MEDIUL DEMOGRAFIC/NATURAL - GERMANIA-REPUBLICA FEDERALA GERMANIA

MEDIUL DEMOGRAFIC/NATURAL

GERMANIA-REPUBLICA FEDERALA GERMANIA

(Unitate si dreptate si libertate)

Suprafata: 357.045 km.p. (locul III in Europa)

Populatia: 82,3 milioane locuitori (locul I in Europa, fara Federatia Rusa)

Densitatea populatiei: 230,6 locuitori/km.p.

Evolutia populatiei (2006): 82.367 mii locuitori, in scadere fata de

                    82.464 mii locuitori, in 2005.

Pentru anul 2010, se estimeaza ca populatia Germaniei va fi de circa 82,2 milioane locuitori, in 2020 de 80,8 milioane, iar pentru anul 2050, prognozele indica scaderea populatiei la 69,7 milioane locuitori.

Populatia ocupata (2006):    39.081 mii persoane (51,5% din populatie).

Populatie straina, in 2006: 7.289 mii persoane.

Landul Renania de Nord-Westfalia este cel mai populat din Germania (18,08 milioane locuitori). Exceptand orasele-land Berlin, Hamburg si Bremen, acest land are cea mai mare densitate a populatiei: circa 530 locuitori/km.p. Landul Saarland, cu 1,1 milioane locuitori are cea mai mica populatie. Cea mai mica densitate a populatiei, de circa 74 locuitori/km.p., o are landul Mecklenburg-Vorpommern, land cu un caracter predominant agricol.

Berlin este cel mai mare oras din Germania (3,4 milioane locuitori), urmat de Hamburg (1,7), Mnchen (1,3), Kln (1,0), Frankfurt/Main (0,651), Stuttgart (0,593), Dortmund (0,588), Essen (0,585), Dsseldorf (0,574), Bremen (0,547), Hanovra (0,516), Leipzig (0,503), Duisburg (0,501), si altele.

Clima: Suprafata totala: 357 021 km². Germania are o clima temperata, cu o temperatura medie anuala de 9 C. Temperatura in ianuarie variaza de la -6 C pana la 1 C, in timp ce temperatura lunii iulie variaza intre 16 C si 20 C. Precipitatiile sunt mai mari in sud, unde se inregistreaza 1.980 mm pe an, majoritar in forma de nea.

Distanta fizica: Iasi-Berlin 1475,1 km 24ore si 12 minute

Retele de comunicatii: O retea densa si eficienta de autostrazi, cai ferate, linii aeriene si cai fluviale fac posibil accesul rapid spre centrele economiei germane, precum si spre tarile vecine.

Resurse naturale majore sunt:

agricole: Germania dispune de o agricultura dezvoltata si performanta, care asigura toate materiile prime specifice zonei climatice.

minerale: carbune 208,1 milioane tone, sare 7,3 milioane tone, minereu de fier.-depozitele de antracit din zona industriala Rhenish-Westphalian, extrase din zonele Aachen si Saar

-marele bazin de lihnit din zona Rhenish si Leipzig Basins dar sic el din Lower Lusatia;

-minereu de fier in Muntii Rhenish Slate, in estul Alpilor Francofoni si in patea nordica a periferiei Harz;

-rezerve de petrol in regiunea Ems , nordul Hanover si in Schleswig-Holstein;

-rezerve de gaz natural in nordul Hanover, in Saxony-Anhalt, in valea Upper Rhine si in Bavarian

-minereuri de sare in Lower Saxony si Bavaria;

-carbonat de potasiu in Lower Saxony, Hesse, Thuringia si South Baden.

Caracteristici ale mediului importante pentru produsul companiei:

Protectiea mediului

Suprafata impadurita in Germania creste,pornind de la 29,4% in 1996, 29,5% in 2000,si de 29,6% in 2004 ceea ce inseamna 106.488km². Gradul de distrugere al padurii este notal in Germania pe nivele nivelul1 de atentionare, nivelul 2 distrugeri cosiderabile. Astfel daca nivelul 1 era cotat in 2003 la 46% a reusit sa devina de 42% in 2005 desi in prealabil in 2004 fusese de 41%. Nivelul al 2-lea a inregistrat o crestere spectaculoasa in 2004 cand a ajuns la 31% fata de 23% anul precedent si este de 29% pentru anul 2005 conform Federal Statistic Office.

MEDIUL POLITIC

Sistemul de guvernare:

Din punct de vedere constitutional Germania este o democratie republicana federala, Forma de guvernamant este parlamentara in care seful guvernului este ales de catre parlament si confirmat de catre presedintele statului .

Cancelarul este ales cu majoritate absoluta de catre Bundestag pe o perioada de 4 ani, si are dreptul de a numi si elibera din functie pe ministri.Detine asa-numita Richtlinienkompetenz, prin care formuleaza in linii mari sarcinile fiecarui ministru. Membrii parlamentului sunt alesi la fiecare patru ani printr-un vot proportional personalizat. La acest sistem de vot, alegatorii dispun de 2 voturi, care pot fi date si la partide diferite. Cu primul vot se hotaraste dupa sistemul majoritar, care anume candidat sa reprezinte circumscriptia electorala respectiva in Bundestag (candidat ales direct), iar cu al doilea vot se alege, dupa un sistem proportional, partidul dorit in Bundestag. Candidatii alesi direct capata un loc in Bundestag, chiar in cazul cand partidul lor obtine mai putine locuri in Bundestag.

Puterea judiciara are ca organ superior Bundesverfassungsgericht, care poate sa dea ultima decizie peste toate actele legislative sau de administratie. Din 1998 si pana in iulie 2005 a fost la putere la nivelul Germaniei o coalitie parlamentara asa-numita Rosu-Verde, adica intre Social-Democrati (SPD) si Verzi-ecologisti (B90 / Die Grnen).

La 21 iulie 2005 presedintele Horst Khler a dizolvat parlamentul , ca urmare a votului de neincredere pe care l-a primit cancelarul de atunci Gerhard Schrder (SPD) la 1 iulie in parlament. Ca urmare, la 18 septembrie 2005 au avut loc Alegerile federale germane

Stabilitate:

Stat cu o economie stabila si un sisitem politic bine definit Germania este un stat stabil din punct de vedere politic un mediu sigur pentru investitii.Raportul Mondial al investitiilor pentru anul 2006 arata ca Germania este alaturi de Franta printre cei mai importanti investitori la nivel mondial. Germania este una din tarile cu cel mai mare grad de transparenta in afaceri.

Orientare ideologica :

Principalele partide politice si reprezentarea lor in Bundestag, in urma alegerilor anticipate, din 18 septembrie 2005:

Inverventionismul guvernului in afaceri

Dupa primul razboi mondial Germania a cunoscut inflatia si cresterea preturilor ceea ce a dus la interventionism guvernamental. Cresterea preturilor la produse alimentare de baza de genul lapta si oua au adancit si mai mult inflatia generala. Germanii in mod sistematic, ca intotdeauna au eleborat un mare plan. L-au numit Planul Hindenburg: erau vremuri cand, in Germania, tot ce considera guvernul bun purta numele lui Hindenburg.

Planul Hindenburg insemna ca intreg sistemul economic german urma sa fie controlat de catre guvern: preturi, salarii, profituri, totul. Si birocratia s-a grabit sa puna totul in practica. Dar inainte sa reuseasca, s-a produs dezastrul: prabusirea imperiului german, disparitia intregului aparat birocratic, rezultatele sangeroase ale revolutiei - si proiectul a fost abandonat.

