Masina electrica de curent continuu

Masina electrica de curent continuu

A.Notiuni generale despre masini electrice

1.Tipuri de masini electrice

Masinile electrice masini care transform lucrul macanic in energie electrica sau invers.Dupa transforme care are loc se deosebesc :

-generatoare care primesc energie mecanica de la un motor primar si o transforma in energie electrica.

-motoare,care primesc energie electrica de la o retea si o transforma energie mecanica prin care se actioneaza o masinsa de lucru(strung,macara,laminor).

2.Marimile nominale ale masinilor electrice rotative

Pentru uniformizarea fabricatiei de masini electrice au fost stabilizarea cateva servici tip dintre care cele mai importante sint :

-serviciu continuu(simbolizatS1)caracterizat prinfunctionarea la puterea nominala unui timp oricat de lung far aca temperatura bobinajelor sa depaseasca limitele admise.

Masinile nominale care definesc serviciul sint general urmatoarele :

-puterea nominala la motoare de putere mecanica utila debitata la arbore(W sau kw)iar la generatoare de curent electric alternativ,este puterea aparenta la borne (VA,KVA) ;

-tensiunea de excitate (numai la masini de curent continuu) :este tensiunea cu care se alimenteaza circuitul excitatie.

B.Elemente constructive de baza

1.Partile pricipale ale masini de curent continuu

Masina de curent continuu,fie ca este motor sau generator are stator si indusul rotor.Partile principale alemasini de curent continuu sint :

-statorul

-rotorul cu colector

-crucea

-portperi

-scuturi

in prealabil printr-un dispozitiv cu role pentru a fi bine intins si indreptat .De asemenea,pentru a pastra forma dreptunghiulara a sectiei,lucru care se face posibila asezarea ei in crestaturi,sectia trebuie bine intinsa,deoarece conductoarele sectiei slab infasurate se vor impleti si nu vor mentine forma drepttunghiulara a sectiei.Sectia sau bobina executata se scoate de pe sablon si se leaga in casteva locuri cu o banda de bumbac asezata in crestaturile sablonului inaitea de bobinarea,apoi se izoleaza cu izolatie de tipul sectiilor vechi ale masinii.Indoirea sectiei noi,dupa forma celei vechi,se executa cu ajutorul a doua scaduri de lemn si nu cu piese metaice.Dupa aceea se acopera cu lac si se usuca in aer sau cuptor.Inaitea de a introducerea bobinelo pe rotor,se executa operatiile :

-curatirea crestaturilor de praf sau impuritati ;

-incercarea suporturilor infasurarilor si a colectorului cu ajutorul megohmetrului,pentru a se vedea daca nu sunt puneri la masa ;

-verificarea lamelor colectorului pentru a constata prezenta scurcircuitului intre ele(cu megommetrul)si inlaturarealui ;

-verificarea lipsei de bavuri a crestaturilor,eventual pilirea lor ;

-izolarea crestaturilor cu izolatie in forma de teaca,din carton,electrotehnic.

La asezarea bobinelor pe rotor se introduce mai inatai partile inferioare pe distanta pasului polar ;partile superioare ale acestor bobine raman provizoriu neasezata in crestaturi,deoarece sub ele trebuie asezate manunchiurile inferioare ale altor bobine.Concomitent cu asezarea sectiilor sau bobinelor in crestaturi,inte stratul inferior si cel superior al partilo frontale se asaza izolatia dintre staturi,formata din benzi de carton electrotehnic.

Dupa asezarea tuturor sectiilor in crestaturi,capetele din afara ale tecilor isolate se indoaie si in crestaturi se introduce pene din lemn(daca acetea sunt prevazutein constructia rotorului)si se trece apoi la sezarea capetelor sectiilor in locasurile lamelor de collector sau steguletelor.Inaite de a aseza in locasuri capetelee superioare ale bobinelor,este necesar sa se constante succesiunea corecta a incepaturilo si sfarsiturilor diferitelor sectii k ajutorul lampii de control.Dupa asezarea tuturor capetelor de bobina in locasurile de collector,infasurarea se incarca la scurtcircuit intre spire,inaite de a fi lipita de collector,cu ajutorul unei electromagnet cu circuitul magnetic deschis.Lipirea capetelor infasurarii lc collector se face cu rotorul oblic,pentru a nu patrunde in interiorul bobinajului aliajului de lipit topit.Aliajul este de cositor,iar decapantul este colofoniul.

Rebobinarea infasurarii polilor.Rebobinarea infasurarilor polare incepe cu confectionarea sabloanelor,ale calor dimensiuni s-au determinat la scoaterea bobinelor de pe poli.Ele trebuie sa fie sufficient de mari pentru ca bobinele sa intre pe poli dupa izolarea lor.La capatul conductoarelor bobinei care se infasoara,se lipeste o lamade cupru cositorita,ce se izoleaza fata de toate spirele bobinei cu tub uleiat si se protejeaza cu o banda de carton electrotehniccontra eventualelor deteriorari in timpul bobinarii.

