Muntii Iezer

Muntii Iezer sunt ridicati intre cursurile superioare ale raului Doamnei si Dambovitei, care ii delimiteaza la nord, nord-vest si vest, catre inaltele culmi ale Fagarasului, precum si la est, catre creasta Pietrei Craiului. O larga cununa de culmi inalte si golase, depasind pe alocuri altitudinea de 2300-2400m, se oranduieste armonios in jurul obarsiilor unuia din principalele cursuri de apa argesene-raul Targului, sprijinindu-se pe doi piloni puternici-vf.Iezerul Mare, de 2462m si vf.Papusa, de 2391m, ale caror creste alcatuiesc complexul montan care poarta denumirea de muntii Iezer.

 Peisajul versantului nordic este mai aspru fata de cel sudic si ne infatiseaza un abrupt ale carui linii de panta sfarsesc deasupra obarsiilor Dambovitei,facand sa apara creste ascutite si stancoase sau caldari glaciare, precum cele de la izvoarele Boarcasului sau ale numeroaselor fire de vale din zona Coltii lui Andrei. Acest aspect aspru isi are corespondentul sudic la obarsia unor vai de abrupt ca Iezerul si Caltunul,unde intalnim circuri glaciare, precum si un iezer alpin.

Culmea principala a muntilor Iezer, in lungime de peste 40 km, se inconvoaie ca o potcoava in jurul izvoarelor raului Targului, altitudinea ei medie de peste 2200m. fiind intrerupta nu numai de piscuri numeroase de peste 2300-2400m, dar si de o curmatura adanca si larga-Spintecatura Papusii-care desparte Iezeru lMare de Papusa.

Muntii Iezer prezinta doua mari compartimente:

Iezerul Mare, compartimentul de apus al muntilor Iezer, delimitat de vaile raului Targului, la est, incepand de la izvoarele vaii Cuca pana in aval de comuna Leresti, precum si de raul Doamnei, la vest si nord-vest, prin afluentul acestuia.

Papusa, compartimentul de rasarit al muntilor Iezer, apare ca un imens trunchi de con a carui baza s-ar identifica cu cursul superior la raului Dambovita, care ii da ocol printr-un larg arc de cerc si al carui varf atinge altitudinea de 2391m

Supranumiti astfel de catre localnici, Muntii Iezer, 'legatura' dintre Bucegi si Leaota, Fagaras si Piatra Craiului, ne apar ca niste coline care nu au vrut sa se limiteze la o altitudine mica si au crescut din neant peste 2.000 de metri, culminind cu virfurile Iezerul Mare (2.462) si Papusa (2.391).



Ridicati intre cursurile superioare ale riului Doamnei si Dimbovitei, care ii delimiteaza la nord, nord-vest si vest, catre culmile inalte ale Fagarasului, precum si la est, catre creasta dantelata a Pietrei Craiului, Muntii Iezer sint una dintre podoabele Carpatilor Meridionali, dominind, prin altitudine si masivitate, colinele subcarpatice de la poalele lor sudice, situate, de asemenea, intre Riul Doamnei si Dimbovita.

.

Cu intinsele lor circuri glaciare, deloc inferioare unora din cele ce impodobesc versantii Muntilor Fagarasului, cu masivele picioare de munte, imbracate in pasuni alpine sau in compacte masive paduroase, cu o intinsa retea de drumuri pastorale stravechi (poteci sau 'plaiuri'), devenite in mare parte artere turistice, Muntii Iezer ofera toate conditiile naturale necesare unei dezvoltari a drumetiei din ce in ce mai active.

In limitele a 500 km patrati, aspectul impresionant al muntelui inalt se imbina armonios cu peisajul linistit al pasunilor marcate prin pante si contrapante, care, sub mantia unor masive straturi de zapada, reprezinta eventuale terenuri bune pentru practicat sporturi de iarna, cu atit mai mult cu cit toate picioarele de munte, lungi de citeva zeci de kilometri, coboara lin pina la hotarul unor localitati cu un indiscutabil potential turistic, precum Rucar, Leresti, Namaesti etc.

