CATEGORII DOCUMENTE |
Demografie | Ecologie mediu | Geologie | Hidrologie | Meteorologie |
Muntii Iezer sunt ridicati intre cursurile
superioare ale raului Doamnei si Dambovitei, care ii delimiteaza la nord,
nord-vest si vest, catre inaltele culmi ale Fagarasului, precum si la est, catre creasta Pietrei Craiului. O
larga cununa de culmi inalte si golase, depasind pe alocuri altitudinea de
2300-2400m, se oranduieste armonios in jurul obarsiilor unuia din principalele
cursuri de apa argesene-raul Targului, sprijinindu-se pe doi piloni
puternici-vf.Iezerul Mare, de 2462m si vf.Papusa, de 2391m, ale caror creste
alcatuiesc complexul montan care poarta denumirea de muntii Iezer.
Peisajul versantului nordic
este mai aspru fata de cel sudic si ne infatiseaza un abrupt ale carui linii de
panta sfarsesc deasupra obarsiilor Dambovitei,facand sa apara creste ascutite
si stancoase sau caldari glaciare, precum cele de la izvoarele Boarcasului sau
ale numeroaselor fire de vale din zona Coltii lui Andrei. Acest aspect aspru
isi are corespondentul sudic la obarsia unor vai de abrupt ca Iezerul si Caltunul,unde
intalnim circuri glaciare, precum si un iezer alpin.
Culmea principala
a muntilor Iezer, in lungime de peste
Muntii Iezer prezinta doua mari
compartimente:
Iezerul Mare, compartimentul de apus al muntilor Iezer, delimitat de vaile raului Targului, la est, incepand de la izvoarele vaii Cuca pana in aval de comuna Leresti, precum si de raul Doamnei, la vest si nord-vest, prin afluentul acestuia.
Papusa, compartimentul de rasarit al muntilor Iezer, apare ca un imens trunchi de con a carui baza s-ar identifica cu cursul superior la raului Dambovita, care ii da ocol printr-un larg arc de cerc si al carui varf atinge altitudinea de 2391m
Supranumiti astfel de
catre localnici, Muntii Iezer, 'legatura' dintre Bucegi si Leaota,
Fagaras si Piatra Craiului, ne apar ca niste coline care nu au vrut sa se
limiteze la o altitudine mica si au crescut din neant peste 2.000 de metri,
culminind cu virfurile Iezerul Mare (2.462) si Papusa (2.391).
Ridicati intre cursurile superioare ale riului Doamnei si Dimbovitei, care ii
delimiteaza la nord, nord-vest si vest, catre culmile inalte ale Fagarasului,
precum si la est, catre creasta dantelata a Pietrei Craiului, Muntii Iezer sint
una dintre podoabele Carpatilor Meridionali, dominind, prin altitudine si
masivitate, colinele subcarpatice de la poalele lor sudice, situate, de
asemenea, intre Riul Doamnei si Dimbovita.
.
Cu intinsele lor circuri glaciare, deloc inferioare unora din cele ce
impodobesc versantii Muntilor Fagarasului, cu masivele picioare de munte,
imbracate in pasuni alpine sau in compacte masive paduroase, cu o intinsa retea
de drumuri pastorale stravechi (poteci sau 'plaiuri'), devenite in
mare parte artere turistice, Muntii Iezer ofera toate conditiile naturale
necesare unei dezvoltari a drumetiei din ce in ce mai active.
In limitele a
Prin contrast cu versantul sudic, prezentat mai sus, peisajul aspru al
versantului nordic ne infatiseaza un abrupt ale carui linii de panta sfirsesc
deasupra obirsiilor Dimbovitei, facind sa apara creste ascutite si stincoase
(numite local 'grebene) sau caldari glaciare impresionante, precum cele de
la izvoarele Boarcasului (unde se afla si doua mici, dar incintatoare iezere
alpine) sau ale numeroaselor fire de vale din zona Coltii lui Andrei. Acest
aspru peisaj din versantul nordic isi are corespondentul sudic la obirsia unor
vai de abrupt ca Iezerul si Caltunul, unde intilnim circuri glaciare deosebit
de framintate, precum si un iezer alpin de dimensiuni apreciabile, care a
extins numele sau nu numai asupra unuia dintre principalele piscuri ale
masivului - virful Iezerul Mare, dar chiar si asupra intregului masiv.
