Metode de calcul al consumului propriu tehnologic

Metode de calcul al consumului propriu tehnologic

Metode deterministe

In conditiile de exploatare, consumul propriu tehnologic de energie electrica are importanta deosebita si stabilirea metodelor de determinare trebuie sa tina .seama de urmatoarele cerinte principale :

Erorile de determinare a valorii totale trebuie sa fie minime, adecvate .intotdeauna scopului calculului (postcalcul, normare, determinarea eficientei unor masuri de reducere a consumului propriu tehnologic).

- Informatia necesara sa existe in evidentele operative sau sa poata fi obtinuta prin. masuratorile efectuate in ziua caracteristica, conform reglementarilor, in vigoare.

- Sa se poata aplica cu un efort mic.

Rezultatele obtinute sa poata fi utilizate pentru rezolvarea problemelor complexe care se pun.

Daca calculul consumului propriu tehnologic de mers in gol se poate face cu suficienta precizie prin simpla inventariere a instalatiilor si cunoasterea sumarului de ore de functionare, pentru calculul consumului propriu tehnologic in sarcina apar probleme legate de exactitatea acestora, avand in vedere ca nu pot fi analizate absolut toate regimurile parcurse de sistem in perioada analizata. Este deci necesara stabilirea unei metode, care sa permita evaluarea cpt de energie dintr-o perioada, analizata pe baza calculelor efectuate pentru zile sau paliere caracteristice.

La baza metodelor de stabilire a consumului propriu tehnologic de energie sta determinarea pierderilor de putere pentru paliere caracteristice si extrapolarea, lor pentru determinarea consumului propriu tehnologic de energie pe perioade stabilite.

Trecerea de la consumul propriu tehnologic de putere la cele de energie prin intermediul timpului de pierderi nu poate fi aplicata cu suficienta precizie

Analize multiple facute, comparativ consumului propriu tehnologic de energie determinat pe baza calculelor orare de regimuri-pentru consumul determinat prin. inregistrari operative cu cele calculate utilizand un timp de pierderi au evidentiat :

pe ansamblul retelelor sistemului, diferente in minus in cazul utilizarii timpului de pierderi intre 20 si 30%;

pe retele locale, abateri intre -8% si -40%.

Aceste elemente au condus la urmatoarele concluzii cu privire la organizarea calculelor c p t de energie electrica in exploatare :

Metoda timpului de pierderi se va aplica numai pentru retelele radiale, 110 kV, MT si JT care alimenteaza un consum ce poate fi caracterizat printr-un timp de pierderi. Aplicarea acestei metode poate da erori de pana la 5%.

Pentru retelele de transport si repartitie, avand in vedere si necesitatea utilizarii unui numar minim de informatii pentru obtinerea unor rezultate cu un grad de precizie satisfacator, se va considera anul impartit in perioade ce pot fi caracterizate prin curbe unice de sarcina (iarna, vara, zile de lucru, zile de sarbatoare). Pentru fiecare dintre aceste zile - al carui numar in an se da se va determina c p t de putere, din care se va obtine consumul propriu tehnologic de energie. Avantajul metodei consta. in aceea ca se considera corect si regimul puterilor reactive, influenta acestora asupra consumului propriu tehnologic de energie.