Prin contrast cu versantul sudic, prezentat mai sus, peisajul aspru al versantului nordic ne infatiseaza un abrupt ale carui linii de panta sfirsesc deasupra obirsiilor Dimbovitei, facind sa apara creste ascutite si stincoase (numite local 'grebene) sau caldari glaciare impresionante, precum cele de la izvoarele Boarcasului (unde se afla si doua mici, dar incintatoare iezere alpine) sau ale numeroaselor fire de vale din zona Coltii lui Andrei. Acest aspru peisaj din versantul nordic isi are corespondentul sudic la obirsia unor vai de abrupt ca Iezerul si Caltunul, unde intilnim circuri glaciare deosebit de framintate, precum si un iezer alpin de dimensiuni apreciabile, care a extins numele sau nu numai asupra unuia dintre principalele piscuri ale masivului - virful Iezerul Mare, dar chiar si asupra intregului masiv.

Culmea principala a Muntilor Iezer, in lungime de peste 40 km, se inconvoaie inalta si voluminoasa, ca o imensa potcoava, in jurul izvoarelor Riul Tirgului, altitudinea ei medie de peste 2.200 metri fiind intrerupta nu numai de piscuri numeroase de peste 2.300 - 2.400 metri, ci si de o curmatura adinca si larga, numita deosebit de plastic 'Spintecatura Papusii', care desparte cele doua mari subunitati ale masivului: Iezerul Mare si Papusa.

Desi se detaseaza de Muntii Fagarasului prin vaile de obirsie ale Riului Doamnei, spre nord-vest, si ale Dimbovitei, spre nord, Muntii Iezer prezinta totusi o legatura accesibila cu vecinii lor dinspre miazanoapte, prin cumpana de ape din Curmatura Oticului (1.860 metri altitudine), de unde se desprinde, ca o inalta punte, culmea Mezea - Oticu - Bratila, al carei nivel urca treptat pina in virful Bratila (2.274 metri)de pe culmea principala a-Muntilor Fagaras.

Alcatuirea geologica: Acesti munti sunt alcatuiti din roci foarte vechi, daltuite in stanca de-a lungul timpului, incepand cu Proterozoicul superior in cazul gnaiselor dar si din sisturi cristaline (micasisturi, cuartite, gnaisuri oculare, sisturi amfibolice).x

Reteaua hidrografica

Principalele ape care dreneaza acest sector montan determina foarte clar limitele masivului catre vest (Valasatu-Raul Doamnei) si catre nord si est (Dambovita). Al treilea rau principal al acestei regiuni este Raul Targului.x

In continuare va prezentam cele mai importante repere ale traseului principal de creasta, pornind de la cabana Voina (950 m altitudine, situata pe malul drept al Riului Tirgului, circa 500 m aval de confluenta vailor Cuca si Batrina, imediat la poalele Muntelui Vacarea, intr-un punct central al masivului, la capatul unui drum local, la o distanta de 25 km de Cimpulung). Durata aproximativa de parcurgere a traseului de creasta este de doua zile, in doua etape. Tot acest traseu este marcat bine cu banda rosie. Prin padure, marcajul se vede, in principal, pe trunchiuri de copaci, iar pe creasta si in pasuni acesta apare pe bolovani sau pe stilpi metalici. Traseul incepe din spatele cabanei si urca pronuntat pe versantul impadurit al Muntelui Vacarea, iesind la gol alpin in preajma stinelor din Vacarea (1.600 - 1.700 metri); se urca greu in aceste prime ceasuri ale diminetii, panta este dura, poteca se infasoara in 'virteje' si iese din perdeaua de padure dupa o diferenta de nivel de circa 700 de metri. In continuare, traseul se inscrie pe linia de culme, strabatind intinse pasuni. Depasim virfurile Huluba (1.929 de metri) si Vacarea (2.068 de metri), de unde avem o prima vedere de ansamblu asupra muntilor invecinati.

In continuare, se urca in trepte, pe culmi intinse spre virfurile Taritoasa (2.172 de metri) si Catunu (2.319 metri), ambele strajuind adincile caldari ale Catunului. Aici se afla si Crucea Ateneului Voinesti, un mic monument comemorativ, in prezent foarte deteriorat, situat la altitudinea de 2.275 de metri, ridicat de multe decenii prin stradania locuitorilor satului Voinesti, intru cinstirea memoriei celor care si-au dat viata in luptele din toamna anului 1916.

