Consiliul Europei

Consiliul Europei

Origini si membri
Consiliul Europei este cea mai veche organizatie politica a continentului, fiind infiintat in 1949. Acesta:
.  grupeaza 47 de state, a primit candidatura inca  a 1 state (Belarus), si a acordat statut de observator altor 5 state (Vatican, Statele Unite ale Americii, Canada, Japonia si Mexic),
.  se deosebeste de Uniune Europeana a celor 27, dar nici o tara nu a aderat vreodata la Uniune fara ca mai intai sa adere la Consiliului Europei,
.  are sediul la Strasbourg (Franta).

Scopuri
Consiliul a fost infiintat pentru a:
- apara drepturile omului, democratia parlamentara si suprematia legii,
- dezvolta acorduri pe intregul continent pentru a standardiza practicile sociale si juridice ale tarilor membre,
- promova constientizarea unei identitati europene bazate pe valori impartasite si care strabate peste diferite culturi.

Din 1989, principala sa sarcina a devenit:
- sa actioneze ca ancora politica si caine de paza al drepturilor omului pentru democratiile post-comuniste din Europa,
- sa asiste tarile Europei Centrale si de Est in realizarea si consolidarea reformei politice, juridice si constitutionale in paralel cu reforma economica,
- sa furnizeze expertiza in domenii precum drepturile omului, democratia locala, invatamant, cultura si mediul ambiant.

Scopuri politice
Intalnirea la nivel inalt a Consiliului Europei de la Viena, din octombrie 1993, a stabilit noi directii politice. Sefii de stat si de guvern au atribuit Consiliului Europei rolul de paznic al securitatii democratice bazate pe drepturile omului, democratie si suprematia legii. Securitatea democratica este un complement esential al securitatii militare si o conditie necesara pentru stabilitatea si pacea continentului.

Cu ocazia celui de-al doilea Summit, care a avut loc la Strasbourg, in octombrie 1997, sefii de stat si de guvern au adoptat un plan de actiune pentru intarirea activitatii Consiliului Europei in patru domenii: democratia si drepturile omului, coeziunea sociala, securitatea cetatenilor, valorile democratice si diversitatea culturala.

Cea de-a treia intalnire la varf a sefilor de stat si de guvern, desfasurata la Varsovia, pe 16 si 17 mai 2005, s-a incheiat prin adoptarea unei declaratii politice si a unui plan de actiune care au stabilit sarcinile principale ale Consiliului Europei pentru anii urmatori:
- promovarea valorilor fundamentale comune ale drepturilor omului, statului de drept si democratiei;
- intarirea securitatii cetatenilor Europei, in principal prin combaterea terorismului, a crimei organizate si a traficului de fiinte umane;
- dezvoltarea colaborarii cu alte organizatii europene si internationale.

Astazi, Organizatia continua sa se extinda, asigurandu-se in acelasi timp ca toti membrii sai isi respecta obligatiile si angajamentele pe care si le-au asumat in momentul aderarii.

Cum functioneaza
Principalele organisme ale Consiliului Europei sunt:
- Comitetul Ministrilor, alcatuit din cei 47 de ministri ai afacerilor externe sau delegatii lor permanenti la Strasbourg (ambasadori / reprezentanti permanenti), este organismul cu putere de decizie al organizatiei.
- Adunarea Parlamentara, care grupeaza 636 membri (318 reprezentanti si 318 de supleanti) din cele 47 de parlamente nationale.
- Congresul Autoritatilor Locale si Regionale, alcatuit din Camera Autoritatilor Locale si Camera Regiunilor.
- Un secretariat general compus din 1800 de functionari si condus din septembrie 2004 de catre Secretarul General Terry Davis (Regatul Unit al Marii Britanii), fost vice-presedinte al Adunarii parlamentare si fost presedinte al grupului socialist din cadrul aceleasi adunari.

Bugetul
205,002,000 euros pentru 2009.

Realizari concrete
- 200 tratate sau conventii europene cu putere de lege, multe dintre ele fiind deschise statelor nemembre, in domenii ca: drepturile omului, lupta impotriva crimei organizate, prevenirea torturii, protejarea datelor sau cooperarea culturala.
- Recomandari catre guvernele statelor membre care stabilesc principiile directoare din materie de: drept, sanatate, educatie, cultura si sport.

Consiliul Europei, cu sediul la Strasbourg, a luat nastere la 4 Mai 1949 si reuneste toate statele Uniunii Europene si alte state din Centrul si Estul Europei. Asadar nu are nici o legatura cu Uniunea Europeana si este diferit de Consiliul European sau de Consiliul Uniunii Europene.

Consiliul Europei are doua dimensiuni: una federalista, reprezentata de Adunarea Parlamentara, alcatuita din parlamentari proveniti din parlamentele nationale, si cealalta, interguvernamentala, intruchipata de Comitetul Ministrilor, alcatuit din ministrii de externe ai statelor membre.

Romania detine presedentia Comitetului Ministrilor al Consiliului Europei in perioada Noiembrie 2005 - Mai 2006.

Componenta

Consiliul Europei este compus din 47 state membre la care se adauga o serie de state cu statut de observator.

State membre

• Belgia, Danemarca, Franta, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Suedia si Turcia (1949)
• Islanda si Germania (1950)
• Austria (1956)
• Cipru (1961)
• Elvetia (1963)
• Malta (1965)
• Portugalia (1976)
• Spania (1977)
• Liechtenstein (1978)
• San Marino (1988)
• Finlanda (1989)
• Ungaria (1990)
• Polonia (1991)
• Bulgaria (1992)
• Estonia, Lituania, Slovenia, Republica Ceha, Slovacia, Romania (1993)
• Andorra (1994)
• Letonia, Albania, Moldova, Ucraina, Fosta Republica Iugoslava a Macedoniei (1995)
• Federatia Rusa si Croatia (1996)
• Georgia (1999)
• Armenia, Azerbaidjan (2001)
• Bosnia si Herzegovina (2002)
• Serbia (impreuna cu Muntenegru) (2003)
• Monaco (2004)
• Muntenegru (2007)

Un statut fondat pe drepturile omului

Orice stat european poate deveni membru al Consiliului Europei cu o conditie: ca el sa accepte principiul suprematiei dreptului si sa garanteze drepturile omului si libertatile fundamentale pentru toate persoanele aflate sub jurisdictia sa..

Obiective

Consiliul Europei este o organizatie interguvernamentala ale carei obiective sunt:

• Protejarea drepturilor omului, a democratiei pluraliste si a suprematiei dreptului;
• Favorizarea constientizarii si incurajarea dezvoltarii identitatii si diversitatii culturale ale Europei;
• Cautarea solutiilor pentru problemele cu care se confrunta societatea europeana: discriminarea minoritatilor, xenofobia, intoleranta, bioetica si clonarea umana, terorismul, traficul de fiinte umane, crima organizata si coruptia, cibercriminalitatea, violenta contra copiilor etc.;
• Dezvoltarea stabilitatii democratice in Europa prin sustinerea reformelor politice, legislative si constitutionale.

Statutul de observator

Canada, Vatican, Japonia, Statele Unite ale Americii si Mexic se bucura de statutul de observator pe langa organismele interguvernamentale ale Consiliului Europei.

Palatul Europei

Sediul Consiliului Europei este Palatul Europei din Strasbourg.