In schimb,eforturile guvernului sunt cel mai bine orientate spre sprijinul indirect cum ar fi stimularea crearii de factori si mai avansati, cresterea calitatii cererii interne,incurajarea formarii de noi firme, mentinerea concurentei interne. Prin acest stadiu a trecut la jumatatea secolului al XIX Germania.

Si in zilele noaste in cadrul unor acorduri franco-germane cooperari in politici industriale se foloseste interventionismul statal, fapt criticat de cancelarul Bolkestein care afirma cacele doua guverne au alimentat actuala teama de dezindustrializare si au folosit-o ca scuza pentru un interventionism al statului cu puteri innoite, in tentativa de a evita concurenta, mai ales din partea noilor state membre. 'Crearea pietei interne europene nu a eliminat reflexele protectioniste

In Germania Statul reprezinta un factor al echilibrului social. Economia sociala de piata reprezinta o ordine economica impletind principiul actiunii libere pe piata cu necesitatea asigurarii echilibrului social. Continutul social al economiei sociale de piata rezida in:

            -  preocuparea pentru cresterea continua a standardului de viata;

            - preocuparea de a asigura un grad cat mai ridicat de ocupare a fortei de munca;

            - o politica sociala care corijeaza repartitia veniturilor, prin prestatii de asistenta sociala - plati  compensatorii pentru pensii si anumite cheltuieli, ajutoare pentru constructia de locuinte, subventii si altele.

Pe planul relatiilor economice internationale, Germania sustine comertul international liber si se opune cu tarie diferitelor forme de protectionism.

Atitudini fata de fimele/produsele straine( restrictii comerciale, acorduri bilaterale de comert, politica ISD)

Printre restrictiile impuse de organele vamale germane la intrarea in tara se pot numara :

Pot fi introduse fara plata drepturilor vamale bunuri pentru consumul sau uzul personal, precum si cadouri in urmatoarele limite cantitative:

- produse din tutun (persoana trebuie sa aiba minimum 17 ani) - 200 buc. tigarete sau 100 buc. tigari subtiri de foi sau 50 tigari groase de foi sau 250 g. tutun;

- alcool si bauturi alcoolice (varsta calatorului: minimum 17 ani) - 1 litru bauturi spirtoase cu continut de alcool de peste 22% sau 1 litru alcool etilic cu un continut de alcool de 80% sau mai mult sau 2 litri bauturi spirtoase, aperitive din vin sau alcool cu un continut de alcool de 22% sau mai putin  sau 2 litri vin;

- cafea (varsta calatorului: minimum 15 ani) - 500 g. cafea sau 200 g. esente sau concentrate de cafea sau produse pe baza de cafea;

- parfum si apa de toaleta - 50 gr. parfum si 250 ml. apa de toaleta;

- medicamente - o cantitatea corespunzatoare pentru necesitatile personale pe perioada calatoriei;

- alte marfuri in valoare de pana la 175 euro. Exceptie fac aliajele de aur si placarile cu aur in stare bruta sau ca semifabricat, precum si carburantii

La importul german se mai au in vedere prevederile privind monopolul pentru bauturi alcoolice, reglementari privind marfurile inflamabile, restrictii la importul de tutun, bere, cereale, furaje, animale, carne.

Pe baza reglementarilor in vigoare, unele marfuri sunt interzise la import: alimente, bauturi, medicamente si alte produse care contin alcool metilic, pulbere de coji de cacao si marfuri care au in compozitie acest produs, explozibili cu fosfor alb sau galben, DDT si produse care contin DDT, animale cu boli contagioase si produse rezultate din acestea.

Importul de carne, peste si produse din acestea se bazeaza pe respectarea normelor de igiena. Produsele respective pot fi importate cu conditia ca intreprinderile producatoare furnizoare sa fie omologate/agreate de Comisia Europeana/Oficiul Alimentar si Veterinar. Aprobari de ordin veterinar sunt necesare pentru importul de animale vii, carne, lana si par, piei, coarne, produse sau materii prime de origine animala. De la data de 1 iulie 2000, la importul carnii de vita este obligatorie inscriptionarea pe eticheta a indicativului tarii producatorului.

Exista anumite restrictii la importuri in scopul protectiei florei si faunei, luand in considerare prevederile Acordului de la Washington privind protectia unor specii de animale si plante. Conform legii pentru protectia plantelor, unele plante, posibile purtatoare de daunatori, sunt interzise la import. Restrictii exista si la importul de samanta.

La importul de vin, must, suc de struguri, lichior din vin, vin distilat, alcool brut din vin este necesara prezentarea unei aprobari vamale eliberate de Organizatia europeana a pietei vinului, cu respectarea Legii vinului si a Ordonantei privind supravegherea calitatii vinului.

De asemenea, in Germania este admis importul unor articole tehnice (scule, unelte de munca, masini, utilaje, instalatii etc.) numai cu respectarea prescriptiilor privind protectia muncii. Acelasi lucru este valabil si pentru unele materiale otravitoare sau inflamabile.

Reglementarile tehnice sunt elaborate de institute specializate, dintre care cel mai important este Institutul German pentru Normare - DIN (Deutsches Institut fr Normung - DIN), avand in structura sa si Centrul German de Informatii privind Reglementarile Tehnice (Deutsches Informationszentrum fr Technische Regeln - DITR).

MEDIUL ECONOMIC

Locul Germaniei in economia mondiala

Din punct de vedere economic, Germania se numara printre cele mai dezvoltate tari din lume, cu un nivel inalt al productiei si productivitatii, precum si al veniturilor, dar si cu un sistem perfectionat de prestatii sociale si un standard ridicat de bunastare. MONEDA: marca germana

. Indicatori economici de baza

Produsul intern brut - PIB

Produsul intern brut, realizat pe landuri, in anul 2006

                             in miliarde euro

Contributia sectoarelor economice la crearea PIB (2006): agricultura, silvicultura si pescuit 1,0%; industrie (fara constructii) 26,0%; constructii 3,9%; comert, sector hotelier/alimentatie publica, transporturi 18,3%; servicii in sistemele financiar-bancar, imobiliar si antreprenorial 28,9%; servicii publice si private 21,9%.

Utilizarea PIB (in 2005): consumul privat 59,2%; investitii brute 6,9%; consumul de stat 18,6%, constructii 9,1%.

In ceea ce priveste PIB, la nivel international, Germania ocupa locul al doilea, dupa SUA.

Productia industriala, inclusiv sectorul constructiilor (% fata de anul anterior): 2001/-0,6;  2002/-1,4; 2003/ -1,4; 2004/+ 0,7 %; 2005/+1,4.

Productivitatea muncii: fata de anul de baza 2000: 2003/+4,6%; 2004/+ 5,5 %; 2005/+7,06%; 2006/+8,5%.

Consumul privat (miliarde euro):

Rata inflatiei (in %, comparativ cu anul precedent): 2000/+1,4; 2001/+2,0;                            2002/+1,4; 2003/+1,1; 2004/+1,7; 2005/+1,6; 2006/+1,7.

Indicele preturilor de productie (% fata de anul de baza 2000):

Piata fortei de munca

Bugetul federal (in miliarde euro):

Repartizarea bugetului federal pe sectoare, in 2006

servicii generale (administratia centrala, aparare, siguranta publica, administratia financiara) - 14,4%

stiinta, cercetare, invatamant - 3,1%

asigurari sociale (asigurari pentru somaj, asigurari sociale, familie, sprijin pentru tineret, piata muncii ) - 47,4 %

sanatate si sport - 1,8 %

transporturi, telecomunicatii si amenajarea oraselor - 9,0 %

agricultura, paduri, alimentatie - 1,9 %

energie, tehnologii si cooperare economica - 3,7 %

alte cheltuieli - 18,7 %.        

