Genul Celtis L

Genul Celtis L.

Cuprinde circa 70 de specii, arbori si arbusti raspanditi in emisfera nordica, din regiunile tropicale pana in cele temperate. Lujerii au maduva intrerupta, formata din lamele foarte dese. Frunze asimetrice, cu 3 nervuri din baza. Flori poligame, andromonoice, cele mascule in fascicule la baza lujerilor, cele hermafrodite dispuse la baza petiolului frunzelor, obisnuit solitare. Fructele - drupe sferice sau ovoidale, cu un sambure tare si mezocarp subtire si carnos.

Celtis australis L. - sambovina.

Specie indigena, raspandita in Europa mediteraneana, Africa de Nord si Asia de Vest. La noi apare sporadic in Banat, Oltenia si Dobrogea.

Este o specie termofila, in tinerete este afectat de geruri si ingheturi. Rezista bine la seceta, specie xerofita. Prefera soluri usoare, fertile, bine drenate, creste bine si pe soluri saraturoase, se preteaza pentru culturi pe litoralul Marii Negre. Are temperament de semiumbra, acopera si umbreste bine solul.    

Realizeaza inaltimi de pana la 20 m, dezvoltand o coroana ovoidala sau globuloasa, formata din ramuri subtiri, neregulata. Scoarta este neteda, fara excrescente suberoase, cenusie-inchis. Lujerii sunt subtiri, flexibili, lenticelati, bruni-verzui, pubescenti, cu muguri mici, comprimati, ovoid-conici, alipiti de lujer (numai varful usor dezlipit); solzi parosi. Frunzele, distice, ovat-lanceolate, de 4-12 cm lungime, cu varf prelung acuminat si baza asimetrica, lat-cuneata sau rotunjita, pe margini numai spre baza intregi, in rest acut-serate; pe fata verzi-intunecat, scabre, pe dos verzi-deschis si moi pubescente; petiolul de 5-18 mm lungime (fig.142). Florile cu perigon cu cinci lacinii; apar prin mai, o data cu infrunzirea si sunt mici, verzui. Fructele, drupe sferice, de 8-12 mm diametru, la inceput verzi,la maturitate brune-violacei-negricioase; samburele carenat, cu pereti tari, negricios-punctati; pedunculul putin mai lung decat petiolul frunzei; se coc prin septembrie.

Maturitatea este timpurie, fructificatiile abundente. Semintele incoltesc greu. Lastareste relativ viguros. Cresteri active numai in tinerete. Longevitate de pana la 400 ani.

Lemnul cu alburn galbui, duramen cenusiu, nu foarte valoros, cu putine utilizari.

Prezinta importanta forestiera, este o specie care se adapteaza in statiuni extreme din silvostepa si stepa. Se poate utiliza pe terenuri uscate, pe nisipuri litorale moderat salinizate (culturi pe litoralul Marii Negre).

Este o specie apreciata in zonele verzi din regiuni calde si uscate, inverzeste peisajul si umbreste bine solul. Se foloseste in masive, grupuri sau izolat, in parcuri de-a lungul aleilor si soselelor a dat rezultate foarte bune.

Celtis occidentalis L. - sambovina americana.

Specie exotica, raspandita din sudul si estul Americii de Nord pana in Muntii Stancosi. In tara se cultiva exclusiv in parcuri si gradini (exemplare frumoase se gasesc la Bazos si Simeria).

Suporta mai bine climatul aspru decat specia indigena, rezista mai bine la ger. Vegeteaza activ pe soluri fertile, profunde.

Poate atinge 25 m inaltime. Scoarta este neteda numai in tinerete, de culoare cenusie, apoi se formeaza un ritidom caracteristic, cu excrescente suberoase, adanc si neregulat crapat. Lujerii glabri sau slab pubescenti, rosii-bruni, geniculati, cu muguri de 5-6 mm, strans alipiti de lujer. Frunzele de 5-12 cm lungime, cu petiolul de pana la 2 cm, sunt ovate sau ovat-lanceolate, cu varful lung acuminat, dar de obicei, serate numai in jumatatea superioara; pe fata sunt netede, glabre lucitoare, iar pe dos pubescente numai pe nervuri (fig.143). Florile au 6 lacinii, iar fructele sunt drupe globuloase, de 7-10 mm, usor alungite, portocalii sau purpurii-intunecat, cu mezocarp foarte subtire si samburele slab carenat, zbarcit; peduculul aproximativ la fel de lung ca si petiolul frunzei.

Lemnul este de calitate superioara aminteste de cel de frasin.

Se obtine din samanta sau pe cale vegetativa (drajoni, marcote, altoaie). Se seamana primavara, semintele se stratifica sase luni pentru grabirea rasaririi, fructele se pot trata cu acid sulfuric concentrat, 30-60 minute. Rezultate multumitoare se obtin si prin semanaturi de toamna. Puietii au o crestere rapida.

In colectiile dendrologice din tara se mai intalnesc: Celtis reticulata Torr.(originara din vestul Americii de Nord), Celtis glabrata Stev. (originara din Caucaz si Crimeea), Celtis bungeana Bl si Celtis labilis C.K. Schneid..(orginare din China si Coreea), Celtis tenuifolia Nutt. (originara din sud-estul Americii de Nord), Celtis jesoenssis (originara din Coreea si Japonia).

Din aceasta familie in parcurile din Romania se mai cultiva specii din genul Zelikova: Zelkova hirta (fig.144) si Zelkova crenata.