CANCERUL LARINGIAN
EPIDEMIOLOGIE
Frecventa relativa a
cancerului de laringe, raportata la frecventa tuturor organelor este
relative mica. Incidenta de tumori
maligne ale organelor
pe ioo.ooo de
persoane, desfasurata de
Third National Cancer Survey, denota proportia de tumori ale aparatului respirator
de , al doilea organ afectat dupa tubul digestiv,
iar populatia masculina este afectata in proportie de
.
Persoanele mai in virsta ce
au fost expuse ani tuturor noxelor
ocupa o mare parte din populatie, incidenta cancerului la intreaga populatie aparind corespunzator sporita. La populatia tinara incidenta reala a cancerului va
ramine necunoscuta conform statisticelor generale.
Cancere de laringe au fost observate la toate rasele lumii
inclusiv la bastinasii din Australia
si Papua- Noua Guinee. Prescriptiile religioase ce
interzic fumatul si alcoolul determina
o incidenta deosebit de scazuta a cancerului de laringe. Indienii sud americani nu cunosc aceste
afectiuni iar cazurile sunt extreme de rare.
In urma unui studiu la New- York s-a inregistrat mortalitatea cea mai scazuta
datorita cancerului, la evreii din clasa cu venituri mari, la protestanti mortalitate scazuta iar la catolicii saraci si negri mortalitatea
cea mai ridicata.
In anumite regiuni geografice exista deosebiri importante ale frecventei neoplasmului de coarda vocala in comparatie cu frecventa neopalsmului supraglotic. In Suedia
din totalul cancerelor constatate doar din cancere
au localizari supraglotice,
in Finlanda frecventa e dubla iar in Germania numarul de cancere supraglotice este in jur
de din totalul cancerelor laringiene.
ETIOPATOGENIE
-virsta si sexul- in majoritate cazurilor,
carcinoamele laringelui sunt manifestate la barbati intre -
ani iar la cei cu virsta -
ani devin mai rare. La copii si tineri
pot apare in primul deceniu de viata si se bazeaza pe
observarea unor evolutii nefavorabile impresionante, neputind fi dovedit stiintific.Perspectivele
de supravietuire scad cu cresterea virstei.
Frecventa relativa
de imbolnavire a femeii ce dezvolta
un cancer de laringe este diferita in functie de regiune. Astfel in Finlanda ,Norvegia ,Suedia ,Germania ,Croatia ,Islanda .
Raportul pacienti
barbate: femei este diferit in functie de autor-
: , : , - : . Disproportia dintre sexe pare sa diminueze
in ultimul timp, datorita faptului ca din ce in ce mai
multe femei devin fumatoare. La femei se dezvolta mai frecvent cancerul
supraglotic decit la barbati, la virste mai tinere; se diagnostigheaza mai devreme, evolueaza lent si metastazeaza mai tirziu.
-fumatul- rapoartele OMS au inlaturat orice dubiu rational asupra dependentei cauzale intre consumul
de tutun si carcinoamele cavitatii bucale, faringe, laringe plamin etc. Nicotina din tutun nu are efect cancerigen dar in gudroanele rezultate la ardrea tutunului au fost isolate pina in present hidrocarburi aromatice policiclice drept cancerigene. Reducerea acestor carcinogeni cu ajutorul fermentului acril-hidrocarbon hidroxilaza
conduce la epoxizii cancerigeni
propriu zisi. Cantitate si durata consumului
de tutun sunt in relatie directa cu riscul de cancer laringian.
Kahn a calculate ca fumatorii de mai
mult de doua pachete de tigari pe zi prezinta
o probabilitate de
ori mai mare de a muri de cancer laringian decit nefumatorii. Riscul mortalitatii prin neoplasme ale laringelui este mai mare de -
ori la fumatori decit la nefumatori. Efectele histologice sesizabile a fumului de tutun asupra laringelui
constau in ;hiperplazia epiteliului plat, metaplazie a epiteliului cilindric, edeme submucoase si infiltrate, modificari ale populatiei de cellule in forma de cupa
si in modificari ale stratului superficial al epiteliului
plat in strat cornos.Aceste
modificari sunt insa nespecifice si pot fi semnele
unei laringite de fumator.In concluzie aceste studii demonstreaza:
cancerele laringiene ar fi boli
foarte rare daca nu s-ar fuma.
-factorii genetici si ereditari- cancerul laringian nu este
numai un cancer exogen, in patogenia lui fiind
implicate si factori endogeni. Ereditatea poate modifica
susceptibilitatea la imbolnavire.
In present, un interes special se acorda enzimei acril-hidrocarbo
hidroxilaza-AHH- ce reduce hidrocarburile aromatice la epoxizi. Formarea acestei enzyme pare sa
fie condusa genetic-ospecie
parind sa formeze AHH mai abundant iar alta mai
putin. In acest caz, problema susceptibilitatii
atit de diferite a persoanelor fata de factorii carcinogeni va deveni
mai usor de rezolvat - rezolvarea problemei cauzelor imbolnavirilor familiale de
cancer chiar reusirea decelarii persoanelor cu risc mare de cancer.
Investigatiile facute pacientilor cu cancer de laringe
au indicat - , din rudele de singe fiind bolnavi de tumori maligne.