Datoria publica a statului (% din PIB): 2000/60,2; 2001/59,5; 2002/60,8;        2003/64,2; 2004/66,0; 2005/68,6; 2006/70,0; 2007/71,4 (previziuni).

Balanta de plati:  2001/ +2,7 miliarde euro (prima balanta activa din anul 1990; in ciuda unei balante comerciale permanent excedentare, balanta de plati a fost cronic pasiva, datorita deficitelor cumulate, mult mai mari, ale balantelor operatiunilor invizibile). Aceeasi tendinta s-a pastrat si in perioada urmatoare (in miliarde euro): 2002/47,1; 2003/50,7; 2004/78,2; 2005/92,7; 2006/94,7.

Datoria externa: Germania nu are datorii externe, fiind, dimpotriva, unul dintre cei mai mari creditori pe plan mondial.

Se poate afirma ca performantele economice ale Germaniei au crescut aproape continuu, desi ritmurile nu au fost intotdeauna inalte. Este necesar sa se ia in considerare atat contextul conjuncturii economice mondiale in diverse perioade, cat si problemele mari cu care economia germana s-a confruntat dupa reunificare, cand a trebuit sa suporte costurile reconstructiei landurilor de Est, proces care nu  s-a incheiat inca. Oricum, chiar si dupa perioade de recul (de exemplu, in anul 1993 cresterea a fost negativa:  - 1,1%),  economia  germana si-a revenit rapid si si-a continuat cursul ascendent.

Acest ritm ascendent a continuat si in anul 2006, in special datorita masurilor adoptate anterior, privind o politica salariala moderata, imbunatatirea sistemului de asigurari sociale si altele.

Prin "Acordul privind coalitia" (CDU/CSU/SPD), Guvernul german a stabilit o serie de domenii de actiune, care sa conduca la consolidarea dezvoltarii economice a tarii:

consolidarea bugetului federal, prin majorarea cotei TVA, reducerea subventionarii unor sectoare economice, imbunatatirea conditiilor de incasare a taxelor si impozitelor, diminuarea cheltuielilor publice, reducerea cheltuielilor de somaj si altele;

reforma sistemului de impozitare a intreprinderilor, prin reducerea treptata a cotelor de impozitare, de la 39% la 30%, atragerea investitorilor din tara si din strainatate, tratamentul egal al investitorilor, o mai mare transparenta la participarea tuturor intreprinderilor la licitatiile publice;

reforma in domeniul sanatatii, prin marirea varstei de pensionare, de la 65 la 67 de ani, reducerea contributiei lunare pentru pensie;

flexibilizarea pietei muncii, prin identificarea unei formule adecvate pentru a imbina munca celor tineri cu cea a celor in varsta, crearea de conditii cadru pentru imbunatatirea structurii demografice, restructurarea sistemului de salarizare, perfectionarea pregatirii profesionale pentru reducerea somajul, modificarea conditiilor pentru intrarea in somaj si altele;

retragerea treptata a statului din economie, pentru diminuarea cheltuielilor de la bugetul federal si reducerea subventiilor.

Comertul exterior al Germaniei   

Un factor esential al cresterii si stabilitatii economice a Germaniei il reprezinta orientarea economiei germane spre piata mondiala, catre export. Capacitatea concurentiala deosebita a intreprinderilor germane este reflectata, in mod expres, de excelenta pozitie a acestora pe piata mondiala. Germania este primul exportator mondial, inainte de SUA, China si Japonia. Fiecare al doilea loc de munca in Germania depinde, in mod direct sau indirect, de export.

Evolutia comertului exterior german (marfuri)

volum in miliarde euro

evolutii fata de anul anterior, in %

Orientarea geografica a comertului exterior german (in anul 2006):         

volum in miliarde euro

Principalii parteneri comerciali ai Germaniei in 2006 (%)

La export:  Franta 9,6; SUA 8,7; Marea Britanie 7,3; Italia 6,7; Olanda 6,3;  Belgia 6,0; Austria 5,5; Spania 4,7; Elvetia 3,9; Polonia 3,2; China 3,1; Rusia 2,6; Cehia 2,5; Suedia 2,1.

La import:  Franta 8,7;  Olanda 8,3;  China 6,7; SUA 6,6; Marea Britanie 5,9;   Italia 5,5; Belgia 5,3; Federatia Rusa 4,1; Austria 4,1; Elvetia 3,4; Japonia 3,2; Cehia 3,0; Polonia 2,8;  Norvegia 2,7; Spania 2,7; Irlanda 2,3.

Principalele produse care au facut obiectul schimburilor comerciale in 2006:

Export:             - semifabricate       269,1 miliarde euro      

                - bunuri de investitii         396,7 miliarde euro

                - bunuri de consum         138,5 miliarde euro

                - alte produse            89,3 miliarde euro

57,3  %  din exporturile germane sunt reprezentate de 4 mari grupe de produse:

            - produse chimice               118,5 miliarde euro

            - masini si utilaje      128,3 miliarde euro

            - tehnica informatiei           99,1 miliarde euro

            - mijloace auto         166,4 miliarde euro

Import:             - semifabricate         207,6 miliarde euro

                - bunuri de investitii        212,3 miliarde euro

                - bunuri de consum          136,9 miliarde euro

                - resurse energetice            90,9 miliarde euro

                - alte produse             83,8 miliarde euro

49,7 % din importurile germane sunt reprezentate de 5 grupe de produse:

            - produse chimice                  78,3 miliarde euro

            - metale si produse din metal          69,1 miliarde euro

            - masini si utilaje                    49,6 miliarde euro

            - tehnica informatiei          96,5 miliarde euro

            - mijloace auto           

Schimburile comerciale cu Romania (conform statisticii germane)

Volumul schimburilor comerciale, in perioada 2001-2005:                                       

valori in milioane euro

Ponderea Romaniei in comertul exterior german (in 2006): 0,71% din volumul total al comertului exterior; 0,81% din export; 0,59% din import.

Structura schimburilor comerciale cu Romania (in 2006)

La exportul german: produse alimentare 3,8 %, materii prime 0,7 %, semifabricate 2,1 % , semifinite 13,9 %, produse finite 79,5 %,.

La importul german: produse alimentare 1,5 %, materii prime 0,2 %, semifabricate 3,3 %, semifinite 6,4 %, produse finite 88,6 %.

Situatia schimburilor comerciale dintre Romania si landurile din Germania,

in anul 2006

valori in milioane euro

Sursa: Oficiul Federal pentru Statistica al Germaniei, 22 februarie 2007

            (material prelucrat)

Situatia schimburilor comerciale dintre Romania si landurile din Germania,

in anul 2006, comparativ cu anul 2005

valori in milioane euro

evolutii fata de anul 2005, in %

Sursa: Oficiul Federal pentru Statistica al Germaniei, date din 22 februarie 2007 si

           din 30 martie 2006 (materiale prelucrate)

Investitii straine directe in Germania, investitii germane directe in strainatate

Germania acorda o mare atentie investitiilor, atat ca sursa pentru dezvoltarea economica, cat si pentru cresterea si diversificarea cooperarii internationale. Intreprinderile germane si economia germana sunt actori majori, traditionali, in fluxurile internationale de capital. Se apreciaza ca introducerea monedei Euro a impulsionat si mai mult investitiile transnationale ale intreprinderilor germane. Astfel, incepand din anul 1997, volumul investitiilor germane in strainatate s-a dublat, practic, in timp ce volumul investitiilor straine in Germania  a crescut aproape de trei ori, dupa ce, in anii anteriori, ele pierdusera din avant. Conform datelor furnizate de Banca Federala Germana, in perioada 1991-2002, valoarea patrimoniala a investitiilor germane in strainatate a crescut de circa 4 ori, ajungand la circa 561 miliarde euro, in timp ce angajarea intreprinderilor straine in Germania a crescut de circa 5 ori, atingand un volum de circa 512 miliarde euro.