In dreapta, in vale, se vede refugiul Iezer, unde putem face un popas. In continuare atingem, nu fara efort, cele doua piscuri majore ale masivului: Iezerul Mare si Rosu (2.469 de metri), legate intre ele printr-o scurta custura stincoasa, marcata de o inseuare in mijlocul ei. Aici ne putem ingadui un popas prelungit, altitudinea la care ne aflam, ca si pozitia izolata in spatiu a celor doua piscuri invecinate, oferindu-ne un exceptional tur de orizont asupra muntilor, incepind de la culmile indepartate ale Fagarasului si sfirsind cu creasta dantelata a Pietrei Craiului.

La picioarele noastre, spre sud, se adinceste caldarea glaciara a Iezerului Mare, cu cimpurile de grohotisuri si cu mica oglinda de ape a Iezerului, care infrumuseteaza ariditatea predominanta a muntelui inalt; pe malul micului iezer alpin se zareste silueta singulara a refugiului de piatra, iar mai departe, dincolo de ulucul adinc al Dimbovitei, se ridica si masivul dom al Leaotei, in spatele caruia se ghicesc Bucegii.

Dupa acest tur de orizont si un popas meritat, directia de mers, dupa virful Rosu, se schimba catre est, ceea ce ne obliga sa fim foarte atenti in eventualitatea inrautatirii vremii sau daca s-a inoptat pe parcurs. Pina la capatul primei etape nu sint mai mult de doua ore, asa incit vom merge cu o deosebita atentie pe panta pronuntata si bolovanoasa, pe care coborim pina la nivelul Piscanului (2.383 de metri), dupa care poteca isi reia aspectul normal, strabatind pantele sudice ale acestuia.

Poteca ocoleste, pe versantul lor sudic, cele doua piscuri ale muntelui Batrina, invecinate si putin proeminente (2.252 de metri si 2.288 de metri), dupa care atinge larga Curmatura a Batrinei (2.190 metri). Ne aflam pe stravechea poteca pastorala denumita local 'Sleul Batrinei', drum de transhumanta care, nu departe de sus-amintita curmatura a Batrinei, intilneste ramura sa sudica: Plaiul lui Patru, in vecinatatea caruia intilnim 'Izvorul din Plai' (imediat sub poteca, la circa 2.150 metri altitudine). Aici incheiem prima etapa a circuitului culmii principale a Muntilor Iezer. A doua etapa este mai scurta, fiind si mult mai usor de parcurs. Intrind pe teritoriul Muntelui Papusa, vom constata ca ascensiunea de la nivelul Spintecaturii pina in Virful Papusa (2.391 metri) nu este deloc usoara, fiind necesar minimum o ora pentru depasirea diferentei de nivel, de numai 171 metri. Traseul nostru, in continuare marcat cu banda rosie, nu urca direct la virf, ci, folosind larga poteca pastorala de intensa circulatie in timpul pasunatului alpin, ocoleste virful pe la sud, pina intr-un punct unde, mai ales in conditii de slaba vizibilitate, se impune din nou o atenta orientare cu busola, pentru a nu fi tentati sa coborim, in continuare, spre est, pe Plaiul Boteanu, care se desprinde la stinga, in vreme ce traseul nostru isi schimba directia spre sud.

Pozitia izolata a virfului Papusa, datorita profilului sau in trunchi de con, ne prilejuieste un al doilea tur de orizont, care cuprinde intreaga vale superioara a Dimbovitei, pe fundul careia, la Pecineaga (sau 'Dosul Dimbovitei') se zaresc barajul si lacul de acumulare Pecineagu. Turul de orizont se completeaza, catre est si sud-est, cu imaginea tulburatoare a abruptului apusean al Pietrei Craiului.

Parasind acest loc, prindem directia sud si patrundem pe vastele pasuni alpine ale muntelui Gradisteanu, coborind lent pina in saua Gradisteanu (1.975 metri). Pe intinsele pajisti din jurul acestui punct se tineau odinioara traditionalele nedei de Sf. Ilie, de unde si denumirea data acestor locuri, Poiana Sintilie.