Culmea principala a Muntilor Iezer, in lungime de peste
Desi se detaseaza
de Muntii Fagarasului prin vaile de obirsie ale Riului Doamnei, spre nord-vest,
si ale Dimbovitei, spre nord, Muntii Iezer prezinta totusi o legatura
accesibila cu vecinii lor dinspre miazanoapte, prin cumpana de ape din
Curmatura Oticului (1.860 metri altitudine), de unde se desprinde, ca o inalta
punte, culmea Mezea - Oticu - Bratila, al carei nivel urca treptat pina in
virful Bratila (2.274 metri)de pe culmea principala a-Muntilor
Fagaras.
Alcatuirea geologica: Acesti munti sunt alcatuiti din roci foarte vechi, daltuite in stanca
de-a lungul timpului, incepand cu Proterozoicul superior in cazul gnaiselor dar
si din sisturi cristaline (micasisturi, cuartite, gnaisuri oculare, sisturi
amfibolice).x
Reteaua hidrografica
Principalele ape care dreneaza acest sector montan determina foarte clar limitele masivului catre vest (Valasatu-Raul Doamnei) si catre nord si est (Dambovita). Al treilea rau principal al acestei regiuni este Raul Targului.x
In continuare va prezentam cele mai importante repere ale traseului principal
de creasta, pornind de la cabana Voina (
In continuare, se urca in trepte, pe culmi intinse spre virfurile Taritoasa
(2.172 de metri) si Catunu (2.319 metri), ambele strajuind adincile caldari ale
Catunului. Aici
se afla si Crucea Ateneului Voinesti, un mic monument comemorativ, in prezent
foarte deteriorat, situat la altitudinea de 2.275 de metri, ridicat de multe
decenii prin stradania locuitorilor satului Voinesti, intru cinstirea memoriei
celor care si-au dat viata in luptele din toamna anului 1916.
In dreapta, in vale, se vede
refugiul Iezer, unde putem face un popas. In continuare atingem, nu fara efort,
cele doua piscuri majore ale masivului: Iezerul Mare si Rosu (2.469 de metri),
legate intre ele printr-o scurta custura stincoasa, marcata de o inseuare in
mijlocul ei. Aici ne putem ingadui un popas prelungit, altitudinea la care ne
aflam, ca si pozitia izolata in spatiu a celor doua piscuri invecinate,
oferindu-ne un exceptional tur de orizont asupra muntilor, incepind de la
culmile indepartate ale Fagarasului si sfirsind cu creasta dantelata a Pietrei
Craiului.
La picioarele noastre, spre sud, se adinceste caldarea glaciara a Iezerului
Mare, cu cimpurile de grohotisuri si cu mica oglinda de ape a Iezerului, care
infrumuseteaza ariditatea predominanta a muntelui inalt; pe malul micului iezer
alpin se zareste silueta singulara a refugiului de piatra, iar mai departe,
dincolo de ulucul adinc al Dimbovitei, se ridica si masivul dom al Leaotei, in
spatele caruia se ghicesc Bucegii.
Dupa acest tur de
orizont si un popas meritat, directia de mers, dupa
virful Rosu, se schimba catre est, ceea ce ne obliga sa fim foarte atenti in
eventualitatea inrautatirii vremii sau daca s-a inoptat pe parcurs. Pina la capatul primei etape nu sint mai mult
de doua ore, asa incit vom merge cu o deosebita atentie pe panta pronuntata si
bolovanoasa, pe care coborim pina la nivelul Piscanului (2.383 de metri), dupa
care poteca isi reia aspectul normal, strabatind pantele sudice ale acestuia.