La sfarsitul anului 2003, conform ultimelor date statistice disponibile, situatia investitiilor se prezinta astfel:

Principalele destinatii ale investitiilor germane in strainatate: SUA - 33,6%,    Marea Britanie - 9,6%, Belgia/Luxemburg - 8,2%, Olanda - 7,8%, Franta - 6,2%,      Italia - 3,2%, Austria - 3,2%.

Principalele tari care au investit in Germania: Olanda - 19,0%, Franta - 14,8%, SUA - 13,7%, Belgia/Luxemburg - 12,3%, Marea Britanie - 11,4%, Elvetia - 7,6%, Japonia - 3,3%.

Principalele ramuri economice care au beneficiat de investitii:

in procente

Evolutia din anii 1999-2005 (transferuri nete, in miliarde euro)

MEDIUL CULTURAL

Contributiile germane la cultura mondiala sunt numeroase. Germania a fost locul de nastere al unor renumiti compozitori precum Ludwig van Beethoven, Johann Sebastian Bach, Johannes Brahms si Richard Wagner; poeti precum Johann Wolfgang von Goethe si Friedrich Schiller; filosofi ca Immanuel Kant, Georg Hegel, Karl Marx sau Friedrich Nietzsche; de asemenea, oameni de stiinta de calibrul lui Albert Einstein sau Max Planck.

Oktoberfest-una din cele mai fastuoase sarbatori germane

Ideea a pornit de la un simplu subofiter din garda nationala bavareza. Acesta a sugerat organizarea unei curse de cai cu ocazia festivitatilor legate de casatoria dintre printul mostenitor Ludwig de Bavaria si printesa Therese von Hildburghausen. Regele Bavariei, Max I. Joseph von Bayern, s-a aratat mai mult decat incantat de aceasta sugestie. La 17 octombrie 1810 avea loc cursa de cai, pe care printesa-mireasa a denumit-o Oktoberfest. Ca loc de desfasurare a fost aleasa o pajiste nefolosita de la marginea orasului.

La aceasta prima festivitate, bauturile nu au fost servite in locul de desfasurare a cursei, ci in centrul orasului. In anul urmator, autoritatile au decis reluarea festivalului, de aceasta data sub patronajul Asociatiei de Agricultura Bavareza, care a folosit evenimentul in scopuri publicitare, prezentandu-si serviciile paralel cu desfasurarea evenimentului. In anii ce au urmat, festivalul a fost finantat de diferite firme private. Din anul 1819, Oktoberfest-ul a intrat sub patronajul edililor orasului, care si-au asumat responsabilitatea organizarii sale anuale. Cu timpul, conducerea orasului a permis vanzarea si consumarea bauturilor alcoolice in perimetrul Oktoberfest-ului. Acest lucru a presupus amplasarea unor mese si banci lungi, care in timp s-au inmultit considerabil. Pe langa bere, vizitatorii Oktoberfest-ului se puteau distra la popice, dans si multe altele. La finele secolului, datorita numarului tot mai mare de vizitatori, au fost introduse corturile, fiecare firma avand cort separat. Fiecare festival debuteaza cu defilarea firmelor participante, reprezentate de carute impodobite festiv si trase de patru cai. Defilarea are ca punct de plecare piata centrala a orasului, Marienplatz. Aceasta defilare a fost initial necesara, berariile fiind nevoie sa isi transporte butoaiele cu bere la marginea orasului, pe locul destinat festivalului. In anul 1880 curentul electric a adus un plus de farmec festivalului berii, iar in anul 1881 s-a prajit primul bou, care a fost consumat destul de rapid, apoi, in 1885, au aparut primele meniuri clasice: jumatati de pasare - pui sau rata - servite de obicei cu traditionalul Brezn (covrig) mnchenez. Corturile berariilor au incetat sa fie in acelasi timp si loc de amuzament, pentru acestea creandu-se locuri noi. Prima halba de bere din stica a fost introdusa in anul 1892, fiind astazi cel mai cautat suvenir la Oktoberfest.

In anul 1935, cu ocazia aniversarii nuntii de argint a cuplului regal bavarez, s-a organizat o parada de costume populare bavareze. Aceasta a devenit insa traditie la Oktoberfest doar din anul 1950. Astazi, parada de costume populare este una dintre cele mai mari din lume, cu aproximativ 9000 de participanti. Pe langa costume germane, se pot admira si porturi specifice austriece, italiene, elvetiene, poloneze si chiar norvegiene. La parada mai participa si formatii de muzica populara, asociatii de vanatori, precum si reprezentanti ai berariilor participante.

Traditia conform careia primarul orasului da cep primului butoi de bere in prima sambata la ora 12, declarand astfel deschis festivalul, a fost inaugurata relativ tarziu, in anul 1950. Aceasta ceremonie este deosebit de importanta, inainte de acest moment consumarea alcoolului in perimetrul Oktoberfest-ului nefiind permisa. Cortul in care se desfasoara ceremonia este in fiecare an altul, pentru a da ocazie fiecarei firme sa beneficieze de primul aflux de vizitatori. Oktoberfest-ul este vizitat de atat de multe nationalitati incat a incetat sa mai fie un festival regional si s-a transformat intr-unul international. Unele nationalitati sunt atat de fidele Oktoberfest-ului incat au primit si spatiu privilegiat: al doilea week-end este dedicat italienilor, a caror prezenta numeroasa si galagioasa la Oktoberfest este constanta. Strazile Mnchen-ului si locurile de camping sunt, chiar dinante de inceperea festivalului, populate pana la refuz de rulote albe, cu numere de Italia.

[modifica] Loc si perioada de desfasurare

Cort tipic

Locul ales initial de regele Bavariei a ramas consacrat acestui festival pana in zilele noastre cand, evident, este situat central, in apropierea celui mai mare nod de cale ferata din Mnchen - Hauptbahnhof (Gara centrala). Oktoberfest-ul este denumit, mai ales de catre bavarezi, Wies'n ('pajiste' in dialect bavarez), datorita pajistii pe care se organizeaza. Oktoberfest nu este singurul festival ce se organizeaza in acest perimetru: de-a lungul anului, Theresienwiese (acesta este numele oficial al terenului) gazduieste festivale cu diferite tematici, anuale sau doar ocazionale. Suprafata destinata festivalului berii este de 31 ha, din totalul de 42 ha pe care il masoara Theresienwiese.

Oktoberfest nu a fost la origine o manifestare singulara: septembrie era in mod traditional luna festivalurilor berii si aceasta nu doar datorita nevoii oamenilor de a petrece. O lege germana din anul 1539 stipula faptul ca berea nu putea fi produsa decat intre 29 septembrie si 23 aprilie, deoarece pe perioada verii riscurile unor incendii in timpul prelucrarii berii erau mult mai mari. Neavand conditiile de depozitare pe care le au astazi, producatorii trebuiau sa vanda toata berea din anul respectiv inainte de a putea incepe producerea uneia noi. De aici si multitudinea de festivaluri la care berea se gasea din belsug.