O vocatie pluridimensionala

Consiliul Europei trateaza toate chestiunile majore cu care se confrunta societatea europeana cu exceptia celor ce privesc apararea. Programul lui cuprinde urmatoarele domenii de activitate: drepturile omului, media, cooperarea juridica, coeziunea sociala, sanatatea educatia, cultura, patrimoniul, sportul, tineretul, democratia locala si cooperarea transfrontaliera, protectia mediului si amenajarea teritoriala.

Un cadru de cooperare

• Comitetul Ministrilor reprezinta organismul decizional al Consiliului Europei si este compus din ministrii afacerilor externe ai tuturor tarilor membre (sau reprezentantii lor permanenti).
• Adunarea Parlamentara reprezinta organul deliberativ al Organizatiei. Membrii sai sunt desemnati de parlamentele nationale (318 membri si 318 supleanti).
• Congresul Autoritatilor Locale si Regionale din Europa constituie un organ consultativ care reprezinta autoritatile locale si regionale.
  Guvernele, parlamentele nationale si autoritatile locale si regionale sunt, astfel, reprezentate separat.
• Conferinta OING-urilor Consiliului Europei reuneste 400 de ONG-uri internationale avand un statut participativ pe langa Organizatie.

Un Secretar General ales

Terry Davis (Marea Britanie) a fost ales Secretar General de catre Adunarea Parlamentara in 2004 pentru o perioada de cinci ani. El indruma si coordoneaza activitatile Organizatiei.

Summit-urile ofera noi impulsuri

Pentru consolidarea stabilitatii continentului European, in special dupa disparitia regimurilor comuniste, un nou elan a fost dat la cel mai inalt nivel Consiliului Europei prin intermediul Summit-urilor sefilor de stat si de guvern. Trei Summit-uri au avut loc pana in prezent.

La Viena, in 1993, liderii politici ai celor 32 de state care erau atunci membre ale Organizatiei au fixat directia de actiune in vederea extinderii, raspunzand, astfel, noilor provocari ale momentului.

La Strasbourg, in 1997, sefii de stat si de guvern ai celor 40 de state membre au adoptat un plan de actiune bazat pe patru principii fundamentale: democratia si drepturile omului, coeziunea sociala, securitatea cetatenilor si educatia pentru democratie si diversitatea culturala.

Cel de-al treilea Summit s-a tinut in zilele de 16 si 17 mai 2005 la Varsovia (Polonia). Scopul propus a constat in definirea obiectivelor si prioritatilor Consiliului Europei in cadrul noului sau mandat politic, reafirmandu-se totodata valorile si principiile sale guvernamentale, spre a putea raspunde sfidarilor noului secol.

Conferintele ministrilor specializati

Consiliului Europei organizeaza periodic conferinte ale ministrilor specializati (ai justitiei, educatiei, familiei, sanatatii, mediului, autoritatilor locale, migratiei, egalitatii intre femei si barbati, muncii, mass media, culturii, sportului, tineretului etc.).

Conferintele analizeaza problemele sectoriale majore si faciliteaza contactele permanente intre ministerele de profil din statele membre. Acestia elaboreaza proiecte de cooperare si propun activitati pentru programul de lucru al Consiliului Europei.

Construind Europa zi de zi

Activitatea Consiliului Europei conduce la elaborarea conventiilor si acordurilor europene care constituie apoi baza modificarilor si armonizarii legislative in cadrul diferitelor state membre.Anumite acorduri pot fi, de asemenea, semnate si de state nemembre.

Rezultatele studiilor si activitatilor in diferite domenii de actiune sunt transmise guvernelor pentru ca pe baza acestora sa fie stimulate cooperarea si progresul social in Europa.

Consiliul Europei adopta si acorduri partiale, o forma de cooperare cu ?geometrie variabila? care permit unui anumit numar de state sa organizeze activitati specifice, de interes comun, cu acordul celorlalti membri.

O platforma de exprimare pentru lumea asociativa

Prin oferirea statutului consultativ unui numar de peste 400 de organizatii neguvernamentale, Consiliul Europei dezvolta un veritabil parteneriat cu reprezentantii societatii civile. El asociaza ONG-urile, ca urmare a diferitelor moduri de consultare, lucrarilor interguvernamentale si incurajeaza dialogul intre parlamentari si lumea asociativa, prin intermediul discutiilor si a colocviilor privind problemele majore ale societatii.

Un personal international

Aproximativ 1800 de functionari internationali recrutati din statele membre alcatuiesc personalul permanent al Secretariatului Organizatiei, care este condus de Secretarul General.

O finantare europeana

Consiliul Europei este finantat de guvernele statelor membre ale caror contributii la bugetul Organizatiei sunt calculate proportional cu populatia si bogatia lor. Bugetul ordinar al Consiliului Europei pentru anul 2006 este de 262 milioane euro.

Limbile oficiale

Limbile oficiale ale Consiliului Europei sunt engleza si franceza. Germana, italiana si rusa sunt utilizate ca limbi de lucru. Numeroase texte sunt publicate si in alte limbi si pot fi accesate pe website-ul: www.coe.int

Politici si programe culturale

Imbunatatirea zilnica a protectiei drepturilor omului este una dintre misiunile fundamentale ale Consiliului Europei. In acest scop, el si-a fixat patru directii principale de actiune:

• realizarea unor sisteme de control si de protectie eficace a drepturilor si libertatilor fundamentale;
• identificarea noilor amenintari la adresa drepturilor omului si a demnitatii umane;
• sensibilizarea publicului asupra importantei drepturilor omului;
• promovarea educatiei si a formarii profesionale in materia drepturilor omului.

Printre cele mai importante tratate in aceasta materie figureaza Conventia europeana a drepturilor omului, Carta sociala europeana revizuita, Conventia europeana pentru prevenirea torturii si a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante si Conventia-cadru pentru protectia minoritatilor nationale.

Prin intermediul aplicarii si monitorizarii conventiilor, elaborarii normelor, proiectelor de sensibilizare si dezvoltarea retelelor profesionale, Consiliul Europei promoveaza o identitate culturala multipla, valorizand atat diversitatile nationale, regionale si locale cat si partajarea valorilor comune bazate pe cetatenia europeana. Acest program de cooperare subliniaza aportul patrimoniului la societate in ansamblul ei si la dezvoltarea umana si incurajeaza creativitatea in diversele segmente ale culturii.

Dialogul intercultural si prevenirea conflictelor

Pentru a raspunde multiplicarii conflictelor sociale si politice exacerbate de utilizarea diferentelor culturale, Consiliul Europei prin proiectul sau 'Dialog intercultural si prevenirea conflictelor' ajuta liderii politici nationali, regionali si locali, societatea civila, mediatorii culturali si cetatenii sa aplice prin intermediul actiunilor culturale o politica a dialogului care sa permita: promovarea intelegerii intre diferitele grupuri culturale, sociale, religioase, prevenirea conflictelor si angajarea procesului de reconciliere. Bazandu-se pe o gandire academica si pe actiuni pe teren, Consiliul Europei s-a mobilizat in sensul dezvoltarii instrumentelor necesare crearii unui 'spatiu de dialog', garantand diferitelor comunitati culturale sau religioase, urbane sau periferice, tuturor generatiilor participarea echitabila la viata culturala.

