom realiza pliante color,mult mai atragatoare .

O alta metoda de a ne face cunoscuta firma este publicitatea pe postul local TV si in ziarul local .

Asadar consideram ca este o reala oportunitate pentru demararea unei afaceri profitabile , cu un profit rezonabil , anume : un mic atelier pentru confectionarea tablourilor electrice .Manopera necesara este simpla , usor de executat de catre electricianul autorizat . Se impune insa foarte mare atentie si , din acest motiv , o persoana nu poate realiza,zilnic, mai mult de 2 tablouri pentru o instalatie electrica trifazata .

SEGMENTUL DE PIATA

Piata este in crestere pentru domeniul instalatiilor electrice , pentru ca au luat amploare constructiile civile si mai ales cele industriale. In momentul in care o cladire se ridica , trebuie concomitent executate atat instalatia electrica interioara cat si bransamanentul , conform proiectului executat de o persoana autorizata in domeniu.

CONCURENTA

Domeniul de concurenta il reprezinta firmele care realizeaza instalatii electrice interioare si bransamente electrice .

Ca sa rezistam pe piata trebuie sa executam lucrari de buna calitate si la care dam garantie. Orice lucrare trebuie vazuta si executata in mod individual pentru ca, fiecare constructie are particularitatea sa.

CAPITOLUL III ORGANIZAREA SI CONDUCEREA

PROCESUL DE PRODUCTIE

Marimea lucrarii de instalatie electrica la fiecare cladire este in functie de dimensiunile ei si de specificul pe care beneficiarul de lucrari il da cladirii.

Dimensiunile si cantitatea dorite , desing-ul , tipul de executie al comenzii sunt foarte clar aratate in proiectul de instalatie electrica.

Important in calculul necesarului de materiale este adaugarea rezervelor pentru fiecare doza de legatura a circuitelor electrice si a legaturilor din tabloul electric.In functie de utilitatea cladirii se folosesc diferite materiale (instalatie electrica ingropata sau executata aparent). Legaturile in doze este bine sa se execute prin cositorire , pentru o mai buna rezistenta a lor.

Foarte importanta este verificarea instalatiei electrice inainte de finisarea peretilor, a tavanului pentru a se remedia eventualele defecte.

La terminarea lucrarii se incheie un Proces verbal de receptie a lucrarilor intre beneficiarul si executantul lucrarii, in baza caruia se stabileste garantia lucrarii.

CONDUCEREA

Afacerea este condusa de asociatul unic , avand calitatea si de administrator al firmei .Responsabilitatea conducerii firmei este distribuita intre administrator si doua persoane angajate cu raspundere in cadrul compartimentelor firmei :

* contactarea furnizorilor in vederea aprovizionarii cu materiile prime necesare activitatii ;

* cautarea unor noi clienti in vederea asigurarii continuitatii obiectului de activitate , precum si asigurarea numarului de comenzi necesar;

* verificarea calitatii produselor ;

* preocuparea pentru respectarea termenelor de livrare ;

* angajarea personalului societatii pe baza de contract de munca individual , cu respectarea legislatiei in vigoare ;

* semnarea documentelor pentru operatiuni bancare ;

* semnarea tuturor actelor care angajeaza patrimoniul societatii .

PERSONALUL

Alegerea personalului este o problema mai dificila , caracteristica afacerilor , dealtfel .

Persoanele care lucreaza in domeniul instalatiilor electrice trebuie in primul rand sa fie persoane autorizate de catre AUTORITATEA NATIONALA DE REGLEMENTARE IN DOMENIUL ENERGIEI ELECTRICE A.N.R.E. Bucuresti.Pentru autorizare se depune un dosar personal, se plateste o taxa de inscriere si se sustine un examen in baza caruia obtinem un grad de autorizare: de la gradul 1-provizoriu pana la gradul lV definitiv. Aceste grade se acorda in functie de calificarea profesionala, de vechimea in meseria de electrician si pe baza notei obtinute la examenul de autorizare.

Dupa obtinerea unui grad de autorizare de la ANRE, in cadrul societatii noastre se emite un Talon de autorizare fiecarui electrician in parte in care se da o grupa de autorizare (l-lV). Talonul de autorizare se emite in urma unui examen dat de electricieni o data pe an, atunci cand se efectueaza si vizita medicala.

Lucratorii electricieni trebuie sa dea dovada de maxima seriozitate , flexibilitate si capacitate de acomodare si adaptare la stres .De dorit ar fi sa gasim persoane care pot lucra mai mult de 8 ore atunci cand situatia o impune . Angajatii au carte de munca , perioada de proba fiind de 3 luni , timp in care ne dam seama daca au aptitudini pentru acest gen de activitate .