Poteca ocoleste, pe versantul lor sudic, cele doua piscuri ale muntelui
Batrina, invecinate si putin proeminente (2.252 de metri si 2.288 de metri),
dupa care atinge larga Curmatura a Batrinei (2.190 metri). Ne aflam pe
stravechea poteca pastorala denumita local 'Sleul Batrinei', drum de
transhumanta care, nu departe de sus-amintita curmatura a Batrinei, intilneste
ramura sa sudica: Plaiul lui Patru, in vecinatatea caruia intilnim
'Izvorul din Plai' (imediat sub poteca, la circa 2.150 metri
altitudine). Aici incheiem prima etapa a circuitului culmii principale a Muntilor Iezer. A doua etapa este mai scurta,
fiind si mult mai usor de parcurs. Intrind pe teritoriul Muntelui Papusa, vom
constata ca ascensiunea de la nivelul Spintecaturii pina in Virful Papusa
(2.391 metri) nu este deloc usoara, fiind necesar minimum o ora pentru
depasirea diferentei de nivel, de numai 171 metri. Traseul nostru, in continuare
marcat cu banda rosie, nu urca direct la virf, ci, folosind larga poteca pastorala
de intensa circulatie in timpul pasunatului alpin, ocoleste virful pe la sud,
pina intr-un punct unde, mai ales in conditii de slaba vizibilitate, se impune
din nou o atenta orientare cu busola, pentru a nu fi tentati sa coborim, in
continuare, spre est, pe Plaiul Boteanu, care se desprinde la stinga, in vreme
ce traseul nostru isi schimba directia spre sud.
Pozitia izolata a virfului
Papusa, datorita profilului sau in trunchi de con, ne prilejuieste un al doilea
tur de orizont, care cuprinde intreaga vale superioara a Dimbovitei, pe fundul
careia,
Parasind acest loc, prindem directia sud si patrundem pe vastele pasuni alpine
ale muntelui Gradisteanu, coborind lent pina in saua Gradisteanu (1.975 metri).
Pe intinsele pajisti din jurul acestui punct se tineau odinioara traditionalele
nedei de Sf. Ilie, de unde si denumirea data acestor locuri, Poiana Sintilie.
De aici coborirea este relativ usoara. Putem alege unul dintre urmatoarele
trasee: coborirea directa la cabana Cuca si de aici pe drumul forestier la
cabana Voina sau coborirea, putin mai lunga, la cabana Voina. Acestea doua le
putem parcurge in doua-trei ore. Al treilea traseu coboara spre Rucar, in
lungul culmii Mara - Tefeleica - Muntisoru. Virful urmator, aflat la sud de sa
(Gainatu Mare, 1.832 de metri), este ocolit prin dreapta (vest) de traseul
nostru, care coboara lent spre liziera padurii, unde se intilneste si stina cu
acelasi nume. Intrind in padurea deasa de conifere, traseul coboara precipitat
pantele sudice ale Muntelui Gainatu Mare (denumirea prozaica are legatura cu
prezenta unui bogat numar de cocosi si gainuse de munte) pina la nivelul Vaii
Rele, apoi pe aceasta vale pina la fostul canton 'Caprarie' (1.050
metri), situat la confluenta Vaii Rele cu Valea Larga; din spatele cantonului,
pe pintenul despadurit dintre cele doua vai confluente, incepe sa urce spre
saua Argeselului, traseu marcat cu triunghi rosu, care face legatura dintre
VoinasiValeaDimbovitei.
De la canton mai avem
Circuitul poate
fi efectuat si in sens invers, in care caz popasul de noapte va
fi facut sub Spintecatura Papusii.