-factorii hormonali si vitamina A- s-a emis ipoteza, daca nu
cumva cancerul de laringe ar putea
fi dependent de hormone. Schimbarea vocii , tulburarile de vorbire in acromegalie, administarea steroizilor anabolici la femei, vocea castratilor,
eunucilor permite evidentierea hormonilor sexuali asupra laringelui. Se pune
problema, daca hormonii favorizeaza formarea cancerului laringian si daca
la femei aceste cancere sunt rare deoarece ar exista
o imunitate hormonala.Un
alt argument cautat ar fi aparitia cancerelor
de laringe la virste mai inaintate corespunzatoare
incetarii vietii sexuale. In present nu exista date sigure ca hormonii ar favoriza
sau frina dezvoltarea acestor cancere.
Carenta de vitamina
A determina metaplazii ale epiteliului si ar putea
avea legatura cu aparitia carcinoamelor.
Experimental s-au introdus derivate ale vitaminei A pentru
tratarea hiperplaziilor epiteliale dar fara rezultate semnificative.
-alcoolul- efectul carcinogen al alcoolului
etilic nu a fost dovedit dar
interactiunea alcool-tutun mareste considerabil riscul de cancer fata de cei ce consuma
numai tutun. Deci alcoolul poate
avea un rol
co-carcinogen sau de factor favorizant.
Se presupune ca alcoolul
potenteaza efectul altor carcinogeni afectind in mod direct epiteliul,
determinind o carenta de riboflavina, tulbura sinteza Ig A si
prin efectul sau imunosupresiv poate favoriza sau accelera procesul
de cancerizare.
-radiatiile- despre cancerele de laringe induse,cu probabilitate prin radiatii ionizante, exista observatii numeroase, primele comunicari fiind ale lui vonEicken si
Soerensen. Au fost observate: sarcoame ale laringelui dupa iradierea glandei tiroidein scop therapeutic, neoplasme de laringe dupa iradierea pielii gitului pentru afectiuni dermatologice sau dupa iradierea ganglionilor limfatici tuberculosi si gitului.Dozele cancerigene se situeaza intre Gy - Gy.
-sindromul Paterson-Kelly si
carcinomul posterocricoid- characteristic pentru
aceasta boala este anemia esentiala sau ideopatica sideropriva. A.B.Kelly- a indicat primul, legatura dintre anemia sideropriva si carcinomul posterocricoid, mai tirziu dovedindu-se
clar ca din femei si din barbatii cu
neoplasm posterocricoidian prezentau
sindromul Paterson Kelly.Neoplasmul
poate apare chiar dupa decenii
de la vindecarea anemiei sideroprive si numai antecedentele si evidentierea stenozelor de la gura esofagului amintesc de acest sindrom.
-noxele chimice si fizice- sunt cunoscute numeroase substante chimice considerate drept carcinogene, co-carcinogene sau favorizatoare de tumori. Intensitatea si durata de actiune, virsta la momentul expunerii sunt factor ice trebuiesc luati in considerare. Cele mai importante carcinogene profesionale trebuiesc considerate noxele chimice organice cum ar fi hidrocarburile
aromatice policiclice si nitroaminele. Concentratii
locale ridicate de substante
carcinogene la locul de munca exista in special in ind. Carbunelui, fierului si cauciucului.
Klayman a comunicat cazuri de neoplasme ale laringelui la pacientii ce imprastiau
insecticide. Sub forma de solutie Fowler-arsenul- folosit in horticultura sub forma de insecticide duce la modificari ale mucoaselor in
special la nivelul plaminului
si laringelui.
Formaldehida, clorura de vinil, acidul sulfuric, vaporii de ulei izopropilic pot fi cauza unor
neoplasme ale hipofaringelui
sau laringelui. Substante alchilante ca iperita, pot
produce laringite cronice ce ulterior se formeaza
carcinoame. Azbestozele pot fi considerate factor causal la formarea carcinoamelor laringelui.
Radiatia termica la
care sunt expusi muncitorii
din turnatorii, fochistii,etc
a fost citata drept cauza favorizanta
secundara prntru cancerele laringelui. Actiunii noxelor se sumeaza aerului fierbinte si gaze, aburi,pulberi ce
au putut fi identificate si considerate drept carcinogene.
Folosirea intense a vocii
din motive profesionale, ce determina excitatia mecanica a laringelui nu a fost considerata favorizanta a cancerului.
-laringita cronica hiperplazica- s-a considerat, stare precanceroasa
laringita cronica hipertrofica. In urma ex. Histopatologic, frecvent s-au gasit focare multicentrice
de cancerizare in epiteliul
hiperplazic. De aceea persoanele cu laringita cronica, din grupe de risc necesita
o supraveghere permanenta si atenta, deoarece
o mica parte din neoplasmele
laringelui se formeaza pe terenul unei
laringite cronice.
-edemul Reinke- s-a putut confirma
ca la pacientii cu acest edem inductibilitatea AHH nu este ridicata
spre deosebire
de cei cu laringita cronica.
-virusi si papiloame juvenile- titru ridicat de virus
Epstein-Barr a fost gasit intimplator la carcinoame ale laringelui.
Reactii positive la virusul
Herpex Simplex I au fost observate la pacienti cu carcinom laringian dar nu a
adus dovada unei relatii cauzale.
A fost pus in evidenta sub actiunea acestui virus un carcioembrionic - antigen-CEA- crescut ce determina
o depresie celulara imuna putind predispune
mai usor la cancer.
Pina in prezent nu s-a putut dovedi ca virusii papiloamelor juvenile ar fi in relatie
cu carcinoamele laringelui. Dar aceste
papiloame s-au cancerizat, asa numitele papiloame
solitare ale adultului si pe care este posibil ca iradierea sa le fi malignizat.
In incheiere se poate mentiona ca toti pacientii la care papiloamele
juvenile s-au cancerizat au fost
fumatori.
.