Politici culturale

Consiliul Europei, pe baza experientei sale si a viziunii de ansamblu conform careia bogatia culturala a Europei se fondeaza atat pe diversitatea sa cat si pe patrimoniul sau cultural comun, reprezinta locul cel mai bun pentru furnizarea pentru puterile publice si profesionisti a elementelor si asistentei necesare definirii si aplicarii unei bune guvernari in domeniul politicilor culturale.

Programul european de examinare a politicilor culturale nationale are ca obiectiv analizarea situatiei culturale a unei tari si sustinerea acesteia in dezvoltarea unei strategii culturale pe termen scurt si mediu. Acesta permite Consiliului Europei sa contureze o imagine generala asupra problemelor culturale din statele membre si sa profite de aceste informatii pentru a formula strategii la nivel european prin perspectiva unor politicilor globale care depasesc domeniul cultural. Mai mult de jumatate din tarile semnatare ale Conventiei culturale europene au acceptat sa reflecteze la unele obiective si modele, sa reuneasca date, sa analizeze tendinte si sa le transmita unui audit extern.

Compendiumul politicilor culturale in Europa constituie primul sistem european de informare electronica in domeniul politicilor culturale. El ofera posibilitatea accesarii datelor nationale si realizarea unor comparatii internationale. Functia sa de monitorizare permite o abordare sistematica a tendintelor actuale si a evolutiei acestora, identificand indicatori precisi si bune practici in domenii cum ar fi: diversitatea culturala, dialogul intercultural, finantarea culturii, legislatie, participarea si accesul la bunuri si servicii culturale.

Proiectul STAGE (Sustinere pentru tranzitia in arta si cultura in Marea Europa), conceput special pentru 3 tari din Caucazul de Sud (Armenia, Azerbaijan, Georgia) are ca scop sustinerea tarilor in elaborarea si aplicarea unor politici culturale noi si dinamice si favorizarea schimburilor culturale intre ele si cu alte tari europene prin intermediul infratirii intre institutii culturale (muzee si biblioteci) si al cooperarii intre orase.

Actiunea culturala si dezvoltarea economica si sociala

Consiliul Europei acorda o atentie speciala creatiei culturale ca metoda de experimentare actualizata a identitatilor si a diversitatii. El sustine actiuni pilot in domeniul creativitatii culturale ce favorizeaza cresterea si dezvoltarea industriilor culturale si insertia sociala.

Prin proiectul sau 'Crearea capitatelor culturale' Consiliul Europei incearca sa promoveze si sa incurajeze diversitatea si creativitatea culturala la scara europeana si mondiala facilitand accesul producatorilor culturali locali la piata culturala globala. Activitatile de parteneriat, formare si creare de retele in anumite regiuni ale Europei, cum ar fi Ucraina si Federatia Rusa, subliniaza aportul industriilor culturale la dezvoltarea durabila in aceste regiuni.

Consiliul Europei a ales Federatia Rusa pentru aplicarea unui proiect pilot avand ca obiectiv dezvoltarea de noi parteneriate intre organizatiile artistice si lumea afacerilor. Proiectul 'Noi parteneriate pentru cultura' se concentreaza asupra sponsorizarii, mecenatului, transferului de cunostinte, schimbului de competente prin intermediul formarii si cercetarii.

Proiectele pilot sunt destinate promovarii identitatilor si exprimarilor culturale si vizeaza insertia tinerilor in societatile contemporane si incurajarea acestora in sensul exprimarii identitatii intr-o maniera creatoare.

EUROIMAGES - Promovarea industriei cinematografice europene

Eurimages, Fondul european al Consiliului Europei pentru sprijinirea coproductiilor, distribuirii si exploatarii operelor cinematografice europene, a fost creat in 1989 pe baza unui acord partial. El regrupeaza in prezent 27 de state membre si dispune de un buget anual de aproape 20 milioane euro.

Eurimage urmareste in primul rand un obiectiv cultural. Astfel el sprijina acele opere care reflecta multiplele fatete ale societatii europene, ale carei radacini comune demonstreaza apartenenta la o cultura comuna.

Fondul are, de asemenea, un obiectiv economic, sprijinind financiar o anumita industrie care nu cauta numai succesul comercial, ci care vrea sa demonstreze ca cinematografia este si o arta si trebuie considerata ca atare.

Ca urmare a acestei duble optici Eurimage a dezvoltat 3 programe de sprijin: pentru coproductii, distributie si sali.

Resursele Fondului, care provin in special din contributiile statelor membre si din rambursarile avansurilor acordate, sunt destinate cu precadere sprijinirii coproductiilor (aproape 90% din bugetul total). De la crearea sa, Eurimage a sustinut co-producerea a mai mult de 1.000 de lung metraje si documentare. Cateva dintre ele au primit premii prestigioase la festivalurile internationale. Lista primelor 100 de filme sustinute de Eurimage este disponibila pe website-ul sau. Ajutorul pentru distributie si sali priveste statele membre care nu pot beneficia de ajutorul acordat prin programul MEDIA al Uniunii Europene.

Promovarea cinematografiei europene

Dupa elaborarea Conventiei europene privind coproductia cinematografica, care incurajeaza cinematografia europeana la co-producerea unor opere de calitate, Comitetul de Cultura a pregatit o Conventie privind protejarea patrimoniului audiovizual, care a fost deschisa spre semnare de catre statele membre la 8 noiembrie 2001. Acest tratat numara astazi 12 state semnatare dintre care 2 l-au ratificat.

PATRIMONIUL CULTURAL

Politicile in domeniul patrimoniului si schimbarile societatii

In proiectul sau de Conventie-cadru privind valoarea patrimoniului cultural pentru societate, Consiliul Europei resitueaza functiile patrimoniului in 'societatea cunoasterii' si intr-o economie globala. El traseaza axele politicii privind patrimoniul favorizand dialogul intercultural, adeziunea la un ansamblu de valori comune si ameliorarea calitatii vietii. El exprima ideea unei responsabilitati partajate a europenilor asupra patrimoniului reprezentativ al diverselor traditii culturale care alcatuiesc bogatia Europei si stabileste principiul celei mai largi participari in transmiterea acestui patrimoniu.

Instrument de lucru la dispozitia administratiilor, profesionistilor si publicului, sistemul european de informare HEREIN ofera un ansamblu de servicii utilizand instrument numerice: banci de date privind politicile privind patrimoniul in Europa, thesaurus, portal de acces la website-urile tarilor si elemente evolutive cum ar fi: forumurile sau expozitiile virtuale. 35 tari fac parte din aceasta retea.

Vizibilitatea unei identitati culturale europene multiple imbogatita prin diversitatea ei

Consiliul Europei pune in evidenta fundamentul cultural al Europei prin intermediul constientizarii unui patrimoniu cultural comun, material sau imaterial si invita la creativitate. El promoveaza o identitate culturala multipla a Europei, rezultata prin inter-relationarea diverselor culturi ce coabiteaza pe continent. Consiliul urmareste familiarizarea europenilor cu patrimoniul lor comun prin proiecte cum ar fi: 'patrimoniu de granita' si 'patrimoniul din alta parte'.

Cele 48 de state parti la Conventia culturala europeana participa in fiecare an in septembrie la Zilele Europene ale Patrimoniului (ZEP), actiune comuna a Consiliului Europei cu Uniunea Europeana, care permite prezentarea bunurilor culturale inedite si deschiderea cu caracter exceptional pentru public a edificiilor istorice. Zilele ofera cadrul pentru manifestari culturale care evidentiaza mestesuguri si traditii locale, arhitectura si obiecte de arta si au ca scop apropierea cetatenilor printr-o intelegere reciproca mai buna in ciuda diferentelor culturale si lingvistice.