Clima
In zona inalta a
masivului temperatura aerului este negativa (0 C- pana la
Vegetatie
Intalnim specii de
jneapan (Pinus mugo) care formeaza palcuri pure sau in amestec cu aninul de
padure (Alnus viridis), salcia de munte (Salix silesiaca) si zambrul (Pinus
cebra), de origine arcto-alpina, destul de rar intalnit. Pe vaile Iezerului si
Caltunului sunt 19 specii de zambru, cu inaltimi impresionante, intre 10-
Fauna
x-aproape toate animalelele raspandite in regiunea de munte a Romaniei, sunt prezente si in acest masiv: ursul (Ursus arctos), lupul (Canis lupus), vulpea (Vulpes vulpes), rasul (Lynx lynx) etc; -in numar mare in stancariile ferite de golul alpin intalnim Capra neagra (Rupicapra rupicapra); -pasarile cele mai frecvente in limitele masivului sunt reprezentate de vulturul golas (Gyps fulvus), bufnita (Bubo maximus), mierla de piatra (Monticola saxatilis) si retras si singuratic cocosul de munte (Tetrao urogallus).x
Rezervatii naturale
Masivul Iezer-Papusa
reprezinta o rezervatie complexa de
Trasee turistice
Cabana Voina - Stina Vacarea - Mt. Vacarea - Crucea Ateneului - Varful Iezerul Mare - Varful Rosu - Saua Sleul Batrinei - Varful Batrina (2181) - Varful Papusa - Mt. Gradisteanu - Mt. Gainuta Mare - Valea Larga - Cabana Voina 2 Satul Candesti (comuna Albesti de Muscel) - Valea Bratia - Piscul Caprei - Varful Coltii Caprei - Varful Obirsia - Crucea Ateneului 3 Tabara Nucsoara - Mt. Setului - Curmatura Groapele - Varful Obirsia - Crucea Ateneului 4 Varful Rosu - Curmatura Oticului 5 Cabana Voina - Valea Batrina - Piciorul Iezerul Mare - Ref. Iezer - Crucea Ateneului 6 Cabana Voina - Valea Batrina - Valea Iezerul Mic - Ref. Iezer - Crucea Ateneului 7 Cabana Voina - Plaiul Lui Patru - Varful Batrina (2181) - Saua Sleul Batrinei 8 Cabana Voina - Cabana Cuca - Piciorul Mt. Gradisteanu - Varful Papusa - Mt. Dracsinu - Stina Dracsinu - Valea Dimbovitei 9 Cabana Voina - Cabana Cuca - Piciorul Mt. Gradisteanu - Varful Papusa - Mt. Cascoe - Valea Dimbovitei (gura V. Tamasul ) 10 Cabana Voina - Saua Calului - Lacul Tefeleica - I.F. Mira - Muchia Lui Rauta - Valea Dimbovitei - Satul Saticu De Sus 11 Varful Clabucetul - Varful Musuroaiele Mari - Saua Calului - Refugiul Salvamont Batrina 12 Comuna Rucar - Plaiul Muntisorul - Lacul Tefeleica - Varful Mira Mare - Mt. Gainatul Mic - Piciorul Mt. Gradisteanu 13 Comuna Leresti - Piciorul Mt. Strimbu - Varful Clabucetul - Plaiul Clabucetului - Satul Namaiesti 14 Ref. Salvamont Batrina - Stina Plaiul Lui Patru - Bordeiul Mieilor Din Izv. Batrina - Valea Izvorul Mare - Ref. Salvamont Batrina 15 Ref. Salvamont Batrina - Valea Batrina - Bordeiul Mieilor Din Izv. Batrina - Saua Sleul Batrineix
Cai de acces
Accesul pe cale ferata spre Muntii Iezer este asigurat numai de linia laterala
Golesti-Cimpulung (
Accesul auto se face pe drumul national 73 (Pitesti - Cimpulung - Brasov),
ramificat din drumul national 7 (Bucuresti - Pitesti - Rimnicul Vilcea - Sibiu)
la periferia de nord-est a orasului Pitesti,
Drumurile publice de interes local reprezinta o larga posibilitate de acces,
datorita unei intinse retele de microbuze intre localitatile Cimpulung,
Leresti, Namaesti, Rucar, Podu Dimbovitei, Domnesti, Bughea de Sus, Albesti,
Cindesti, Dimbovicioara, Slatina, Nucsoara, Satic, Barajul Pecineagu, cabana
Voina.
De asemenea, exista drumuri forestiere bine intretinute, care alcatuiesc, la
rindul lor, o vasta retea, care patrunde pe cursul principalelor vai, usurind
astfel accesul fie spre cabane, fie catre traseele turistice marcate.
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 2728
Importanta:
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved