CRESTEREA REPRODUCATORILOR

CRESTEREA REPRODUCATORILOR

Cantitatea si calitatea icrelor depinde de vigurozitatea si rapiditatea in crestere a reproducatorilor, motiv pentru care acestora li se acorda o importanta deosebita.

ALEGEREA       REPRODUCATORILOR

Viitori reproducatori se aleg toamna dintre puietii cu cea mai rapida crestere, bine conformati, fara malformatii corporale, bine colorati. Acestora li se acorda o atentie deosebita pe tot parcursul perioadei de crestere. La sortarea de toamna se va face o verificare prin sondaj a organelor interne. Se vor retine puietii din categoria celor ce vor avea ficatul viu colorat, fara pete, cu splina normala, intestine fara incarcatura de grasime in exterior sau lichid galben in interior, etc.

Dintre puietii crescuti in bazine de pamant se vor sorta cei ce vor avea dimensiuni cuprinse peste 10 cm si 10 g/buc.

PREDEZVOLTAREA PUIETULUI

Pentru pastravul indigen reproducatorii se prind obisnuit din liber de preferinta in perioada de inceput a bostei(septembrie - octombrie si respectiv aprilie). Ei nu pot fi crescuti in continuare in bazine,refuzand sa manance,de aceea, dupa mulgere, vor fi eliberati in locurile de prindere.

Puietii obtinuti din icre se tin in troci pana la varsta de 4-5 saptamani respectiv pana punga vitelina li s-a resorbit in proportie de doua treimi si inainte de a necesita hrana se introduc in locuri de deversare special amenajate-toplite-cate 3-10 buc./m² in functie de puterea de hranire a acesteia.

Puieti de lostrita si lipan vor fi introdusi in toplite cu apa de izvor la cateva zile dupa ecloziune, punga lor vitelina resorbindu-se intr-un timp mult mai scurt decat pastravii (6-7), puietul trebuind sa-si caute hrana din timp.

Pentru a avea puieti vigurosi si bine formati in toamna, acestia trebuie sa fie introdusi obligatoriu in viitoarele locuri de deversare, inainte de a simti nevoia unor hrane suplimentare celei din punga vitelina cu care se naste.

Crescuti in toplita puietul se va adapta treptat la conditiile seminaturale devenind mai viguros si mai putin expus la conditiile nefavorabile ca le va intilni in mediul artificial al pastravariei.

HRANIREA PUIETULUI DESTINAT REPRODUCATORILOR

Odata introdusi in bazine, de preferinta din pamant, puietul destinat viitorilor reproducatori va fi ingrijit in mod deosebit.

In afara faptului ca i se va asigura un debit dublu fata de ceilalti puieti si o densitate cat mai mica, diminuandu-se astfel carentele date de suprapopulare si lipsita de oxigen, acestuia i se va administra o hrana speciala, de preferinta umeda. Hranirea se va face in reprize si in cantitati mici.

Distribuitorul de hrana pentru puiet existent in pastravarii este compus din:

-un cadru de cherestea de brad;

-un sertaras din lemn

-un mecanism de ceasornic pentru tragerea rectilinie pe ghidaje a sertarasului

-o panza cauciucata care servese ca banda rulanta de transport a hranei

-un siret care face legatura intre rola motoare si banda rulanta servind la armarea mecanismului prin tragerea panzei fixata de un capat al sertarasului;

-un capac de lemn pentru protejarea hranei asezata in sertaras pe banda rulanta.

Hranirea se va face continuu fara intreruperi cunoscut fiind faptul ca pauzele repetate in hranire produc sterilitate.

DIFERENTIEREA SI PROPORTIA INTRE SEXE

La salmonide, ca de altfel si la multe alte specii de pesti, deosebirea intre sex se face destul de greu mai ales inaintea epocii de boiste.

In aceasta perioada pastravul imbraca asa-numita "haina de nunta" in culori vii, masculul fiind mai colorat decat femela si de obicei culorile sunt pe un fond mai inchis. La pastravul curcubeu dunga de pe flancul de culoarea curcubeului e mai aprinsa, iar la pastravul indigen si fantanel stelutele rosi sunt mai arpinse. Femelele au orificiul genital umflat si rosiatic la fel ca si burta mai plina la masculii, de la o anumita varsta,care au maxilarul inferior curbat in sus.