De aici coborirea este relativ usoara. Putem alege unul dintre urmatoarele trasee: coborirea directa la cabana Cuca si de aici pe drumul forestier la cabana Voina sau coborirea, putin mai lunga, la cabana Voina. Acestea doua le putem parcurge in doua-trei ore. Al treilea traseu coboara spre Rucar, in lungul culmii Mara - Tefeleica - Muntisoru. Virful urmator, aflat la sud de sa (Gainatu Mare, 1.832 de metri), este ocolit prin dreapta (vest) de traseul nostru, care coboara lent spre liziera padurii, unde se intilneste si stina cu acelasi nume. Intrind in padurea deasa de conifere, traseul coboara precipitat pantele sudice ale Muntelui Gainatu Mare (denumirea prozaica are legatura cu prezenta unui bogat numar de cocosi si gainuse de munte) pina la nivelul Vaii Rele, apoi pe aceasta vale pina la fostul canton 'Caprarie' (1.050 metri), situat la confluenta Vaii Rele cu Valea Larga; din spatele cantonului, pe pintenul despadurit dintre cele doua vai confluente, incepe sa urce spre saua Argeselului, traseu marcat cu triunghi rosu, care face legatura dintre VoinasiValeaDimbovitei.

De la canton mai avem 3 km pe drumul forestier pina la confluenta cu Riul Tirgului, precum si citeva sute de metri pe soseaua de pe malul drept al Riului Tirgului, pentru a incheia circuitul de culme al Muntilor Iezer, circuit de mare valoare turistica, recomandat in special celor care vor sa aiba o prima vedere generala_a_intregului_masiv.

Circuitul poate fi efectuat si in sens invers, in care caz popasul de noapte va fi facut sub Spintecatura Papusii.



Clima

In zona inalta a masivului temperatura aerului este negativa (0 C- pana la -2 C) cu mici diferentieri de altitudine, orientare si deplasare gravitationala a aerului ce determina, mai ales iarna surprinzatoare inversiuni de temperatura; -datorita situarii masivului in calea vanturilor dominante ce bat din vest si nord-vest, precipitatiile au valori ridicate-depasind 1300 mm pe creste si pe versantii nord-vestici.x

Vegetatie

Intalnim specii de jneapan (Pinus mugo) care formeaza palcuri pure sau in amestec cu aninul de padure (Alnus viridis), salcia de munte (Salix silesiaca) si zambrul (Pinus cebra), de origine arcto-alpina, destul de rar intalnit. Pe vaile Iezerului si Caltunului sunt 19 specii de zambru, cu inaltimi impresionante, intre 10-15 m. -locurile mai umbrite si mai intunecoase ale pargurilor glaciare sunt colorate de rosul aprins al florilor de bujor de munte sau smardar (Rhododendron kotschyi), planta ocrotita de lege. In circul Iezerului mai intalnim argintica (Dryas octopetala), cimbrisorul de munte (Thymus alpestris), garofita alpina (Dianthus glacialis ssp. gelidus), salcia pitica (Salix herbacea). -in locurile unde portiunile de zapada mai rezista in lungul vailor, putem admira degetarutul (Soldanella pusilla) dar si palcuri de Loisleuria procumbenus, iar pe pajistile de la o altitudine de peste 1900 m, intalnim specii de scanteiute de munte (Potentilla ternate), carbunarita (Phyteuma nanum) sau Festuca sapina.x

Fauna

x-aproape toate animalelele raspandite in regiunea de munte a Romaniei, sunt prezente si in acest masiv: ursul (Ursus arctos), lupul (Canis lupus), vulpea (Vulpes vulpes), rasul (Lynx lynx) etc; -in numar mare in stancariile ferite de golul alpin intalnim Capra neagra (Rupicapra rupicapra); -pasarile cele mai frecvente in limitele masivului sunt reprezentate de vulturul golas (Gyps fulvus), bufnita (Bubo maximus), mierla de piatra (Monticola saxatilis) si retras si singuratic cocosul de munte (Tetrao urogallus).x