Oktoberfest-ul incepe in jurul datei de 20 septembrie si se termina in prima duminica din octombrie; exceptie de la aceasta regula se face doar in anii in care prima duminica din octombrie cade pe 1 sau 2. In acest caz, festivalul se prelungeste pana la data de 3 octombrie, Ziua Unificarii Germane. Dar de ce i se spune Oktoberfest cand el se desfasoara, cu exceptia ultimelor 2-3 zile, in luna septembrie? Ei bine, numele, pe care printesa-mireasa l-a ales foarte inspirat, se leaga de perioada in care a avut loc festivalul prima data: 12-17 octombrie 1810. Aceasta traditie a fost modificata din anul 1872, cand s-a hotarit ca in luna octombrie vremea era prea rece pentru un astfel de eveniment desfasurat in aer liber. Numele, deja consacrat, nu i-a fost insa schimbat, de unde si necesitatea extinderii acestuia pana in primele zile ale lunii octombrie.

[modifica] Copycat

Oktoberfest Canada

Oktoberfest-ul nu este sarbatorit doar in Mnchen. Hannovra se lauda cu cel mai mare Oktoberfest din nordul Germaniei, iar in orase precum Stuttgart, Bad Hersfeld, Eisleben sau Hildburghausen se organizeaza festivaluri de toamna similare. Festivalul bavarez si-a exins popularitatea si pe alte continente. Exista astfel la ora actuala festivaluri cu acelasi nume in SUA, Canada, Brazilia, China, Australia, Thailanda etc. Cel din SUA se sarbatoreste in Cincinnati, Ohio, unde emigrantii germani au jucat un rol decisiv in dezvoltarea economica a orasului inca din anii 1800. Primul festival a avut loc in anul 1976. In anul 1994 festivalul a fost vizitat chiar de printul mostenitor al Bavariei si tot atunci a fost stabilit recordul pentru cel mai lung sir de dansatori in Chicken Dance, consemnat chiar si in Guinnes Book of Records (Cartea Mondiala a Recordurilor). Festivalul atrage anual 500.000 de vizitatori iar organizatorii sustin ca este cel mai mare Oktoberfest din America de Nord. In Canada, festivalul are loc in localitatea Kitchener, unde comunitatea de emigranti de origine germana au hotarat, in 1969, organizarea unui festival care sa le aminteasca de casa. In timp, s-au adaugat note distincte, canadiene, precum parada organizata cu ocazia Thanksgiving-ului, care este, conform locuitorilor, cea mai mare din Canada. Tot conform acestora, Oktoberfest-ul din Kitchener este cel mai mare din America de Nord. In Australia, Oktoberfest-ul are loc in localitatea Fairfield si atrage anual aproximativ 30.000 de vizitatori. Motto-ul festivalului este "live and let live; eat and drink well" (traieste si lasa si pe altii sa o faca; mananca si bea bine).

Statistici si recorduri:

v     6.000.000 de vizitatori, in medie

12.000 de oameni lucreaza la Oktoberfest, dintre care 1600 sunt chelneritele

200.000 de halbe de bere au fost recuperate in anul 2006 de la vizitatorii care incercau sa le sustraga

1440 de toalete publice satisfac nevoile stringente ale vizitatorilor

43 de km de cabluri serpuiesc, la vedere sau ascunse, pe intreaga suprafata a Theresenwiese

30% din produtia anuala de bere din Mnchen se consuma in timpul festivalului

cei mai multi litri de bere consumati:12.000 hectolitri, in anul 1910, la aniversarea centenarului

cei mai multi vizitatori: 1985, la sarbatorirea a 175 de ani

cea mai lunga pauza: 1939-1948

cel mai mare cort, in anul 1913, al firmei Pschorr-Rosl: 5500 metri patrati, 12.000 locuri

cele mai multe halbe de bere baute: 10, in anul 1901 (pentru care respectivul domn a primit si un premiu). Bineinteles ca in ziua de azi se bea si mai mult, dar nimeni nu mai sta sa numere: toata lumea se distreaza

Limba germana (in germana: deutsche Sprache, Deutsch) apartine grupului vestic al limbilor germanice. Formeaza impreuna cu neerlandeza un continuum dialectal.

Limba germana este vorbita ca limba materna de majoritatea populatiei in Germania, Austria, Elvetia, Luxemburg si Liechtenstein, in estul Belgiei, precum si in regiunea Schleswigul de Nord (Nordschleswig) din sudul Danemarcei, in regiunea autonoma Tirolul de Sud (Sdtirol) din nordul Italiei, in voievodatul Opole al Poloniei si in regiunile Alsacia (Elsa) si Lorena (Lothringen) din Franta. De asemenea, germana e vorbita ca limba materna de cca 55 mii de persoane in Cehia (mai ales in regiunea istorico-geografica Egerland) si de cca 110 mii de persoane in Ungaria (cu precadere in regiunea istorico-geografica Dunantul). In Romania, limba germana este vorbita de circa 60 mii de persoane.

In plus, limba germana este vorbita de un numar destul de mare de colonisti germani in SUA (cca 45 milioane de etnici germani dintre care 6,1 milioane utilizeaza germana ca limba materna), Canada (2,5 milioane de etnici germani dintre care 300 mii vorbitori nativi de germana), Mexic (90 mii vorbitori ca limba materna), Argentina (1,5 milioane de persoane cu descendenta germana dintre care 350 mii folosesc germana ca limba materna), Uruguay (40 mii de etnici germani, inclusiv 10 mii vorbitori de germana ca limba materna), Brazilia (cca 5 milioane de etnici germani dintre care 900 mii vorbesc germana ca limba materna), Paraguay (250 mii vorbitori ca limba materna), Chile (cca 150 mii de etnici germani dintre care 20 mii vorbitori nativi de germana), Namibia (30 mii vorbitori ca limba materna), Rusia (450 mii vorbitori ca limba materna), Kazahstan (350 mii vorbitori ca limba materna) si Australia (cca 1 milion de etnici germani dintre care 200 mii mai ramin vorbitori nativi de germana).

Viata culturala in Germania este variata si captivanta

• Limba si literatura germana
• Expozitii de arta germana in strainatate si de arta straina in Germania
• Promovarea artistilor in arta plastica, muzica, dans si teatru
• Proiecte in sprijinul schimburilor de studenti si de oameni de stiinta
• Sejururi pentru pregatire profesionala si munca in strainatate
• Programe pentru schimburi de tineret, scoli germane din toata lumea
• Institutiile de documentare si oferte de material in domeniul culturii germane si al relatiilor culturale internationale

Relatiile culturale bilaterale

Politica culturala externa constituie, alaturi de diplomatia clasica si de politica economica externa, cel de-al treilea pilon al politicii externe germane. Infaptuirea politicii culturale a fost incredintata de Ministerul Federal al Afacerilor Externe, in mare masura, organizatiilor mediatoare. Sectia culturala are sarcina de a coordona activitatea diferitelor institutii si asociatii culturale, asigurand totodata un flux corespunzator de informatii intre diversii factori responsabili cu activitatea culturala germana.

Relatiile culturale bilaterale au cunoscut o revigorare sensibila dupa deschiderea Romaniei in anul 1989. In toate domeniile, indeosebi in domeniul stiintei si al invatamantului superior, cooperarea s-a intensificat in mod vizibil. Si interesul pentru invatarea limbii germane a crescut in ultimii ani. Tinand cont de acest fapt, diverse institutii organizeaza cursuri de limba germana pentru incepatori si avansati. La aceasta se adauga o oferta larga din partea scolilor cu predare in limba germana si a scolilor cu sectii de predare in limba germana.

