The Perfect Tenses

The Perfect Tenses

in limba engleza timpurile perfecte prezinta anumite caracteristici atat din punct de vedere al formarii lor cat si din punct de vedere al folosirii.

A)    Definitie

Timpurile perfecte se folosesc pentru a exprima un moment sau o perioada de timp anterioara unui alt moment (moment de referinta).

perioada de timp sau momentul anterior timpului prezent se exprima cu ajutorul timpului Present Perfect

momentul sau perioada de timp anterioara timpului trecut se exprima cu ajutorul  timpului Past Perfect

momentul sau perioada de timp anterioara timpului viitor se exprima cu ajutorul timpului Future Perfect

B) Formare

Din punct de vedere al formarii timpurile perfecte prezinta urmatorele caracteristici:

Auxiliarul cu ajutorul caruia se formeaza timpurile perfecte este TO HAVE, acest verb fiind conjugat la timpul momentului de referinta.

daca momentul de referinta este prezent, atunci auxiliarul TO HAVE va fi conjugat la prezent;

daca momentul de referinta este trecut, atunci auxiliarul TO HAVE va fi conjugat la trecut;

daca momentul de referinta este viitor, atunci auxiliarul TO HAVE va fi conjugat la viitor;

Dupa auxiliarul TO HAVE, la toate timpurile perfecte, sta intotdeauna un participiu trecut astfel:

a)     La aspectul simplu dupa auxiliarul TO HAVE sta participiul verbului deconjugat

I have worked

b)     La aspectul continuu dupa auxiliarul TO HAVE sta participiul auxiliarului TO BE

I have been working

3. Participiul trecut se formeaza astfel:

a)     La verbele regulate se adauga terminatia ed la infinitivul scurt;

TO WORK - WORKED

b)     La verbele neregulate se foloseste forma a treia din lista verbelor neregulate.

GO WENT GONE

C. Folosire:

Timpurile perfecte se folosesc pentru a exprima un moment sau o perioada de timp anterioara momentului de referinta.

Aspectul simplu se foloseste pentru a exprima o actiune anterioara si termina in momentul de referinta dar care are legatura sau efect in acest moment.

Aspectul continuu se foloseste pentru a exprima o actiune inceputa anterior momentului de referinta si neterminata in acest moment existand posibilitatea de a se continua ulterior acestuia.