Proiectul 'Europa de la o strada la alta' asociaza scoli din mai multe tari implicand scolari in proiecte educationale active de descoperire a mediului urban si a diversitatii sociale, culturale si artistice care il caracterizeaza.

Itinerariile culturale ale Consiliului Europei au ca vocatie sensibilizarea europenilor asupra identitatii lor culturale prin intermediul unui turism cultural de calitate ce exploreaza aspectele necunoscute ale patrimoniului. Conciliul Europei recunoaste oficial itinerariile care raspund criteriilor lui. El are rol de coordonator in parteneriat cu instante publice si/sau private. Institutul European de Itinerarii Culturale, cu sediul la Luxemburg, acorda asistenta tehnica in realizarea itinerariilor.

Seria Expozitiilor de arta ale Consiliului Europei urmareste cunoasterea si aprecierea artei in Europa. Cele 28 de expozitii organizate pana in prezent au acoperit principalele perioade din istoria artei, de la civilizatiile preistorice pana in prezent. Cea de-a 28-a expozitie, care a fost inaugurata in 2006 are ca tema: Leonardo da Vinci Universalul. Ea va utiliza metode inovante de sensibilizare a profesionistilor si a marelui public fata de operele artistice si stiintifice ale lui Leonardo: expozitii virtuale si reale, publicatii, programe de cercetare si instrumente educative.

Ea va utiliza metode inovante de sensibilizare a profesionistilor si a marelui public fata de operele artistice si stiintifice ale lui Leonardo: expozitii virtuale si reale, publicatii, programe de cercetare si instrumente educative.

Cooperarea tehnica si actiunea pe teren

Programul de cooperare si asistenta tehnica privind conservarea integrata a patrimoniului cultural constituie unul din principalele instrumente de actiune pe teren si de cooperare politica al Consiliului Europei in acest domeniu. El propune statelor membre o abordare transversala si integrata a dimensiunii umane a dezvoltarii durabile care tine cont de:

amenajarea teritoriului (urbanism si amenajarea spatiala);

patrimoniul cultural (monumente, ansambluri arhitecturale si peisaje culturale);

mediul si protectia naturii (diversitatea biologica si peisajera);

dezvoltarea regionala si locala (activitatea economica si crearea locurilor de munca);

cultura (apararea si promovarea identitatilor, diversitatea culturala, sistemul de valori al societatii);

• politicile sociale (ameliorarea locuintelor, infrastructurii, spatiilor publice, prevenirea catastrofelor naturale, gestionarea post-conflict).

Chiar daca activitatile se bazeaza pe actiuni concrete, ele vizeaza in special politicile nationale prin incurajarea statelor in procese de reforma institutionala si de consolidare a mecanismelor operationale sau a instrumentelor de gestiune a proiectelor.

Distinctii europene pentru orase

Comisia pentru mediu, agricultura si amenajarea teritoriului a Adunarii Parlamentare acorda diferite recompense oraselor si autoritatilor locale ca recunoastere a activitatilor lor europene. Ele pot avea dreptul la una din urmatoarele distinctii: Diploma europeana, Drapelul de onoare, Placheta de onoare si Premiul Europei

Premiul Europei

Premiul Europei este decernat in fiecare an din 1955: este cea mai inalta distinctie pe care o poate primi o municipalitate pentru contributia la cooperarea europeana. Comisia pentru mediu, agricultura si amenajarea teritoriului a Adunarii Parlamentare desemneaza municipalitatea laureata dintre cele care si-au prezentat candidatura. Premiul consta dintr-un trofeu (pastrat de municipalitate timp de un an), o medalie de bronz si o diploma. Municipalitatea laureata primeste si un premiu in bani de 7600 euros, destinat finantarii calatoriilor de studii in Europa a unora dintre tinerii sai cetateni.

Diploma europeana a zonelor protejate

Comitetul Ministrilor decerneaza din 1965 aceasta diploma, la recomandarea Comitetului pentru activitatile Consiliului Europei in materie de diversitate biologica si peisagistica. Diploma este atribuita parcurilor, rezervatiilor si siturilor naturale ce prezinta un interes international, in care se respecta anumite criterii de ocrotire a patrimoniului natural si se tine seama de valoarea lor stiintifica, culturala si / sau recreativa.

Regiunea recompensata este plasata sub patronajul Consiliului Europei pe o perioada de cinci ani, cu posibilitatea de reinnoire, dupa o evaluare riguroasa efectuata de specialisti la fata locului.

Premiul Consiliul Europei pentru muzee

Instituit in 1997, acest premiu anual recompenseaza muzeul care a contribuit la apararea patrimoniului cultural european intr-un mod original. El consta dintr-o statueta de bronz, realizata de artistul spaniol Joan Miro o suma de bani de aproximativ 5000 euros. Muzeul laureat este ales de Comisia pentru cultura, stiinta si educatie a Adunarii Parlamentare dintre muzeele selectionate de Comitetul independent al premiului european al muzeului.

Premiul Europa pentru programele de televiziune

Premiul Europa recompenseaza, in fiecare an, cele mai bune programe de televiziune din categoriile 'Fictiune', 'Documentar', 'Probleme curente' (programe de actualitate) si 'IRIS' (programe multiculturale).

Concursul este organizat de Consiliul Europei impreuna cu alte institutii europene. El vizeaza punerea in valoare a creativitatii si a diversitatii culturale nationale, regionale si locale, precum si incurajarea difuzarii celor mai bune programe.

Programe generale

Cum poate educatia sa promoveze drepturile omului si libertatile fundamentale si sa intareasca democratia pluralista? Cum poate ea sa uneasca popoarele Europei si sa aduca intelegere reciproca si incredere peste segmentele culturale si granitele nationale? Cum poate ea sa ajute guvernele si cetatenii Europei sa faca fata provocarilor cu care este confruntata societatea noastra?
Consiliul Europei trateaza aceasta gama larga de probleme prin:
- realizarea de proiecte majore privind politica in domeniul educatiei, continutul si metodele din interiorul si in afara scolii;
- concentrarea de idei, experienta si cercetare;
- promovarea legaturilor si a schimburilor si dezvoltarea de noi parteneriate si retele;
- promovarea recunoasterii calificarilor peste frontiere;
- publicarea de studii practice si ghiduri pentru cei ce elaboreaza politicile si pentru educatori.

Educatia pentru cetatenia democratica
Proiectul de educatie pentru cetatenie democratica (ECD) din 1997 urmareste sa revizuiasca semnificatia democratiei participative si statutul cetateanului si sa identifice valorile si calificarile necesare pentru cetatenie.

Invatamantul superior si cercetarea
Scopul Consiliului Europei este de a dezvolta invatamantul superior si cercetarea in Europa pe baza principiilor democratice comune si a valorilor mostenirii universitare europene, inclusiv libertatea de a invata, de a preda, de a face cercetare si pe baza autoguvernarii in institutiile academice din cadrul unei societati democratice. Prioritatile includ contributia la crearea unei zone a Invatamantului superior european (Procesul de la Bologna), recunoasterea calificarilor din regiunea europeana, reformarea invatamantului superior din Europa de Sud-Est, promovarea accesului la invatamantul superior si conservarea autonomiei si a mostenirii universitatilor europene.