La lostrita deosebirea o poate face numai un ochi experimentat, semnele de mai sus nefiind scoase in evidenta. In timpul boistei ce are loc in mediul natural, femela este insotita de 2-3 masculi icrele fiind stropite de unul sau mai multi masculi.

Masculii elibereaza laptii, ca de altfel si unele femele icrele, in mai multe reprize, motiv pentru care atat in rau cat mai ales si in pastravarii perioada de depunere a icrelor si de fecundare a lor se desfasoara de-a lungul mai multor zile.

VARSTA, TALIA SI PERIOADA REPRODUCERII

Salmoidele devin mature sexual intre 2-4 ani pastravii si lipanul, si 5-6 ani lostrita, mai devreme masculii decat femelele.

Femelele bine hranite, cu hrana de buna calitate dau icre si la varsta de 2 ani insa procentul de fecundare este mult mai redus.

Nu toti reproducatorii au produse sexuale. La varsta de 3 ani, 15% din totalul reproducatorilor sunt sterili in timp ce la varsta de 6-7 ani procentul acestora creste la 50-60% la pastravul curcubeu.

Cu cat icrele provin de la femele mai batrane (peste 6 ani),si       fecundarea cu lapti ai masculilor tineri (2 ani) cu atat procentul de masculi este mai mare.

Epoca de reproducere la salmonicole este diferita de la o specie la alta si in cadrul aceleasi specii,in functie de conditiile de mediu si de selectia facuta de-a lungul anilor, epoca de depunere a icrelor este diferita.

In pastravariile noastre, cu foarte mici exceptii, pastravul indigen este rezulatul incrucisarii dintre cel bastinas si cel adus din Danemarca (1965) sau chiar al acestuia din urma. Epoca de recoltare a icrelor se prelungeste din octombrie pana in ianuarie.

Vechiul nostru pastrav curcubeu devine pregatit pentru recoltarea icrelor in functie de temperatura apei, obisnuit in lunile martie-aprilie.

Hibridul de pastrav fantanel (Salvelinus americanus) existent azi in numeroase pastravarii din tara, depune icrele in luna octombrie ca de altfel si specia initiala de fantanel adusa la inceputul secolului trecut la noi (Salvelinus fontinalis Mitchill).

Lostrita din apele naturale depune icre obisnuit in luna aprilie pe cand cea din captivitate isi prelungeste perioada de depunere a lor pana spre sfarsitul lunii mai.

Lipanul isi are boistea obisnit in luna aprilie dar mai sunt ani in care isi depune icrele spre mijlocul lunii mai.

Coregonul, existent la noi doar in cateva lacuri montane se reproduce in cursul lunii octombrie.

NUMARUL DE ICRE LA KG-CORP

Numarul de icre depinde de specie, de calitatea si cantitatea hranei si lungimea perioadei de hranire de peste un an, de varsta reproducatorilor, de rapiditatea in crestere a exemplarelor respective si de conditiile de mediu.

Cu cat hrana este mai buna calitativ si se gaseste la discretie, cu atat numarul de icre este mai mare.

Cu cat varsta reproducatorilor este mai apropiata de optimul ei de reproducere (4-5 ani), cu atat numarul de icre este deasemenea mai mare.

Cu cat perioada de temperatura optima dureaza un numar mai mare de zile din an, cu atat icrele sunt mai bune calitativ si uneori mai numeroase, indeosebi la pastravul din pastravarii.

Tabelul

NUMARUL DE ICRE LA KG-CORP PE CATEGORII DE DIMENSIUNI

(dupa Enciclopedia della Pesca)

Ape situate la altitudine ridicata (peste 1 000 m) si bogate in hrana endogena si exogena (capacitate biologica 9) gazduiesc pesti cu prolificitate foarte mare : Oasa, Lotru, Valea Beiului, media 4 000 icre/kg corp.

Apele cu debit constant,, cu numeroase locuri de adapost si destul de bogate in hrana (capacitate bilologica 8) gazduiesc pesti cu prolificitate mare: Barnarul, Bistricioara, Valea Iadului, media 3000 icre la kg corp.

Apele amenajate cu cascade podite, in care pestilor li s-a asiguat hrana si adapostul pe cale artificiala : Posaga, Gilotru, Paraul Schit, Buda, Valea Ierii, media fiind de 2300 icre/kg corp .

In general, numarul icrelor este mai mare in apele cu hrana naturala bogata si cu o temperatura relativ constanta.