Infasurarea bobinei se executa ca sic ea a sectilor bobinelor rotorului,adica pe dispoziive de bobinare.Spirele se infasoara in randurii,numarul spirelorreducanduse treptat pemtru a da o forma conica.Spirele in randurile bobinei sunt prinse cu ajutorul unei benzi in serpentine,care este asezata pe fundul sportului,inaite de inceperea bobinarii.Infasurarea bobinei se executa intr-un singur sens.Pentru obtinerea polaritatii diferite polilor la legarea lor in serie,se leaga inceputul unei bobine cu inceputul ceilalte.Bobina infasurata,impreuna cu tubul din carton electrotehnic montata pe sablon inaite de bobinare ,se izoleaza cu banda de bumbac,apoi se usuca ssi se impregneaza cu lac.La masinile cu excitatie in serie,bobinele de excitatie(polare)se confectioneaza din conductoare cu sectiunea mult mai mare decat la cele cu excitatie derivatie si au numarul de spire mult mai mic.

In timpul confectionarii bobinelor polare trebuie executata cu grija izolatia capetelor si a trecerilor de la un stat la altul,deoarece,in aceste locuri,asupra izolatiei actionneaza fie tensiunea totala a bobinnei,fie o mare parte din ea.

Verificarea necesara in faza de montaj a masinii de c.c.Aceste verificari sunt necesare deoarece de multe ori se executa gresit legaturile la polii auxiliary si la cei pricipali.Verificarea consta din :determinarea polaritatii polilor pricipali si auxiliari, a legaturilor dintre ei,a legaturilor infasurarilor de excitatie, a infasurarilor de compensare.

Determinarea polaritatii polilor se efectueaza cu ajutorul acului magnetic,prin alimentarea infasurarii polilor(rotorul fiind scos din stator) si aducerrea acului magnetic in dreptul polilor.Dupa indicatiile acului se determina polaritatea fiecarui pol.Succesiunea polilor pricipali(notati cu litera mare)si a polilor auxiliari(notati cu litera mica),pentru sensul de rotatie al motorului de la stanga la dreapta(privit motorul dinspre partea opusa cuplei) trebuie sa fie :N-n-S-s etc.,iar pentru sensul de rotatie de la dreapta la stanga :S-n-N-s etc.

Verificarea legaturii intre infasurarea rotorica si cea a polilor auxiliari se face prin metoda inductiei,cotroland polaritatile.Legatura intre infasurarea rotorica si cea a polilor auxiliari este realizata in acelasi mod,indiferent de sensul de rotatie a masinii sau de regimul ei de functionare(motor sau generator)

Verniiificarea polaritatilor periilor.Cunoscandu-se sensul de rotatie al masinii si avand determinarea polaritatea polilor pricipali,se poate stabili polaritatea periilor.Se utilizeaza urmatoarele procedee :

-excitatia masinii se alimenteaza cu o polaritate data.La perii se leaga un voltmetru de c.c. cu zero la mijloc si se da prin soc o invartire a rotorului in sensul de functionare.Dupa sensul deriviatiei acului aparatului si dupa modul lui se legare se poate stabili polaritatea.

-se stabilesc doua puncte a si a.Cu un itreruptor se conecteaza si se deconecteaza excitatia masini la si de la o sursa de tensiune mica,observandu-se sensul deviatilor acului voltmetrului.Daca la conectareaa deviatiei este in sensul pozitiv al scalei,iar la deconectare in sensul negativ,punstual a are polaritatea + iar punctul a-.In acest caz periile imediate,mergand pe colector in sensul invers sensului de rotatie,vor avea polaritatea punctelor asi a.

Repararea colectorului.Defectele des intalnite la colector sunt :

- suprafata rugoasa,murdara sau ovalizata ;

-scurtcircuite intre lamele :

-canelare defectoasa :

-mica dintre lamelele colectorului este iesita deasupra lamelelor :

-lamelele sunt puse la masa ;

-lamelele colectorului au foc ;

-lamelele sunt arse

Remedierea acestor defecte se executa dupa cum urmeaza :

In cazul colectoarelor cu suprafetele rugoasa,murdara sau ovalizata se strunjeste colectorul in stare rece si se sleuieste cu banda stiklata.Aceste operatii se pot face fara demontarea lui de pe rotor,iar pentru a impiedica spanul produs la strunjire si praful de sticla,cupru sau mica,produs la slefuire in intre in boninaj, se infasoara rotorul in hartie si se leaga cu sfoara.

Cand defectul consta in scurtcircuitarea lamelelor,mai intaai se deterimina cele scurtcircuitate cu ajutorul unei lampi de control,care nu trebuie, sa se aprinda cand electrozii ating doua lamele vecine.Scurtcircuitele exterioare intre lamele se inlatura cu ajutorul unei panze de farastrau,sau cu un carlig special.

Daca defectele colectorului consta in canelare defectuoasa sau iesirea lamelelor isolate deasupra lamelelor de cupru se executa canelarea corecta cu carlige specciale.

Jocul lamelelor colectoare se poate constata daca la lovirea lamelelor cu ciocanul(prin intermediul unei piese de metal moale),unele dintre lamele se deplaseaza.In cazul acestui defect,lamele se pot fixa prin strangerea conurilor de presare cu ajutorul buloanelor sau piulitelor de strangere,concomitent cu incalzirea colectorului.La incalzirea colectorului trebuie avut grija sa i nfasurarea sa fie protejata prin placi de azbest.

In cazul lamelelor arse trebuie demontat colectorul,operatie recomandata a fi executata in ateliere specializate sau de catre intreprinderea constructoare.

Repararea inelelor colectoare,periilor,portperiilor,lagarelor,carcaselor eetc.precum si echilibrarea rotorului se executa in acelasi mod ca si la masina asincrona.