Crearea unei zone de Invatamant superior european
Aceasta miscare de reforma urmareste sa stabileasca o zona a Invatamantului superior european pana in anul 2010, accentuand dimensiunea sa europeana si rolul sau ca paznic al culturii democratice. Contributia deosebita a Consiliului va consta in recunoasterea calificarilor si reforma structurilor pe grade, in special printr-o conventie privind aceasta problema, redactata impreuna cu Unesco.

Politicile in domeniul limbilor
Proiectul privind "Limbile, diversitatea, cetatenia" promoveaza o abordare diversificata a invatarii limbilor in contextul cetateniei democratice in Europa. Se acorda o importanta speciala educatiei interculturale, recunoasterii reciproce a competentelor de a imbunatati mobilitatea si perspectivele fortei de munca si invatamantului permanent, necesare participarii la o societate internationala.

Ziua europeana a limbilor
Consiliul Europei a declarat ziua de 26 septembrie Ziua europeana a limbilor pentru a sarbatori avantajele exprimarii in mai multe limbi.

Centrul European pentru Limbi Moderne
Centrul a fost infiintat la Graz (Austria) in 1994 pe baza unui acord partial largit. Centrul este un forum pentru pedagogi de institutori, autori de manuale, autori de programe curriculare. El se ocupa in mod specific de implementarea politicilor lingvistice si a inovatiei si de raspandirea bunelor practici in invatarea si predarea limbilor moderne.

Predarea istoriei in scoli
In cadrul proiectului "Invatarea si predarea istoriei Europei in secolul 20" au fost elaborate documente pentru a reforma pregatirea invatatorilor si resursele didactice din scolile secundare. Un manual al profesorilor de istorie a fost conceput, enuntand diferitele cai de a preda istoria secolului 20. In cuprins au fost recomandate, de asemenea,utilizarea muzeelor, a istoriei orale, media audiovizuale si a arhivelor, spre a-i ajuta pe elevi sa inteleaga fortele care au modelat ultimul secol. Ca urmare a unei noi Recomandari a Consiliului Europei, scolile din statele membre vor respecta o "zi a memoriei Holocaustului si a crimelor impotriva omenirii" la data pe care ele o considera ca fiind cea mai potrivita.

CONVENTIA EUROPEANA A DREPTURILOR OMULUI Un pas decisiv

Cea mai semnificativa realizare a Consiliului Europei ramane Conventia europeana a drepturilor omului, tratat international de o importanta fara precedent care a fost adoptata in 1950 si a intrat in vigoare in 1953. Conventia defineste drepturile si libertatile pe care statele membre se angajeaza sa le garanteze oricarei persoane aflate sub jurisdictia lor. Ea stabileste, de asemenea, un sistem international de protectie: statele si particularii, indiferent de nationalitatea lor pot sesiza Curtea Europeana a Drepturilor Omului de la Strasbourg daca considera ca unul sau mai multe din drepturile garantate de Conventie au fost violate de unul din statele contractante.

Conventia garanteaza, printre altele: dreptul la viata, la protectie impotriva torturii si a tratamentelor inumane, la libertate si securitate, la un proces echitabil, la respectarea corespondentei si a vietii private si familiale, la libertatea de exprimare (inclusiv liberta- tea presei), la libertatea de gandire, constiinta si religie, cat si la libertatea de reuniune pasnica si de asociere. Protocoalele aditionale au adaugat alte drepturi fata de cele recunoscute prin Conventie, cum ar fi: abolirea pedepsei cu moartea (Protocolul nr. 6).

CARTA SOCIALA EUROPEANA Drepturile sociale fundamentale

Carta sociala europeana stabileste drepturile si libertatile si procedurile de control, garantand respectarea lor de catre statele membre. Carta sociala europeana revizuita din 1996 a intrat in vigoare in 1999 si inlocuieste treptat tratatul din 1961.

Drepturile garantate de Carta privesc pe toti europenii in viata lor cotidiana si se refera la locuinta, sanatate, educatie, locurile de munca, protectia sociala, libera circulatie a persoanelor si nediscriminarea.

Comitetul european al drepturilor sociale

Comitetul european al drepturilor sociale (CEDS) verifica daca statele membre si-au onorat obligatiile conform Cartei. Comitetul Ministrilor al Consiliului Europei alege cei 15 membri independenti si impartiali pentru o perioada de 6 ani care se poate reinnoi o singura data. CEDS apreciaza daca legislatia si practica in statele parti la Carta sunt conforme cu prevederile acesteia.

CONVENTIA PENTRU PREVENIREA TORTURII

Prevenirea torturii si a pedepselor si tratamentelor inumane sau degradante

Noi ignoram ce se intampla in spatele portilor inchise ale inchisorilor, comisariatelor de politie, institutiilor psihiatrice sau ale altor locuri asemanatoare. De aceea, Consiliul Europei a adoptat, in 1987, Conventia europeana pentru prevenirea torturii si a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante, care a intrat in vigoare in 1989. Aceasta Conventie completeaza protectia asigurata de Conventia europeana a drepturilor omului instituind un Comitet european pentru prevenirea torturii (CPT).

CPT este compus din experti independenti si impartiali, care provin din domenii diferite: juristi, medici, experti in probleme penitenciare sau ale politiei.

CONVENTIA CADRU PENTRU PROTECTIA MINORITATILOR NATIONALE Protectia persoanelor apartinand minoritatilor nationale

Ca urmare a Summit-ului sefilor de stat si de guvern de la Viena (1993), Consiliul Europei a adoptat in 1994 Conventia-cadru pentru protectia minoritatilor nationale, primul instrument multilateral obligatoriu din punct de vedere juridic destinat protejarii minoritatilor nationale in general. Aceasta conventie-cadru defineste anumite obiective pe care statele contractante se angajeaza sa le urmareasca prin intermediul legislatiei si politicilor nationale, cum sunt egalitatea in fata legii, adoptarea de masuri vizand pastrarea si punerea in valoare a culturilor, protejarea identitatilor, religiilor, limbilor minoritare si traditiilor, garantarea accesului la media, stabilirea de relatii transfrontaliere libere si pasnice.

Conventia-cadru a intrat in vigoare la 1 februarie 1998. Statele contractante trebuie sa pregateasca un raport privind masurile adoptate si sa-l prezinte in termen de 1 an de la data ratificarii si apoi odata la fiecare 5 ani. Comitetul Ministrilor, ajutat de un Comitet consultativ alcatuit din 18 experti independenti sunt implicati in monitorizarea Conventiei cadru. Comitetul Consultativ evalueaza aceste rapoarte si determina daca obligatiile au fost complet indeplinite. Opiniile lui sunt transmise Comitetului Ministrilor care informeaza statele parti asupra concluziilor si recomandarilor. Regulile care guverneaza aceasta procedura de monitorizare permit, de asemenea, organizatiilor neguvernamentale si asociatiilor minoritatilor sa transmita informatii si/sau rapoarte alternative.