Necesarul de personal este angajat pe baza de contract de munca sau contract de colaborare , de catre conducerea firmei , in conditiile Codului Muncii si al legislatiei in vigoare .

Plata angajatilor se face pe baza de norma individuala .

Afacerea are si un plan secundar care are in vedere urmatoarele aspecte :

* Comertul acesta se ocupa de comercializarea produselor

* Obiectivele Principalul obiectiv il reprezinta acapararea pietei din Pitesti si intrarea ca nou concurent pe piata romana .

* Clientii se cauta satisfacerea unui numar cat mai mare de clienti prin diversificarea productiei si a modului de distribuire a produselor .

* Facilitatile se realizeaza prin o colaborare cu cat mai multe firme .

CAPITOLUL IV INFORMATII FINANCIARE

INVESTITIA INITIALA MINIMA IN USTENSILE :

# 3 rotopercutante    3bucx550,00lei

# o bormasina 1bucx320,00lei

# 3 truse de electrician 3bucx51,00lei # 2 prelungitoare -10ml 2bucx34,00lei

# un cleste sertizat papuci 16-240mmp 1bucx780,00lei # o scara dubla de lemn 1bucx72,00lei

#o scara dubla de metal 2x10trepte 1bucx540,00lei

-------- ----- ------ ----- ----- ----

TOTAL lei

CHELTUIELI

# uzura ustensile    12,30 lei

# burghie pentru rotopercutanta si bormasina 36,50 lei

# telefoane 121,00 lei

# alte cheltuieli ( transport , cheltuieli neprevazute ) 200,00 lei

-------- ----- ------ ----- ----- ---- ----- ----- ------

TOTAL lei

VENITURI

Considerand ca un electrician poate executa singur o instalatie electrica la o camera si luand in calcul personalul angajat ( 6 persoane ) , obtinem :

# venituri lunare minime 560 700 lei / luna

maxime 18 500 20 000 lei / luna

( Din aceste sume s-au scazut cheltuielile de mai sus )

# profit ( mediu ) 2 800 3 600 lei / luna

( Aceste sume reprezinta media aritmetica a veniturilor lunare din care s-au scazut salariile angajatilor permanenti ) .

DOTAREA ATELIERULUI ( OPTIMAL )

# masina de gaurit MG 4 ( pentru gaurirea tablei din care se confectioneaza tablouri electrice) ;

# conductor Fy 1,5mmp, Fy 2,5mmp (este foarte importanta existenta stocurilor , pentru mentinerea fluxului tehnologic in mod continuu ) ;

# tub PVC diametrul de la 13mmp pana la 24mmp ;

# sabloane ( confectionate dintr-un carton special ) ;

# pensule ( de calitate superioara ) ;

# doze de aparat si de ramificatie ;

#calculator cu INTERNET pentru o colaborare mai rapida cu clientii si cu beneficiarii produselor ;

# autoutilitara pentru transportul materialelor si electricienilor la lucrare.

POSIBILI FACTORI DE RISC

# prezentarea neconvingatoare a ofertei ;

# probleme de ordin tehnic

FACTORI DE SUCCES

# seriozitate deosebita ;

# calitate superioara a produsului ;

# optimizarea raportului calitate pret ;

# diversificarea productiei ;

# rezerva de timp pana la livrarea produsului ,

# dotarea firmei cu tehnologie de inalta clasa .

BILANT CONTABIL

ADMINISTRATOR : Gherman ( Predescu) Margareta

V.4.Proiect de excursie scolara cu scop didactic si recreativ

Itinerariul excursiei

Data/perioada de desfasurare

Participanti: elevii clasei a VIII a

Organizatori: profesor

Scop : organizarea excursiei raspunde dorintei exprimate de elevi de a petrece o zi in afara scolii , desfasurand activitati instructive.

Obiective urmarite

-vizitarea unor firme care are ca obiect principal de activitate lucrari de instalatii sanitare si incalzire centrala , precum si firme de instalatii electrice.

