Sa protejam viata

Sa protejam viata

E tara o gradina

Intinsa, primitoare,

Cu munti, campii si dealuri,

Frumoasa cat privesti.

Daca nu rupi o creanga,

De sadesti pomisorul,

Daca-ngrijesti de dansul,

Tu viata ocrotesti.

Curg raurile-n vale

Si-s limpezi precum zarea.

Tu, unda lor senina

Cu dragoste privesti.

Acolo este viata,

Acolo pestii zburda.

Tu, de nu tulburi apa,

Viata ocrotesti.

Rodeste-n solu-acesta

Grau auriu, porumburi,

Da fruct bogat livada,

Podgorii. cat privesti.

Tu, daca nu strici cuiburi,

Iar iarna pui casute,

Ocrotind pasarele,

Tu viata ocrotesti.

Nu-i prea putin o floare,

Un copacel, un cuib,

Un pestisor ce zburda

Prin apa si lumina.

Tu nu uita ca-n lume

Sunt multi copii si-acestia

Pot preschimba-mpreuna,

Pamantu-ntr-o gradina.

Se intreaba Nicusor:

Lemnul e folositor?

La ce-i bun, ma-ntreb uimit,

Trunchiul aspru, scorojit?

- Este bun, zice bunicu'

Adresandu-se lui Nicu:

Fatul meu,

Ia priveste-n jurul tau:

Gardu-acela, par cu par,

Este bun si necesar.

Usa, stalpi, grinzi si podele

Ne-am putea lipsi de ele?

Scaunul, masa, dulapul,

Si cuierul, dar si patul,

Butoaiele dolofane,

Barcile prinse-n odgoane,

Podurile, unul si unul,

Care ne scurteaza drumul,

Si caldura de la vatra

Pe cand iarna se arata.

Si, daca mai vrei sa stii,

Tot din lemn fac lutierii

Si vioara ce ne canta

Mai duios in pragul serii.

De aceea, tine minte,

Daca lemnul folosim,

Precum stim taia copacul,

Sa-nvatam sa-l si sadim!