CONVENTIA EUROPEANA PRIVIND LUPTA IMPOTRIVA TRAFICULUI DE FIINTE UMANE

Fiinta umana nu este de vanzare

In fiecare an, mii de femei, copii si barbati sunt victime ale traficului in scopul exploatarii sexuale sau alt gen de exploatare, in interiorul or in exteriorul frontierelor tarilor lor. Acest fenomen a dobandit o amploare fara precedent, incat se poate vorbi de o noua forma de sclavaj. Consiliul Europei este o organizatie internationala a carei preocupare principala consta in salvgardarea si protectia drepturilor persoanei umane. Printre cele 46 de state membre ale sale exista tari de origine, de tranzit si de destinatie a victimelor acestui trafic. Datorita acestei imprejurari Organizatia este bine plasata pentru a se asigura ca statele ce o compun adopta masuri pentru combaterea traficului cu fiinte umane.Consiliul Europei a adoptat Conventia europeana privind lupta contra traficului cu fiinte umane la 3 mai 2005, deschisa in vederea semnarii tuturor statelor membre.Obiectul acestei conventii este prevenirea si combaterea traficului cu fiinte umane sub toate formele, nationale si internationale, legate sau nu de crima organizata.Un prim principiu fundamental enuntat cu precizie in noua conventie prevede ca protectia si promovarea drepturilor victimelor trebuie sa fie asigurata fara nici o diseminare, indiferent daca este bazata pe sex, rasa, culoare, limba, religie, opinii politice sau de alta natura, origine nationala sau sociala, apartenenta la o minoritate nationala, avere, nastere sau orice alta situatie.Principala valoare adaugata a acestei conventii este adoptarea unei perspective bazate pe drepturile persoanei umane, atentia pe care ea acorda protectiei victimelor si mecanismul sau independent de monitorizare, care garanteaza respectarea de catre Parti a dispozitiilor conventiei.

Conventia Culturala Europeana

Participarea Romaniei
CONSILIUL EUROPEI- Conventia Culturala Europeana- Participarea Romaniei

Conceptul de cooperare culturala, care are la baza o istorie si un patrimoniu comun, a fost sustinut de tarile europene indata dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial. Astfel cultura a devenit unul dintre primele domenii de interes ale Consiliului Europei.

Prin participarea sa activa la punerea in valoare a identitatii culturale europene, Consiliul Europei joaca un rol determinant in stabilirea cooperarii culturale, a carei cadru general este determinat de Conventia culturala europeana. Fara a substitui acordurile bilaterale deja incheiate intre unele tari membre, aceasta din urma constituie primul instrument multilateral cultural european.

Republica Moldova a aderat la Conventia Culturala europeana prin Hotararea Parlamentului nr. 98-XIII din 12.05.1994.Conventia culturala europeana a fost deschisa semnarii la Paris la 19 decembrie 1954 si a intrat in vigoare la 5 mai 1955.

In speranta realizarii unei mai mari unitati prin intelegerea recinproca intre popoarele Europei, scopul initial al Conventiei a fost:

1. sa incurajeze europenii sa-si pastreze propriul patrimoniu cultural (inclusiv, limba, istoria si civilizatia), el constituind o parte din vastul patrimoniu "European";
2. sa promoveze mobilitatea popoareleor si obiectelor culturale in scopul de a cunoaste mai bine cultura si patrimoniul altor tari;
3. sa favorizeze o cooperare cat mai vasta pe intregul continent.

Pe parcursul anilor la aceste obiective s-au alaturat si altele :

1. sa creeze conditii pentru asigurarea unei depline participari la viata democratica;
2. sa introduca dimensiunea Europeana in standarde, politica si practica;
3. sa favorizeze respectarea diversitatii culturale prin elaborarea valorilor comune.

Pana in prezent Conventia are 48 de semnatari (toate cele 46 de state membre ale Consiliului Europei, plus Belarusi si Sfantul Scaun).

Cea de-a 50a aniversare

Celebrarea marcarii celei de-a 50a aniversari a Conventiei a incepUT in decembrie 2004 si a continuaT pana la mijlocul anului 2005.

Cele mai importante evenimente:
1. conferinta ministeriala de lansare a celebrarii din Wroclaw, Polonia, la 9-10 decembrie 2004
2. adunarea la nivel inalt a intelectualilor, la Strasbourg
3. un eveniment major de inchidere a celebrarii in Portugalia.

In toate tarile semnatare ale Conventiei de asemenea s-au desfasurat evenimente dedicate acestei aniversari.

Conferinta de la Wroclaw, Polonia

Conferinta din 9-10 decembrie din Polonia  a intrunit ministrii culturii, educatiei, tineretului si sportului din toate statele semnatare ale Conventiei, precum  si reprezentantii statelor cu statut de observator la Consiliului Europei, altor organizatii internationale si ONGuri.

Conferinta a constituit primul eveniment major in cadrul presedintiei Poloniei la Comitetul Ministilor al Consiliului Europei, punctul culminant fiind Summitul Sefilor de Stat si de Guvern ai Statelor membre ale Consiliului Europei, din 16-17 mai 2005 de la Varsovia.

Sesiunea de inaugurare
Au prezentat discursuri:
- Terry DAVIS, Secretarul General al Consiliului Europei;
- Waldemar DABROWSKI, Ministrul Culturii al Poloniei;
- Miroslaw SAWICKI, Ministrul Educatiei, Tineretul si Sportului din Polonia.

Prima sesiune plenara: realizarile Conventiei culturale europene
Raportor: Profesorul Jose Vidal-Beneyto (Spania).

Cea de-a doua sesiune plenara: Noile provocari ale cooperarii culturale in Europa
Raport: Profesorul Kazimierz Krzysztofek (Polonia).

Cea de-a treia sesiune plenara: Viitorul rol al cooperarii culturale in Europa extinsa
Discutii generale prezentate de personalitati din domeniul educatiei, culturii, patrimoniului, tineretului si sportului.

Sesiunea finala
Maria Joao Bustorff, Ministrul Culturii din Portugalia, a prezentat, in vederea adoptarii, proiectul Declaratiei de la Wroclaw.In numele Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei a prezentat un discurs Baronessa Hooper (Marea Britanie).

Declaratia de la Wroclaw
Rezultatul principal al conferintei a fost adoptarea "Declaratiei de la Wroclaw" care a facut bilantul realizarilor Conventiei si a trasat noile domenii de actiune:
- Aprofundarea sensului termenului "identitate europeana" in vederea prevenirii aparitiei noilor probleme odata cu aparitia noilor structuri in Europa extinsa;
- Favorizarea diversitatii culturale, a societatii civile si a cetateniei;
- Promovarea dialogului intercultural si inter-religios, acesta constituind o modalitate de prevenire a conflictelor prin sprijinirea procesului de reconciliere si asigurarea coeziunii sociale.

Evenimente culturale
- o expozitie de lucrari de arta si stiintifice ale lui Leonardo da Vinci;
- o prezentare a "Rutelor Culturale" ale Consiliului Europei, urmata de o ceremonie de decernare a premiilor;
- o expozitie de postere ale expozitiilor de arta ale Consiliului Europei, vernisate  in ultimii 50 de ani;
- Un concert la Universitatea Wroclaw.

CONVENTIA CULTURALA EUROPEANA: INTREBARI SI RASPUNSURI

Ce este Conventia culturala europeana?
Conventia culturala europeana ofera un cadru de lucru oficial pentu activitatile Consiliului Europei in domeniul educatiei, culturii, patrimoniului, tineretului si sportului. Pe parcursul ultimilor cincizeci de ani aceasta  a permis o cooperare internationala extensiva si activa in aceste domenii.

Care a fost inceputul?
Idea elaborarii Conventiei culturale europene, o completare a Conventiei europene a Drepturilor Omului, a fost inaintata pentru prima data de Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei.