Rezervatii naturale

Masivul Iezer-Papusa reprezinta o rezervatie complexa de 300 ha; -unul dintre traseiele care duc la rezervatia Iezer-Papusa include si Lacul Iezer (8 ha suprafata, si o adancime de peste 5 m) unde pot fi vazute mlastini oligotrofe, ramasite ale unor lacuri de acumulare mai mici, colmatate cu bumbacarita, gusa porumbelului sau diferite specii de muschi-Sphagnum, Philonotis, calliergon, Bryum etc; -rezervatia Iezer-Papusa ofera peisaje la tot pasul care nu se gasesc nicaieri in tara, cu specii floristice, mai ales, de o valoare stiintifica importanta, cu origini diverse (europene, alpine, balcanice, mediteraneene).x

Trasee turistice

Cabana Voina - Stina Vacarea - Mt. Vacarea - Crucea Ateneului - Varful Iezerul Mare - Varful Rosu - Saua Sleul Batrinei - Varful Batrina (2181) - Varful Papusa - Mt. Gradisteanu - Mt. Gainuta Mare - Valea Larga - Cabana Voina 2 Satul Candesti (comuna Albesti de Muscel) - Valea Bratia - Piscul Caprei - Varful Coltii Caprei - Varful Obirsia - Crucea Ateneului 3 Tabara Nucsoara - Mt. Setului - Curmatura Groapele - Varful Obirsia - Crucea Ateneului 4 Varful Rosu - Curmatura Oticului 5 Cabana Voina - Valea Batrina - Piciorul Iezerul Mare - Ref. Iezer - Crucea Ateneului 6 Cabana Voina - Valea Batrina - Valea Iezerul Mic - Ref. Iezer - Crucea Ateneului 7 Cabana Voina - Plaiul Lui Patru - Varful Batrina (2181) - Saua Sleul Batrinei 8 Cabana Voina - Cabana Cuca - Piciorul Mt. Gradisteanu - Varful Papusa - Mt. Dracsinu - Stina Dracsinu - Valea Dimbovitei 9 Cabana Voina - Cabana Cuca - Piciorul Mt. Gradisteanu - Varful Papusa - Mt. Cascoe - Valea Dimbovitei (gura V. Tamasul ) 10 Cabana Voina - Saua Calului - Lacul Tefeleica - I.F. Mira - Muchia Lui Rauta - Valea Dimbovitei - Satul Saticu De Sus 11 Varful Clabucetul - Varful Musuroaiele Mari - Saua Calului - Refugiul Salvamont Batrina 12 Comuna Rucar - Plaiul Muntisorul - Lacul Tefeleica - Varful Mira Mare - Mt. Gainatul Mic - Piciorul Mt. Gradisteanu 13 Comuna Leresti - Piciorul Mt. Strimbu - Varful Clabucetul - Plaiul Clabucetului - Satul Namaiesti 14 Ref. Salvamont Batrina - Stina Plaiul Lui Patru - Bordeiul Mieilor Din Izv. Batrina - Valea Izvorul Mare - Ref. Salvamont Batrina 15 Ref. Salvamont Batrina - Valea Batrina - Bordeiul Mieilor Din Izv. Batrina - Saua Sleul Batrineix

Cai de acces

Accesul pe cale ferata spre Muntii Iezer este asigurat numai de linia laterala Golesti-Cimpulung (55 km, 155 km de la Bucuresti) cu trenul de persoane.

Accesul auto se face pe drumul national 73 (Pitesti - Cimpulung - Brasov), ramificat din drumul national 7 (Bucuresti - Pitesti - Rimnicul Vilcea - Sibiu) la periferia de nord-est a orasului Pitesti, 52 km pina la Cimpulung. Microbuzele circula_destul_de_des_in_ambele_sensuri.
Drumurile publice de interes local reprezinta o larga posibilitate de acces, datorita unei intinse retele de microbuze intre localitatile Cimpulung, Leresti, Namaesti, Rucar, Podu Dimbovitei, Domnesti, Bughea de Sus, Albesti, Cindesti, Dimbovicioara, Slatina, Nucsoara, Satic, Barajul Pecineagu, cabana Voina.
De asemenea, exista drumuri forestiere bine intretinute, care alcatuiesc, la rindul lor, o vasta retea, care patrunde pe cursul principalelor vai, usurind astfel accesul fie spre cabane, fie catre traseele turistice marcate.