Bazele relatiilor culturale

Germania si Romania au incheiat doua acorduri privitoare la relatiile culturale bilaterale:

• Intelegerea dintre Guvernul Republicii Federale Germania si Guvernul Romaniei privind trimiterea de cadre didactice din Germania pentru predare in limba germana, din 30.11.1992, in vigoare din 16.01.1993
• Acordul dintre Guvernul Republicii Federale Germania si Guvernul Romaniei privind colaborarea culturala, din 16.05.1995
• Acordul dintre Guvernul Republicii Federale Germania si Guvernul Romaniei cu privire la colaborarea in domeniul scolar, din 15.03.1996, in vigoare de la 17.11.1999

Centrele culturale

Pe primul loc trebuie mentionat aici Institutul Goethe, care functioneaza in Romania inca din 1979. Institutul Goethe din Bucuresti dispune de o biblioteca bogata, la care are acces publicul larg. De asemenea, aici se desfasoara cursuri de limba si se organizeaza diverse manifestari culturale in domeniul muzicii, literaturii si artei. La activitatea Institutului Goethe din Bucuresti se adauga manifestarile Centrului Goethe din Iasi si cele ale Centrelor culturale germane din Cluj, Sibiu, Brasov si Timisoara.

Scoala

In Romania, circa 20 000 de elevi invata in scoli cu predare in limba germana ca limba materna, circa 200 000 de elevi invata limba germana ca prima sau a doua limba straina. In momentul de fata, 39 de profesori din Germania predau in scolile din Romania in cadrul programului de trimitere a profesorilor. Ei sprijina si insotesc predarea limbii germane si ajuta elevii la obtinerea Diplomei de limba germana II (DSD II). La Colegiul Goethe din Bucuresti si la Liceul Lenau din Timisoara exista sectii speciale unde elevii pot obtine, in afara bacalaureatului roman, si pe cel german.

Invatamantul superior

In domeniul invatamantul superior, relatiile intre Germania si Romania sunt variate si stranse. Exista o cooperare intre multe universitati si institute din cele doua tari. Unele acorda diplome comune. La Giurgiu si Ruse a fost infiintat - cu sprijinul Conferintei Rectorilor Institutiilor de Invatamant Superior - Centrul Interuniversitar Bulgaro-Roman (BRIE). Aici studentii pot obtine diplome de master in informatica economica si studii europene, studiind in limba germana si engleza. Un numar de universitati romanesti dispun de catedre de germanistica. De asemenea, la universitatile romanesti se pot urma in momentul der fata 30 de studii de specialitate sau postuniversitare in limba germana.

Sapte lectori DAAD lucreaza in momentul de fata la diferite universitati din Romania. In afara de aceasta, si Fundatia Robert Bosch a trimis, in cadrul programului sau, sase lectori in Romania. DAAD, dar si alte institutii, ofera in mod regulat burse pentru studentii romani dornici sa studieze in Germania. Din anul 1992 Centrul de informare si consultanta al DAAD din Bucuresti ofera consultanta privind studiul si informatii despre universitatile din Germania

ACCESUL LA PIATA

Cadrul general de desfasurare a comertului exterior german; avantaje

       conjuncturale pentru exportatorii romani

Politica de comert exterior a Germaniei se bazeaza pe recunoasterea principiului necesitatii unei continue dezvoltari a diviziunii internationale a muncii si a circulatiei bunurilor, serviciilor si a capitalurilor, pe cat posibil fara obstacole sau limitari.

Schimburile economice cu strainatatea sunt, in principiu, complet liberalizate, in masura in care legislatia privind comertul exterior nu prevede, in mod explicit, anumite restrictii.

Guvernul Federal german militeaza, la nivel international (in cadrul OMC si in alte organizatii economice internationale) pentru liberalizarea pietelor, avertizeaza asupra pericolelor protectionismului si, in limita competentelor sale, se pronunta impotriva restrictiilor in calea schimburilor comerciale. Fiind membra a Uniunii Europene, Germania adopta politicile, reglementarile de piata si procedurile de autorizare care sunt fixate de UE pentru anumite sectoare si pentru anumite grupe de marfuri.

Dupa cum se stie, in ultimii ani, inclusiv in 2006, Germania s-a situat pe primul loc in comertul mondial, inaintea SUA si Japoniei,fiind considerata "campioana mondiala" in domeniul exporturilor. Datorita eficientei si dinamismului pronuntat al economiei germane, indeosebi in domeniul industrial, Germania este un mare exportator, tara situandu-se, in acest sens, pe primul loc in lume. Pe de alta parte, economia germana depinde in mod considerabil de import, atat in ceea ce priveste achizitionarea de produse agricole si materii prime, cat si, in masura crescanda, de livrarile de produse semifabricate, componente si bunuri de consum realizate in strainatate (indeosebi din cauza nivelului ridicat al costurilor legate de forta de munca in Germania).

Exportatorul roman care doreste sa vanda produsele sale in Germania trebuie sa porneasca de la ideea ca pe aceasta piata se poate comercializa orice produs, daca acesta este competitiv din punct de vedere al calitatii, prezentarii si al pretului si sa tina seama de faptul ca aproape toate produsele imaginabile sunt oferite pe piata germana de catre foarte multi producatori autohtoni sau din strainatate. Gama larga de marfuri si concurenta acerba impun necesitatea unei pregatiri minutioase inainte de incheierea unei tranzactii comerciale, mai ales daca se doreste, asa cum este normal, o colaborare durabila cu partenerul german.

Avand in vedere volumul comertului exterior german, precum si faptul ca schimburile  romano-germane detin, in cadrul acestuia, o pondere de doar circa  0,6-0,7%, exista posibilitati reale de crestere si diversificare a livrarilor reciproce. Analizand evolutia si structura actuala a schimburilor comerciale romano-germane, rezulta ca exista, in continuare, oportunitati de majorare a exporturilor romanesti, in special la produsele cu traditie pe aceasta piata, cum sunt: confectiile textile si tricotajele (realizate inclusiv pe baza de lohn), mobila si produse din lemn, incaltaminte si articole din piele, produse metalurgice, articole prelucrate din metal (inclusiv produse ale micii industrii), piese, componente si subansamble de masini si utilaje, aparatura electrica si electrotehnica, produse chimice, produse agroalimentare. In conjunctura actuala, o oportunitate deosebita o reprezinta exportul de 'software', cunoscand faptul ca Germania inregistreaza inca un decalaj in acest domeniu fata de SUA si Japonia. Acesta este si motivul pentru care cancelarul federal Gerhard Schrder a lansat, in anul 2000, initiativa 'Green Cards' pentru atragerea de specialisti straini in informatica. In prezent, multi informaticieni romani lucreaza la firme germane, pe baza de contract.

Situatia si studiul pietei   

Pentru producatorii straini, Germania este o piata de desfacere cu o foarte mare putere de absorbtie, avand un volum de importuri care a depasit, in ultimii ani, suma de 500-600 miliarde euro/an. Potentialul intern de cumparare ridicat si cererea mare sunt factori care fac ca piata germana sa fie atractiva pentru ofertantii straini. Pe de alta parte, Germania este o piata foarte exigenta. Politica economica, specifica unei economii sociale de piata si orientata spre liberalizarea schimburilor comerciale externe, asigura celor peste 82 de milioane de consumatori o oferta bogata de marfuri, la preturi avantajoase.

De aceea, numai o oferta competitiva, corelata cu un concept de marketing pe termen lung, poate avea sanse pe piata germana.

Piata germana se  caracterizeaza prin dinamism si multilateralitate. La aceasta contribuie dezvoltarea tehnologica rapida, standardul de viata ridicat si varietatea retelelor de distributie. Intr-o mare masura, piata germana este influentata si de varsta medie a populatiei. Ca urmare a unei rate scazute a natalitatii, multe familii aloca o cota relativ scazuta din venituri pentru satisfacerea nevoilor de baza. Astfel, aceste familii dispun de un potential de cumparare considerabil, care este folosit pentru solutionarea unor nevoi individuale exigente (cultura, calatorii, sport, sanatate, informatie, moda, distractii si altele).