Care a fost scopul initial al Conventiei..?
Scopul principal al Conventiei a fost protectia culturii europene si dezvoltarea intelegerii reciproce  si aprecierii diversitatii culturale a diferitor popoare europene. Idea a fost de a utiliza educatia si cultura in scopul aplanarii vechilor neintelegeri, prevenirii noilor conflicte si consolidarii democratiei.

si care au fost prevederile principale?
Conventia face apel catre toate tarile semnatare sa incurajeze proprii cetateni sa studieze limba, istoria si civilizatia altor state semnatare. De asemenea ea cere guvernelor sa protejeze obiectele de valoare ale Culturii europene, si sa se asigure de faptul ca fiecare are un acces rezonabil la ele.

Care sunt primele State semnatare ale Conventiei ?
Conventia a fost deschisa spre semnare la 19 decembrie 1954, la Paris, fiind semnata de Belgia, Danemarca, Franta, Germania, Grecia, Islanda, Italia, Luxembourg, Olanda, Norvegia, Suedia, Turcia si Regatul Unit. Ea a intrat in vigoare la 5 mai 1955, dupa ce a fost ratificata de Franta, Irlanda si Regatul Unit.

si cate tari in prezent intra in campul ei de aplicare?
Conventia culturala europeana este unica in felul sau deoarece cuprinde toate cele 48 de tari din Europa -  46 de State membre ale Consiliului Europei plus Bielarus si Sfantul Scaun.

Care este cea mai importanta realizare a Conventiei?
Unul dintre aspectele concrete ale Conventiei este faptul ca ea constituie o piatra de temelie pentru tarile ce se afla pe calea consolidarii democratiei si integrarii europene. Spania si Portugalia, ambele au semnat Conventia cu mult inainte de a adera la UE, spre exemplu, iar Ungaria si Polonia au devenit parti ale Conventie pana in noiembrie 1989.

Este oare Conventia relevanta si in prezent ?
Desi Conventia se aplica in prezent pe teritoriul intregii Europe, nimeni nu a declarat ca scopurile initiale au fost realizate pe deplin si de catre toti. In multe spatii europene - si dincolo de ele - sarcina de a realiza o unitate mai mare intre popoare prin intermediul culturii si eucatiei ramane a fi actuala si acum dupa 50 de ani. Cu toate ca multe au fost realizate dupa 1954, mai sunt multe de facut.

si care va fi rolul sau in viitor?
Dupa cum au fost modificate problemele ce vizeaza cooperarea culturala in Europa, astfel a fost modificata si natura activitatilor realizate sub auspiciile Conventiei. Cele mai importante sarcini pentru anii viitori vor fi discutate la conferinta de la Wroclaw, la 9-10 decembrie curent, dar una din prioritatile majore va fi promovarea dialogului  si intelegerii intre diverse religii si culturi, atat in cadrul Europei, precum si intre Europa si restul lumii.

Consiliul Europei a fost infiintat in anul 1949 in vederea realizarii unei mai stranse unitati intre democratiile parlamentare europene. Consiliul Europei, cea mai veche dintre institutiile politice europene, este alcatuit din 48 state membre, incluzand cele 15 state

membre ale Uniunii Europene. Este cea mai mare organizatie interguvernamentala si

interparlamentara din Europa si are sediul la Strasbourg.

Activitatile organizate sub auspiciile Consiliului Europei vizeaza domenii cum ar

fi: democratia, drepturile si libertatile fundamentale ale omului, tehnologiile de informare si comunicare, afacerile economice si sociale, educatia, cultura, patrimoniu, sportul, tineretul,sanatatea, planificarea regionala si mediul inconjurator, democratia locala si cooperarea in domeniul juridic.

Conventia Culturala Europeana a fost deschisa pentru semnare in anul 1954. Acest tratat international este deschis si pentru tarile europene care nu sunt membre ale Consiliului Europei, oferindu-le posibilitatea sa participe la programele Consiliului Europei in domeniile educatiei, culturii, sportului si tineretului. Pana in prezent, 48 de state au aderat la Conventia Culturala Europeana: statele membre cu drepturi depline ale Consiliului Europei plus Belarus, Republica Federala Iugoslavia, Sfantul Scaun si Monaco. Programele si proiectele Consiliului Europei in domeniul educatiei si culturii

sunt sprijinite si gestionate de catre Consiliul de Cooperare Culturala.

In realizarea si derularea acestor proiecte, Consililul de Co-operare Culturala se

sprijina pe patru comitete specializate pentru urmatoarele domenii: educatie, invatamant

superior si cercetare, cultura si patrimoniu cultural. Programele celor patru comitete fac parte integranta din activitatea Consiliului Europei si, ca si programele din alte sectoare de activitate, ele contribuie la realizarea celor trei obiective majore ale politicii Consiliului Europei:

- protectia, reafirmarea si promovarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului, democratia pluralista;

- promovarea constientizarii identitatii europene;

- cautarea unor raspunsuri comune la marile provocari cu care se confrunta societatea europeana.

Programul in domeniul educatiei, co-ordonat de Comitetul pentru Educatie si de Comitetul pentru Invatamant Superior si Cercetare cuprinde actiuni desfasurate in scoala, in afara scolii (extrascolare) si in invatamantul superior. In prezent, exista proiecte pe teme de: educatie pentru o cetatenie democratica, istorie, limbi moderne, legaturi si schimburi scolare, politici educationale, formarea personalului didactic, reforma legislatiei in invatamantul superior din Europa Centrala si de Est, recunoasterea calificarilor, educatia permanenta pentru echitate si coeziune sociala, studii europene pentru cetatenie democratica, stiintele sociale si provocarile tranzitiei, predarea si invatarea intr-o societate a comunicarii, educatia copiilor rromi in Europa, predarea Holocaustului.

Aceste activitati multilaterale sunt completate de o asistenta sustinuta al carui obiectiv este aducerea sistemelor de invatamant din noile state membre la nivelul standardelor si celor mai bune practici europene. Proiectele, incluse intr-o strategie de 'parteneriate pentru reinnoire educationala' vizeaza, in special, structurile si legislatia in domeniul invatamantului, cetatenia si predarea istoriei. Prioritate se acorda regiunilor din sud-estul Europei si tarilor provenite din fosta Uniune Sovietica. Anual, in cursul lunii decembrie, Consiliul de Cooperare Culturala aproba programul de activitati pentru anul urmator si bugetul corespunzator Proiectelor pe termen mediu lansate in cadrul ultimei sesiuni ministeriale.

Programul de formare continua a profesorilor

Initiat in 1969, in cadrul Conventiei Culturale Europene, acest Program da posibilitatea personalului didactic: profesori, directori, inspectori /consilieri pedagogici, formatori, din cele 48 de state membre, sa participe la:

- stagii nationale de formare continua de scurta durata (3-5 zile) organizate de tarile membre;

- seminarii europene organizate de patru ori pe an la Donaueschingen(Germania) de catre

Consiliul Europei in colaborare cu autoritatile germane si Landul Baden-Wrttemberg.

