Raspunderea pentru prejudiciile cauzate de lucruri

Raspunderea pentru prejudiciile cauzate de lucruri: reglementare si domeniul de

aplicare; fundamentul raspunderii, conditiile raspunderii pazitorului juridic; efectele raspunderii pentru prejudiciile cauzate de lucruri.

Temeiul general al raspunderii pentru lucruri a fost dedus din art. 1000 alin. 1 C. civ. care are urmatorul cuprins :"suntem de asemenea responsabili de prejudiciul cauzat prin fapta persoanelor pentru care suntem obligati a raspunde sau de lucrurile ce sunt sub paza noastra."

Domeniul de aplicare. Pentru determinarea campului sau de aplicare este necesara precizarea unor elemente indispensabile si anume : notiunea de lucru , notiunea de paza si de paznic al lucrului , notiunea de " cauzare de catre lucru a prejudiciului", determinarea persoanelor care sunt indreptatite sa invoce textul legal mentionat. Art. 1000 alin. 1 C. civ. se refera la lucruri neinsufletite , atat mobile cat si imobile, fara distinctie daca acestea , prin natura lor, sunt sau nu potential periculoase , fara distinctie daca au sau nu un dinamism propriu , ori daca au produs prejudiciul aflandu-se in miscare sau aflandu-se in stationare. In practica judecatoreasca si in literatura de specialitate , s-a ajuns la concluzia ca ceea ce intereseaza , sub aspectul raspunderii mentionate, este paza juridica si nu paza materiala. Se considera ca paza juridica apartine persoanei - fizice sau juridice- care are, in mod independent , puterea , folosinta, diriguirea, controlul si supravegherea asupra lucrului. Paza juridica se deosebeste in mod esential de paza materiala. Paza juridica nu presupune neaparat contactul nemijlocit cu lucrul - contact care caracterizeaza orice paza materiala. Paza materiala este o paza subordonata celei juridice , care nu decurge dintr-o putere de sine statatoare a paznicului si nici nu confera acestuia vreun drept de folosinta proprie privind lucrul respectiv. Disp. art. 1000 alin. 1 C. civ se aplica celui care are paza juridica . Tragerea la raspundere a celui care are paza materiala , pentru prejudiciul cauzat de lucru, va fi si ea posibila, insa pe temeiul art. 1000 alin. 1 C. civ., ci pe temeiul raspunderii pentru fapta proprie .Pentru a se deosebi raspunderea instituita prin art. 1000 alin. 1 C. civ , de raspunderea pentru fapta proprie prev. de art. 998-999 C.civ. , se obisnuieste sa se foloseasca formularea cauzarii prejudiciului " prin fapta lucrului". Prevederile privind raspunderea pentru prejudiciile cauzate de lucruri pot fi invocate , ca principiu, de catre victima prejudiciului si de succesorii in drepturi ai acesteia.

Conditiile raspunderii. Pentru declansarea raspunderii prev. de art. 1000 alin. 1 C. civ victima prejudiciului trebuie sa faca dovada prejudiciului, precum si a raportului de cauzalitate dintre fapta lucrului si prejudiciu. Existenta raportului de cauzalitate este esentiala pentru angajarea raspunderii celui care are paza juridica a lucrului. Cat priveste dovedirea calitatii de paznic juridic , victima va beneficia de prezumtia de paza , care se refera la proprietarul lucrului sau la ceilalti titulari de drepturi reale asupra acestuia.

Cauzele exonerarii de raspundere. Pentru a se exonera de raspunderea care ii revine , paznicul juridic al lucrului trebuie sa faca dovada :

a)- faptei victimei insusi va exonera total de raspundere pe paznicul juridic al lucrului , in masura in care ea intruneste caracteristicile unei adevarate forte majore in raport cu fapta lucrului;

b)- faptei unei terte persoane, pentru care nu este tinut a raspunde In aceleasi conditii cu fapta victimei, deci in masura in care intruneste caracterele unei forte majore, fapta unei terte persoane , pentru care paznicul juridic al lucrului nu este tinut a raspunde , il va exonera total pe acesta de raspundere.

c)- cazului de forta majora - simpla dovada a cazului fortuit nefiind suficienta. In materia raspunderii pentru fapta lucrului , numai forta majora, nu si cazul fortuit , are efecte exoneratoare , desi ambele imprejurari exclus vinovatia paznicului juridic al lucrului.

Forta majora se caracterizeaza prin aceea ca este o imprejurare externa, cu caracter exceptional , fara relatie cu lucrul care a provocat dauna sau cu insusirile sale naturale , absolut invincibila si absolut imprevizibila. Pentru a duce la totala exonerare de raspundere, forta majora trebuie sa fi fost singura cauza a producerii prejudiciului.

Efectele raspunderii pentru lucruri

Victima prejudiciului este indreptatita sa obtina despagubiri de la cea care are paza juridica a lucrului. In masura in care paznicul juridic al lucrului a platit despagubirile , el va putea sa urmareasca , printr-o actiune in regres , pe paznicul material, cu conditia de a face dovada vinovatiei acestuia , conform prevederilor art. 998- 999 C. civ. Daca la producerea prejudiciului de catre lucru a concurat si fapta unui tert, daca paznicul juridic al lucrului a platit despagubiri ce depasesc intinderea corespunzatoare participarii sale, pentru tot ceea ce a platit in plus, el va avea dreptul la actiune in regres impotriva tertului participant.