In aceste conditii, marketingul trebuie sa-si deplaseze sfera de activitate spre studiul orientarii pietei (crearea de noi necesitati de consum). Dezvoltarea unor noi tipuri de oferte - articole de turism si sport, cosmetice, jocuri, aparatura IT si altele - impune producatorilor, inclusiv celor straini, sa aiba capacitate creativa si o colaborare stransa cu partenerii de afaceri germani.

Specific pietei germane ramane, in continuare, un inalt simt al calitatii. Calitatea, designul si ambalajul sunt, de multe ori, componente mult mai importante decat pretul. Pe langa aceasta, la marfurile mai pretentioase din punct de vedere tehnic, garantia, un service adecvat si respectarea normelor tehnice germane sunt conditii esentiale pentru succesul afacerilor.

Chiar daca tineretul solicita articole de moda si design international, piata germana este marcata, in continuare, de predilectia pentru formele si culorile functionale. Aceasta atitudine conservatoare se completeaza cu masuri de promovare a produselor (mijloace de productie, bunuri de consum, ambalaje si altele) cu calitati sporite in directia protectiei mediului. In acest domeniu, s-a dezvoltat o piata cu un potential foarte ridicat. Ofertantii straini au sansa de a profita de aceasta tendinta, indeosebi in calitate de subfurnizori. Subcontractarea este o practica larg raspandita in Germania. Spre exemplu, numerosi producatori de autovehicule nu fabrica ei insisi unele piese, componente si subansamble, ci, mult mai simplu pentru ei, incredinteaza productia unor intreprinderi mici si mijlocii, atat germane, cat si, mai ales, din strainatate. Prin aceasta, subfurnizorilor din tarile cu cheltuieli mici pentru forta de munca li se ofera sanse mari pe piata germana. Alte domenii in care se practica acest sistem sunt: confectiile textile, electronica, mecanica fina, optica, unele prelucrari mecanice etc.

Printre alte conditii care se impun sunt si cele referitoare la garantarea graficelor/ termenelor de livrare, a continuitatii in livrari, respectarea normelor de calitate si  pastrarea confidentialitatii / secretului in afaceri.

Reglementari in domeniul comertului exterior al Germaniei

Ca membra a Uniunii Europene, Germania aplica, in relatiile comerciale cu tarile terte, politicile si reglementarile acesteia. In relatiile cu tarile asociate, candidate sau in curs de aderare, se aplica prevederile acordurilor de asociere, cunoscute in general de operatorii economici romani.

Baza juridica nationala pentru desfasurarea relatiilor economice externe/comertului exterior/ ale Germaniei o constituie legislatia privind comertul exterior:

Legea  privind  comertul  exterior  (Aussenwirtschaftsgesetz  -  AWG)  din 28 aprilie 1969, cu modificarile ulterioare, si

Ordonanta privind comertul exterior (Aussenwirtschaftsverordnung - AWV) din 18 decembrie 1986, cu modificarile ulterioare.

AWG consfinteste principiul libertatii schimburilor de comert exterior si stipuleaza restrictiile esentiale. Astfel, in cazul comertului cu armament si munitie trebuie respectata si Legea controlului asupra armamentului de razboi (Kriegswaffenkontrollgesetz - KWKG), desi aceasta nu face parte din legislatia privind  comertul exterior.

Comertul exterior se mai supune si reglementarilor ONU (in materie de embargo, interdictii de export, reglementari speciale pentru anumite marfuri si tari) si ale Uniunii Europene, care au precadere fata de legile si reglementarile nationale. Astfel, in domeniul comertului cu marfuri avand dubla posibilitate de utilizare, atat civila, cat si militara (Dual-use), sunt aplicate unitar, in toate statele membre, reglementarile UE.

AWV este actul normativ de aplicare/realizare a prevederilor AWG. Acesta contine majoritatea reglementarilor referitoare la aspectele practice ale comertului exterior si este in concordanta cu prevederile si reglementarile Uniunii Europene.   

AWV are ca anexa 'lista de export', care contine restrictiile la export. Exportul german este, in principiu, liberalizat in intregime, nefiind necesare licente de export. Exista insa si cateva exceptii, privind marfuri militare si strategice, unele materii prime si  produse din otel, precum si unele produse agricole.

AWG are ca anexa 'lista de import', in cadrul careia este permis importul. Aceasta se imparte in liste de tari si liste de marfuri. Importul german de produse industriale este practic liberalizat in intregime, fara sa fie necesara licenta sau declaratie de import. Putinele limitari si restrictii servesc, in general, la protectia ordinii publice, a mediului inconjurator, a sanatatii populatiei, faunei si florei. Obligativitatea licentei se limiteaza, de asemenea, la pozitii definite/denumite strict, cu precadere la cele pentru care sunt prevazute restrictii/limitari la import (contingente),  cum sunt produsele metalurgice. 

Indeplinirea formalitatilor vamale nu inseamna automat ca marfurile importate sunt apte pentru comercializare pe piata germana. In principiu, produsele importate se supun acelorasi prescriptii si reglementari ca si marfurile produse in Germania, referitoare la  indeplinirea conditiilor de calitate si a normelor tehnice de securitate. In cazul marfurilor alimentare, acestea trebuie sa corespunda legii germane privind produsele alimentare (Lebensmittelrecht); medicamentele se supun, de asemenea, unor prescriptii speciale referitoare la inregistrare; produsele tehnice (cum sunt masini, aparate si altele) pot fi puse in circulatie numai daca acestea corespund normelor si reglementarilor privind protectia muncii si prevenirea accidentelor. Se recomanda ca exportatorii sa solicite importatorilor germani informatii in legatura cu conditiile tehnice si de calitate (inclusiv de declarare/etichetare) pe care trebuie sa le indeplineasca produsele exportate in Germania, daca acestea nu au fost prevazute in mod explicit in contract.

Dupa cum s-a mentionat, obligatia de autorizare a importului se limiteaza, in general, la putine pozitii definite si la anumite marfuri si tari desemnate in listele anexe la AWG, precum si la acele marfuri supuse unor contingente de import. Institutiile competente pentru eliberarea licentelor de import sunt:

a) pentru importul de produse industriale (inclusiv marfuri care fac obiectul organizatiilor de piata reglementata ale Uniunii Europene, precum tutun brut, in, canepa) si

b) pentru importul marfurilor a caror comercializare este restrictionata din motive de politica externa sau de securitate (pentru acestea fiind nevoie de licenta si la export).

Oficiul Federal pentru Economie si Controlul Exportului

c) pentru marfuri agricole si produse din materii agricole, inclusiv pentru cele prevazute de ordonante de piata ale Uniunii Europene:

Oficiul Federal pentru Agricultura si Alimentatie

La import se solicita certificat de origine (emis de organele competente) sau o declaratie de origine pe factura (emisa de exportator/furnizor), daca aceasta conditie este prevazuta de lista de import anexa la AWG sau de licenta de import.

Regimul vamal

Regimul vamal aplicat in Germania este cel armonizat la nivelul Uniunii Europene, valabil pentru toate tarile membre.

Taxa pe valoarea adaugata este de 19% pentru produsele industriale si de 7% pentru produsele agroalimentare.

Accize (impozitul pe consum) sunt percepute pentru produsele petroliere, alcool si bauturi alcoolice, produse din tutun si cafea prajita (inclusiv extracte din aceasta). Nu exista diferente intre accizele percepute pentru marfurile importate si cele produse in Germania.

Conditii de livrare: conform regulilor INCOTERMS.