-stimularea interesului elevilor pentru cunoasterea de lucruri noi

-cresterea coeziunii colectivului de elevi si consolidarea spiritului de echipa , a relatiilor de prietenie; stabilirea unui climat de incredere si caldura sufleteasca , favorabil comunicarii deschise si unei bune socializari;

Organizarea excursiei pe etape

Pregatirea excursiei (etapa tehnico-organizatorica):

-stabilirea cu elevii participanti a itinerariului excursiei , a obiectivelor urmarite si a datei de desfasurare;

-colaborarea cu parintii elevilor : acord pentru participare , sprijin in asigurarea transportului;

-colaborarea cu conducerea unitatii de invatamant pentru avizarea excursiei si obtinerea aprobarii de efectuare a excursiei de la I.S.J. Arges

-calcularea cheltuielilor de deplasare si stabilirea costului excursiei /

elev ; comunicarea costului;

-stabilirea programului de desfasurare a excursiei , ora si locul de plecare / sosire;

-intocmirea unui regulament de desfasurare a excursiei si prelucrarea lui elevilor participanti (pe baza de proces-verbal).

Desfasurarea propriu-zisa a excursiei:

-09,00-09,30* verificarea prezentei;

*verificarea echipamentului si a materialelor necesare pentru excursie (aparat foto , carnetele de notite , trusa medicala de prim ajutor , alimente etc. );

-09,45-11.00 *vizitarea primului obiectiv turistic EUROTHERM ECOPLUS.

-11,00-11.30 *se comenteaza cele vazute , se iau notite si se aduna pliante.

-11.30-12.30 *se serveste masa de pranz.

-12.30-14.00 *se viziteaza cel de-al doilea obiectiv turistic S. C. ALCADIBO TRADING S.R.L. avand ca obiect principal de activitate prezentarea si desfacerea unei game largi de materiale folosite in instalatiile electrice.

-14.30 *sosirea la destinatie (scoala Mosoaia)

PLANUL FINANCIAR

AL EXCURSIEI

SCOALA CU CLASELE I VIII MOSOAIA

COMUNA MOSOAIA

JUDETUL ARGES

TEL . / FAX 0248 - - - - - -

NR . / 25 NOIEMBRIE 2 007

CATRE

INSPECTORATUL SCOLAR AL JUDETULUI ARGES

Va aducem la cunostinta ca scoala noastra doreste sa organizeze o excursie de o zi in data de 01 decembrie 2 007 , pe ruta Mosoaia Pitesti retur, avand ca scop informativ educativ :

*vizitarea unei societati avand ca obiect principal de activitate prezentarea de obiecte sanitare si centrale termice

*vizitarea unui depozit de materiale folosite in instalatiile electrice

In excursie participa un numar de 12 elevi si un cadru didactic

( organizator ) .

Elevilor li s-a prezentat traseul , scopul excursiei si li s-a prelucrat regulamentul pe care trebuie sa-l respecte in timpul excursiei .

Va rugam sa dispuneti , conform normativelor si legislatiei in vigoare efectuarea excursiei .

Director scoala , Data , Profesor organizator,

. 25 noiembrie 2007 Margareta Gherman

DOMNULUI INSPECTOR GENERAL AL I . S . J . ARGES .

SCOALA CU CLASELE I VIII MOSOAIA

COMUNA MOSOAIA

JUDETUL ARGES

TEL . / FAX 0248    - - - - - -

NR . / 25 NOIEMBRIE 2007

PROCES VERBAL ,

Incheiat astazi , 28 noiembrie 2007 , intre Margareta Gherman , profesor organizator al excursiei , si elevii excursionisti .

Excursia se organizeaza pe ruta : Mosoaia Pitesti retur .

Cu aceasta ocazie li s-au adus la cunostinta copiilor obligatiile pe care le au in timpul excursiei , dupa cum urmeaza .

* sa nu deschida geamurile si sa nu se aplece in afara in timpul

mersului ;

* sa nu-si schimbe sau sa-si paraesasca locurile ;

*sa pastreze ordinea si curatenia;

* sa nu deterioreze scaunele si instalatiile cu care este utilat mijlocul

de transport;

* sa nu-l deranjeze pe conducatorul auto distagandu-i atentia;

* sa se deplaseze in grup insotiti de organizator;

* sa nu alerge , sa nu se imbranceasca si sa nu atinga obiectele expuse

din depozitele vizitate ;

* sa pastreze linistea si sa asculte explicatiile ce li se dau ;

* sa nu se indeparteze de grup;

* sa se comporte decent in timpul vizitelor la obiectivele vizitate ;

* sa se comporte civilizat la masa ;

Drept care s-a incheiat prezentul proces verbal.

Am luat la cunostinta , ma oblig sa respect regulile enumerate mai sus

si semnez..

Elevi participanti (nume si prenume/semnatura)Prof. organizator, Margareta Gherman

V.5.Organizarea mediului de instruire

Salile de clasa

Norme sanitare generale

Intr-o clasa trebuie sa fie maxim 25 elevi din ciclul primar , maxim 30 de elevi din ciclul gimnazial , liceal sau profesional.