Obiective:

- sa sprijine personalul didactic in vederea largirii orizontului cultural, imbogatirii experientei profesionale si diseminarii cunostintelor acumulate;

- sa favorizeze schimburile de idei, de informatii si materiale didactice precum si stabilirea de legaturi cu colegi din alte tari;

- sa antreneze mai mult personalul didactic in activitatile educative organizate de Consiliului Europei

Organizarea:

Programul este gestionat de Directia pentru Dimensiunea Europeana a Educatiei din cadrul Directiei Generale IV 'Educatie, Cultura si Mostenire culturala, Tineret si Sport' a

Consiliului Europei si este administrat de o retea de agenti nationali de legatura din tarile

membre. Fiecare stat membru semnatar al Conventiei Culturale nominalizeaza un agent

national de legatura care raspunde de participarea tarii sale la activitatile prevazute in Program si este persoana de contact din tara respectiva.

Rolul sau printre altele este de:

- furnizarea tuturor informatiilor privind cursurile/seminariile din Programul de formare continua a personalului didactic;

- distribuirea, selectionarea si transmiterea formularelor de inscriere.

Pentru Romania, agentul de legatura este dna. Rodica Dabu, consilier in cadrul Directiei

Generale pentru Integrare Europeana si Relatii Internationale, Directia de Integrare Europeana.

Programele:

Agentul de legatura din fiecare stat membru difuzeaza lista si detaliile privind cursurile si

seminariile organizate in cadrul Programului de Formare Continua a personalului didactic

precum si formularele de inscriere. Lista este publicata de doua ori pe an (in lunile mai si

decembrie).

Participantii sunt selectionati in functie de urmatoarele criterii;

- numarul locurilor disponibile

- cunoasterea limbii de lucru a seminarului

- pregatirea candidatilor

- motivatia participarii

Selectia finala se va face de catre:

. autoritatile tarii gazda pentru cursurile organizate de statele membre;

. Consiliul Europei in cazul seminariilor europene organizate de Academia Donaueschingen din Germania.

Candidatii pot participa la aceste cursuri numai o data la doi ani.

Dupa selectia finala, autoritatile din tara gazda /sau Consiliul Europei - in cazul seminariilor organizate la Donaueschingen :

- vor comunica candidatilor rezultatul selectiei,

- vor trimite candidatilor selectionati informatii suplimentare despre

curs/seminar impreuna cu detalii practice care sa le faciliteze participarea la

curs/seminar,

- vor transmite lista finala a participantilor la Consiliul Europei.

Raportul:

Participantii trebuie sa redacteze un raport scurt asupra cursului/semianrului, in conformitate cu instructiunile primite de la Consiliul Europei. Participantii isi exprima automat acordul ca tara gazda sau Consiliul Europei sa utilizeze informatiile cuprinse in raport.Aceste rapoarte sprijina autoritatile nationale in evaluarea cursurilor organizate in tararespectiva iar Consiliul Europei in aprecierea beneficiilor aduse de Programul de FormareContinua. De cate ori este posibil, ideile continute in aceste rapoarte sunt utilizate in programele educative ale Consiliului Europei.

Diseminarea rezultatelor:

Directorul/Raportorul general al seminarului intocmeste un raport pentru fiecare din

seminariile organizate la Donaueschingen.Directorul/coordonatorul cursului va elabora un material de 4 pagini (dupa terminarea cursului) care sa cuprinda concluziile si recomandarile rezultate la incheierea cursului

respectiv.

Romania

Relatia Romaniei cu Consiliul Europei, una dintre cele mai echilibrate si mai coerente, a demarat dupa semnarea de catre tara noastra, in decembrie 1990, a CONVENTIEI CULTURALE EUROPENE.

Anual sunt organizate in Romania un numar de 2-5 seminarii de formare a profesorilor romani , la care participa si un numar de 25 de profesori si experti din alte tari (conform HG 375/1997 si HG 552/1991).

De asemenea, anual un numar de 40-70 de profesori romani sunt selectionati pentru a participa la seminariile organizate in celelalte tari membre ale retelei Programului de

formare continua a profesorilor (conform HG 512/95). Selectia se face de catre DGIERI,

responsabila cu derularea Programului Consiliului Europei pentru formare continua -

respectiv agentul national - impreuna cu inspectorii de specialitate din cadrul DG Invatamant Preuniversitar, cu avizul celor doi directori generali si a Secretarului de Stat pentru invatamantul preuniversitar.

In perioada 1998-2004, din Romania au fost selectionati si au participat la seminariile

organizate sub auspiciile Consiliului Europei in jur de 30-70 de profesori din invatamantul preuniversitar, numarul candidaturilor depasind cifra de 100, in fiecare an.

In acelasi interval, in Romania au fost organizate cate 2-3 seminarii, anual, unele cu

esalonare pe trei ani, la care au participat in jur de 10-15 profesori straini si in jur de 25 40 profesori romani.

Temele seminariilor organizate in perioada 2000-2004 au fost: Scoala Dunareana (proiect

derulat pe o perioada de trei ani), Violenta in scoala, Noile tehnologii informationale in

scoala, Drepturile omului, Predarea Holocaustului, Evaluarea competentelor civice ale elevilor, Formarea asistentilor si mediatorilor scolari pentru populatia roma.In anul 2002, au fost selectionati si au participat la cursurile/seminariile organizate

sub auspiciile Consiliului Europei un numar de 58 candidati.

Tematica seminariilor/cursurilor din anul 2002 a vizat urmatoarele aspecte:

-Educatia pentru o cetatenie democratica si drepturile omului (tari orgnizatoare: Austria,

Franta, Germania/Donaueschingen si Consiliul Europei, Germania (Baden-W), (Sachsen), Italia, Polonia, Elvetia)

-Educatia interculturala ( Finlanda, Consiliul Europei/Donaueschingen, Germania (Sachsen). (Anhalt), Romania)

- Violenta in viata de zi cu zi (Bulgaria, Germania, Marea Britanie)

-Studierea si predarea istoriei Europei (Austria -2, Bulgaria, Germania (Sachsen), Letonia)

-Predarea si invatarea intr-o societate a comunicarii (Germania, Italia)

-Educatia pentru rromi (Slovacia)

-Dialog intercultural si interetnic (Austria)

-Predarea si studierea limbilor moderne - instrument pentru intelegerea interculturala

(Germania (Baden-W)

Managementul scolar si elaborarea programei scolare (Germania (Rheinland-Pfalz) - 2,

(Sachsen) -3)

In anul 2003, la seminariile organizate in prima jumatate a anului, a participat deja un numar de 23 de profesori romani. Printre temele abordate mentionam urmatoarele:

-Predarea cetateniei democratice prin studiul operei lui Shakespeare, Activitati speciale intr-o scoala cu elevi dotati, Metode de predare a istoriei, Formarea deprinderilor de citire, Conducerea scolii primare, Noi cai de predare a culturii si literaturii, Educatia bilingva, Educatia si integrarea populatiei rroma in Grecia, Elaborarea curricumului, Lupta sau dialogul intre culturi, Folosirea hartilor, tehnologiei moderne cartografice si a www in predarea istoriei, Predarea Holocaustului in secolul XXI, Standarde si calitate, autoevaluarea in scolile primare si secundare. Predarea limbii si civilizatiei Greciei antice Parteneriate locale in, Elevii invata sa-si rezolve conflictele singuri, Parinti, comunitati locale si elaborarea programelor de educatie civica, O noua abordare in predarea matematicii, Calitatea de mentor: cheia calitatii superioare in pregatirea profesorilor de limbi straine, Realitatea interculturala in scoala si programe de toleranta.