PASTRAVUL DE LAC (SALMO TRUTTA MORPHA LACUSTRIS L.)

PASTRAVUL DE LAC (SALMO TRUTTA MORPHA LACUSTRIS L.)

Pastravul de lac nu este o specie aparte,ci o forma a pastravului indigen adaptat, de-a lungul timpului, la viata lacustra.

Fig.12 - Pastav din Lacul Bicaz

Raspandire: Este intalnit frecvent in lacurile din Alpi (Franta, Elvetia, Austria.) si in lacurile alpine ale Peninsulei Scandinavice.

La noi este raspandit in Lacurile Bicaz, Vidra-Vidraru si Lesu, fiind la el acasa in lacurile de acumulare adanci si bogate in hrana.

Cateva exemplare au fost pescuite in Lacul Rosu, iar dupa parerea unor cercetatori se gaseste destul de numeros si in paraul Prejmer-Brasov. (Fig.12)

Descriere: Corpul este scurt si gros, mult latit, acoperit de solzi mari usor cazatori. Capul, in raport cu restul trupului, este mult mai mic decat pastravul indigen si apare cu totul disproportionat fata de trup. Gura este mai mica, prevazuta atat pe maxilare cat si pe vomer cu numerosi dinti puternici incovoiati inauntru.

Inotatoarea codala este putin scibita in tinerete si dreapta cand ajunge la maturitate.

Culoarea spatelui si a capului este verzui- oliv, iar cea a flancurilor si a burtii este argintie. Flancurile sunt prevazute, pana aproape de burta, cu pete mari colturate, obisnuit in forma de X, de culoare neagra. Acestea sunt mai inchise pe operculi, unde au o forma mai regulata (fara colturi). Petele nu au inele albe sau albastrui, ca la pastravului indigen sau fantanel. Inotatoarea dorsala are si ea numeroase puncte negre rotunde, dispune in randuri paralele intre radii. Pete mici, dispuse neregulat are si inotatoarea codala.

Petele rosii lipsesc cu desavarsire. Exista totusi, incidental, unele exemplare care, in tinerete, au asemenea pete, insa sterse.

Felul de viata si hrana: Traieste in apele adanci si reci ale lacurilor de munte. In Lacurile Bicaz si Vidra coboara pana la adancimea de 40 metri.

Circula tot timpul in cautarea hranei, fapt pentru care adapostul nu joaca rol in viata lui. In stadiul de puiet se hraneste cu diverse larve acvatice,pe care le gaseste pe fundul lacului sau, mai ales, la mal. Ca adult insa , fiind unul din pastravii cei mai rapitori, isi ia hrana aproape exclusiv din randul celorlalti pestisori care traiesc in apa lacului, sau dintre semenii sai mai mici.

Pastravul din Lacul Bicaz se hraneste cu obleti, porcusori, babusca, clenisori si alte specii marunte, iar cel din Vidraru cu zglavoace, boisteni si obleti.

Cresterea. Este o varietate care creste mai rapid decat toate celelalte specii de salmonide, cu exceptia lostritei.

In Lacul Bicaz datorita bogatiei de hrana si indeosebi in pesti care formeaza hrana preferata a pastravului (obleti,boisteni,porcusori etc.) aceasta are o crestere mult mai mare. In Lacul Vidraru, cresteri mari s-au inregistrat in primii ani, stagnand apoi din cauza lipsei de hrana.

CRESTEREA PASTRAVULUI DE LAC Tabelul 1

Pastravul din Lacul Bicaz provine din puieti adusi de la pastravaria Lacul Rosu si introdusi in afluentii Bistritei.(fig. 13) .

Pastravul de lac traieste pana la 20 ani si atinge dimensiuni pana la 30 kg. La noi, cel mai mare exemplar pescuit pana in prezent a avut greutatea de 22kg, prins in Lacul Bicaz.

Reproducerea: Pastravul de lac devine matur sexual la varsta de 3 si respectiv 4 ani.

Boistea are loc mai timpuriu decat la pastravul indigen, cand temperatura apei lacului coboara la 10C, ceea ce se petrece obisnuit la sfarsitul lunii septembrie si inceputul lui octombrie.

Fig.13-Pastravul de lac din Lacul Rosu

Depune un numar de 2.000 icre la apoximativ 2 kg-greutate. Icrele au culoarea portocalie si sunt cele mai mari icre pe care le au pestii de la noi: 5-6 mm in diametru. Sunt depuse la apa mica, in gurile afluentilor lacului sau chiar la mal.

Mare parte din pastravii din Lacul Bicaz urca pe Bistricioara si pe Bistrita, pentru depunerea icrelor, pana sus la Gura Barnarului, afluent situat la 43 km amonte de coada lacului. De la jumatatea lunii octombrie si pana la sfarsitul ei s-au putut observa, in mijlocul albiei Bistritei, la apa mai lina si putin adanca, exemplare perechi in bataie.

Diverse. In alte tari europene (Austria, Elvetia, Franta) exista statiuni salmonicole care au ca obiect producerea puietului necesar repopularii cu pastrav de lac a lacurilor alpine.(fig.14)

La noi, cresterea lui artificiala se face la pastravariile Dejani si Ceahlau, reproducatorii provenind din primul lot de icre aduse din Austria.

Pastravul indigen, varietate de lac existenta la noi, provine fie din pastravul existent in vechea albie a raurilor si adaptat la conditiile lacurilor inundate, fie din puieti rezultati din icre aduse din Danemarca in anii 1966 si 1967 ca pastravi de lac, realitatea fiind ca acestia sunt o varietate de pastrav indigen domestic.

Fig.14-Pastravul de lac

Datorita usurintei cresterii in captivitate, a fost preferat pastravul indigen autohton care treptat a fost eliminat datorita salbaticiei sale si dificultatii cresterii in captivitate.

S-a dovedit pe parcurs ca noua      varietate de pastrav, care are in majoritate puncte negre in loc de rosii, dau rezultate foarte slabe in actiunea de repopulare a apelor de munte datorita, indeosebi, adaptarii ei la viata artificiala.

S-a constatat in ultimul timp ca exemplarele de puieti introduse in apele de munte, ajung la maturitate, cu destul de multa dificultate,coborand in zona de ses a raurilor. Dau insa rezultat mai bun in lacurile de acumulare, desi raman multe femele cu icre nedepuse in perioada de boiste.

Se urmareste, in ultimii ani, reintroducerea in pastravarii a puietului rezultat din pastravul nostru autohton ce s-a prins in timpul boistei in mediul natural.

In lacurile alpine de la noi traieste o varietate de pastrav indigen provenit din apele de munte si adaptat la viata lacustra. Are trupul mai indesat si mai lat. Coloratia ii este mai vie decat a pastravului din rau,si spre deosebire de pastravul de lac, are puncte mari, rosii aureolate de cerculete albe. Cele mai mari si mai frumoase exemplare, atingand 3,5 kg, se gasesc in Lacul Calcescu din masivul Parang.