Modalitati de plata si credit folosite pe piata germana

Pe piata germana sunt uzitate toate modalitatile de plata cunoscute. Vanzatorul si cumparatorul au libertatea de a conveni asupra modalitatii si conditiei de plata, de regula astfel incat riscurile sa fie minime pentru ambele parti. In relatiile cu tarile in tranzitie si cu tarile in curs de dezvoltare, exportatorii germani practica/pretind modalitati de plata asiguratorii: acreditiv documentar irevocabil, plata anticipata, garantii bancare. La import se prefera modalitati de plata simple, necostisitoare, avantajoase pentru importator, dar se practica/se accepta si acreditiv sau garantii. Daca relatiile comerciale sunt bune si partenerii se cunosc si au incredere unul in altul, atunci se prefera si se practica plata dupa receptia marfii.  Spre buna regula, se recomanda ca in contractele comerciale sa fie prevazute clauze de plata clare si precise, facandu-se referire la reglementarile uzuale internationale, respectiv la normele si directivele Camerei Internationale de Comert privind creditele si incasso-urile documentare.

Recomandare pentru exportatorii romani: practicarea de modalitati asiguratorii (acreditiv irevocabil, garantii bancare certe, plata anticipata), indeosebi in relatii cu parteneri noi, necunoscuti sau mai putin verificati.

Probleme privind forma si dreptul aplicabil la incheierea contractelor; competenta judecatoreasca/arbitrajul

Contacte de afaceri si retele de desfacere      

Exportul de marfuri pe piata germana se poate efectua pe urmatoarele canale:

- importator specializat,

- comert en-gros,

- comertul cu amanuntul (importator direct),

- consumator/utilizator final, ca importator direct,

- intermediar de vanzari (reprezentanti comerciali, comisionari),

- filiale proprii de comercializare ale exportatorului.

Exportatorul strain trebuie sa examineze, de la caz la caz, ce canale de distributie corespund produselor si scopurilor sale. Din acest punct de vedere, se face deosebire intre caile indirecte de desfacere a marfurilor (import in scopul revanzarii la comercianti cu amanuntul) si cele directe (import pentru uzul/consumul propriu).

Datorita complexitatii si diversitatii pietei, precum si a cerintelor din domeniul marketingului, este oportun ca ofertantul strain sa realizeze relatii comerciale de durata cu un importator german calificat si competent. Firmele specializate in import, precum si firmele de comert cu amanuntul sau en-gros care realizeaza direct importuri, cunosc legislatia germana de import si indica furnizorilor straini normele si reglementarile care trebuie respectate. De asemenea, astfel de parteneri germani preiau adesea sarcina de depozitare a marfurilor importate si dispun de retele proprii de vanzare si reprezentare.

O societate care doreste sa exporte in Germania trebuie sa acorde o mare atentie cercetarii pietei si alegerii corecte a partenerilor. Printre obiectivele cercetarii de piata se numara:

- analizarea potentialului de piata pentru marfurile care urmeaza sa fi exportate (evaluarea statisticilor, vanzari de testare, sondaje etc.);

- stabilirea conditiilor specifice care trebuie indeplinite de produs (prescriptii de import, norme tehnice, design, ambalare etc.);

- planificarea strategiilor de marketing (distributie, structura pretului, ambalare, transport etc.).

Exista o mare diversitate de mijloace ajutatoare si de posibilitati pentru realizarea practica a cercetarii pietei, printre care:

- initierea de contacte cu reprezentantele economiei germane in strainatate (in cazul Romaniei: cu Camera de Industrie si Comert Romano - Germana);

- evaluarea statisticilor de import si de productie ale Germaniei;

- analizarea studiilor de piata elaborate de diverse institute/institutii germane si internationale;

- participarea la targuri si expozitii specializate, organizate in Germania.

Rezultatul unor astfel de cercetari de piata va influenta in final modul de intocmire a ofertei de marfuri si alegerea canalelor de distributie.

Pe langa acestea, la alegerea unui partener de afaceri trebuie avute in vedere, in mod deosebit, urmatoarele aspecte:

- bonitatea financiara si seriozitatea in afaceri;

- pozitia/stabilitatea partenerului pe piata;

- reteaua de distributie de care acesta dispune.

In cazul existentei unor indoieli, se pot obtine informatii corespunzatoare de la camerele de industrie si comert, de la asociatiile de profil sau de la firme specializate in obtinerea si furnizarea de astfel informatii, precum Brgel, Creditreform etc. (direct sau prin intermediul reprezentantelor diplomatice ale Romaniei in Germania), contra cost.

In ceea ce priveste ofertantul, este necesar ca acesta sa prezinte date amanuntite privind societatea sa si produsele pe care doreste sa le exporte.

Dupa stabilirea contactelor, ele trebuie intretinute cu grija. O colaborare durabila necesita incredere reciproca intre parteneri.

Contractele de livrare se pot intocmi atat in conformitate cu dreptul german, cat si cu cel al tarii partenerului sau al unei terte tari. In general, sunt valabile juridic si comenzile de livrare  (transmise telefonic, prin fax, scrisoare) dar se recomanda vanzatorului ca in aceste cazuri sa confirme cumparatorului, in scris, acceptarea comenzii si conditiile negociate.   

Arbitraj: Importatorul/exportatorul german este inclinat, in general, sa solicite partenerului extern acceptarea unei instante de judecata germane, in cazul aparitiei unui litigiu/diferend legat de derularea contractului. Totusi, in practica internationala, acceptata si de societatile germane, este uzuala convenirea unui arbitraj ad-hoc in locul unui tribunal. Comisia germana pentru arbitraj de pe langa Asociatia camerelor de industrie si comert recomanda societatilor germane convenirea arbitrajului Camerei Internationale de Comert de la Paris.

Dreptul UNCITRAL: In cazul livrarilor de marfa poate fi oportuna convenirea aplicarii dreptului comercial UNCITRAL, al Organizatiei Natiunilor Unite, drept care este valabil si in Germania, incepand cu 1 ianuarie 1991, pentru toate contractele cu parteneri din tarile partenere semnatare ale acordului.

.REGIMUL INVESTITIILOR IN GERMANIA

Germania ofera strainilor interesati posibilitati vaste de investitii. Este de subliniat faptul ca in Germania nu exista o legislatie specifica pentru investitii. Investitorii straini sunt tratati in mod egal cu cei germani. Pentru o angajare investitionala pot veni in considerare urmatoarele forme:

- infiintarea/constituirea unei societati, proprietate a unui singur investitor sau a mai multor parteneri (germani si straini),

- achizitionarea/cumpararea unei societati existente,

- cumpararea de actiuni/participarea cu capital la o societate,

- infiintarea unei societati comune/mixte (Joint Venture),

- aport de mijloace fixe sau financiare la o societate sau filiala.

Formele juridice de societati comerciale

- societati de capital: societate cu raspundere limitata (GmbH), societate pe actiuni (AG), societate in comandita pe actiuni (KGaA);

- societati personale si societati asociatii de persoane: comerciant individual, societate in nume colectiv (OHG), societate in comandita simpla (KG), societate tacita (stille Gesellschaft).

Forma juridica de societate cea mai frecventa in Germania este GmbH/SRL; capital social minim: 25.000 euro. Una sau mai multe persoane fizice sau juridice, autohtone sau straine, se asociaza printr-un contract de societate, care trebuie semnat de catre toti asociatii si autentificat de notar. In cazul in care un asociat nu poate fi prezent personal, el poate fi reprezentat de o alta persoana, insa numai cu o imputernicire autentificata notarial. Cererea de inregistrare se face la Registrul Comertului de pe langa judecatoria teritoriala competenta