Salile de clasa trebuie sa fie amplasate la parter , la etajul I si maxim la etajul II , niciodata la etajele superioare. Suprafata necesara unui elev este de 1,5-2,5m^2.

Orientarea ferestrelor trebuie sa fie catre sud sau sud-est. Forma salii de clasa poate fi patrata , in forma de cerc sau forma ideala semicercul (deoarece asigura gruparea elevilor in jurul cadrului didactic).

Culoarea peretilor prezinta mai multe caracteristici. Tavanul trebuie sa fie alb pentru ca reflecta radiatiile solare. In clasele I-IV culoarea ar trebui sa fie galben , portocaliu , turcoaz , pentru ca aceste culori le creeaza copiilor iluzia de miscare. Pentru elevii din clasele mai mari , care trebuie sa simta peretii , nu sa-i observe , se recomanda culoarea verde pastelat.

Usa trebuie sa se gaseasca in partea anterioara a clasei si sa aiba deschidere-n afara.

Iluminatul in salile de clasa.

Radiatiile luminoase transporta o anumita cantitate de energie care se descarca la nivelul celulelor sensibile ale retinei si provoaca senzatia de lumina. Aceste radiatii au anumite efecte asupra organismului:

a)     actioneaza , in primul rand , asupra sistemului nervos central ,

asupra sistemului reticulat ascendent si asupra scoartei cerebrale;

-activeaza metabolismul fiecarei persoane;

-reprezinta principalul element al bioritmului;

-au efect psihologic. Culorile deschise sunt stimulatoare in timp ce

culorile inchise au efect deprimant.

b) actioneaza asupra ochiului : radiatiile luminoase influenteaza

randamentul cantitativ si calitativ , al functiilor fundamentale ale ochiului acuitatea vizuala , viteza perceptiei vizuale , stabilitatea vederii clare , stabilitatea la contrast , perceptia cromatica.

Iluminatul insuficient produce intr-o prima etapa oboseala vizuala , tradusa prin senzatia de usturime in ochi , hipersecretie lacrimara si scaderea randamentului activitatii depuse. Daca se continua activitatea intr-un astfel de iluminat , apare un efort cerebral de compensare , manifestat prin ameteala , cefalee si greata. In urmatoarea etapa , capacitatea de lucru este foarte scazuta , dupa care se instaleaza oboseala generalizata a organismului iar in final surmenajul. Iluminatul excesiv produce diminuarea randamentului functionarii vederii , fenomenul de orbire temporara (fototraumatism) , retinita acuta sau cronica , orbirea.

Iluminatul artificial trebuie sa respecte urmatoarele reguli:

-sa asigure un iluminat omogen;

-sa nu produca umbre;

-sa nu produca fenomene de stralucire;

-sa nu produca fenomene de palpaire;

-sa nu incalzeasca aerul;

-sa functioneze permanent;

-corpurile de iluminat trebuie inlocuite la maxim 3 luni de zile;

-corpurile de iluminat trebuie spalate saptamanal;

-trebuie sa se asigure functionalitatea permanenta si repararea instalatiilor electrice;

-se recomanda curatarea suprafetelor reflectorizante din incaperi:ferestrele , tevanul , peretii si obiectele din incapere.

V.6. Glosar de termeni

Cap.VI. Bibliografie

Cap.VI. Bibliografie

Adriana Tibrea , Anna Mandrila , Irina Szcs , Carmen Socol

Studiul materialelor & constructii Constructii si lucrari publice ,Ed. economica

Niculae Mira , Constantin Negus

Instalatii si echipamente electrice , Ed. Didactica si pedagogica.

Nicoleta Adriana Florea , Cosmina Florentina Surlea

Procesul instructiv educativ in scoala moderna , Ed. Arves

Silvia Marinescu , Rodica Dinescu

Invitatie la educatie , Ed. Carminis , 2007

.BABAN, Adriana (2001)

Consiliere Educationala Ghid metodologic pentru orele de dirigentie si consiliere Ed. Ardealul Cluj Napoca;

.LEMENI, Gabriela, MICLEA, Mircea (2004)

Consiliere si Orientare Ghid de educatie pentru cariera Ed. ASCR Cluj Napoca;

7.VERNON, Ann (2004)

Consilierea in Scoala Dezvoltarea Inteligentei Emotionale prin Educatie Rational- Emotiva si Comportamentala Ed. ASCR Cluj Napoca