EXTRASE DIN

NORMATIVE TEHNICE ENERGETICE

BIBLIOGRAFIE PENTRU EXAMENUL DE

AUTORIZARE A ELECTRICIENILOR

EXTRASE DIN

REGLEMENTARI TEHNICE

PENTRU AUTORIZAREA ELECTRICIENILOR

CUPRINS

I. NORMATIV PENTRU CONSTRUCTIA INSTALATIILOR ELECTRICE DE

CONEXIUNI SI TRANSFORMARE CU TENSIUNI PESTE 1 kV - PE 101/85

Domeniu de aplicare

Instalalatii electrice de interior

Conditii privind instalarea echipamentelor electrice

Instalalatii electrice de exterior

II NORMATIV PENTRU PROIECTAREA SI EXECUTAREA INSTALATIILOR DE

CONEXIUNI SI DISTRIBUTIE CU TENSIUNI PANA LA 1000 V c.a. IN

UNITATILE ENERGETICE PE 102/86

1. Generalitati

Domeniu de aplicare

Definitii

Amplasarea instalatiilor electrice

Scheme electrice de conexiuni

Conditii privind instalarea echipamentelor electrice

Conditii generale

Distanta de izolare in aer, de conturnare si de protectie

Coridoare si accese

Tablouri de conexiuni si distributie

Aparate de conectare

Sigurante fuzibile

Baterii de condensatoare sunt pentru imbunatatirea factorului de putere

Cai de curent

Dispunerea fazelor si marcarea

Incaperi de productie electrica

III. INSTRUCTIUNI PENTRU DIMENSIONAREA SI VERIFICAREA

INSTALATIILOR ELECTROENERGETICE LA SOLICITARI MECANICE

SI TERMICE, IN CONDITIILE CURENTILOR DE SCURTCIRCUIT - PE 103/ 93

Domeniu de aplicare

Conditiile de calcul al curentilor de scurtcircuit

Conditiile de dimensionare si verificare la solicitari mecanice

Conditiile de dimensionare si verificare la solicitari termice

IV. NORMATIV PENTRU CONSTRUCTIA LINIILOR AERIENE DE ENERGIE

ELECTRICA CU TENSIUNI PESTE 1000 V - NTE 003/04/00 ( PE-104)

Scop

Domeniu de aplicare

Conductoare

Izolatoare, cleme, armaturi

Izolatie

Cleme si armaturi

Tipuri de stalpi, ipoteze de calcul

Tipuri de stalpi

Ipoteze de calcul

Stalpi metalici

Stalpi de beton

Stalpi de lemn

Fundatii

Masuri de siguranta si de protectie

Culoare de trecere (de functionare ), zone de protectie si zone de siguranta pentru liniile electrice aeriene

V. NORMATIV PENTRU PROIECTAREA SI EXECUTIA RETELELOR DE

CABLURI ELECTRICE - PE 107/1995

1. Domeniul de aplicare

2. Alegerea si verificarea cablurilor

2.1. Conditii generale

2.1.1. Date privind alimentarea receptoarelor

2.1.2. Date privind instalarea cablurilor

2.1.3. Date privind cablurile si accesoriile

2.2. Conditii electrice

2.2.1. Nivelul de izolatie

2.2.2. Alegerea materialului conductoarelor

2.2.3. Alegerea si verificarea sectiunilor conductoarelor

2.2.4. Alegerea tipului de izolatie

2.2.5. Criterii de alegere si verificare a invelisurilor metalice ale cablurilor

2.3. Conditii mecanice

2.3.1. Sectiuni minime ale conductoarelor

2.3.2. Rezistenta mecanica a cablurilor

3. Instalarea cablurilor

3.1. Conditii generale

3.2. Instalarea cablurilor in aer

Instalarea cablurilor in pamant

3.4. Instalarea cablurilor in tuburi

3.4.1. Distante prescrise

3.4.2. Reguli de instalare a cablurilor in tuburi (sau blocuri) de cabluri

4. Accesorii pentru cabluri. Marcarea si incercarea cablurilor

4.1. Cutii terminale si mansoane de legatura

4.2. Marcarea cablurilor

4.3. Incercarea cablurilor

VI. INSTRUCTIUNI PENTRU COMPENSAREA ENERGIEI REACTIVE IN

RETELELE ELECTRICE ALE FURNIZORILOR DE ENERGIE SI LA

CONSUMATORII INDUSTRIALI SI SIMILARI - PE 120

Domeniu de aplicare, scop

Alegerea tipurilor de instalatii de compensare a puterii reactive

Compensarea puterii reactive in retelele furnizorului de energie

Compensarea puterii reactive la consumatorii industriali si similari

Alegerea tipurilor de instalatii de compensare a puterii reactive

VII. NORMATIV PRIVIND METODOLOGIA DE CALCUL AL CURENTILOR DE

SCURTCIRCUIT IN RETELELE ELECTRICE CU TENSIUNEA PESTE 1 kV -

PE 134/95

Consideratii generale

Definitii utilizate in calculul curentilor de scurtcircuit

Metode si cai de determinare a solicitarilor de scurtcircuit

Ipoteze de calcul

Metode de calcul

VIII. NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA SI EXECUTAREA

BRANSAMENTELOR PENTRU CLADIRI CIVILE - PE 155/92

Generalitati

Obiectul si domeniul de aplicare

Terminologie specifica

2 Prescriptiile de dimensionare

2.1 Elementele de calcul

2.2 Prescriptiile constructive

3. Prescriptiile de montare

3.1 Firidele de bransament

3.2 Coloanele electrice

3.3 Verificarile bransamentelor electrice

IX. NORMATIV PENTRU PROIECTAREA SI EXECUTAREA INSTALATIILOR CU TENSIUNI PANA LA 1000 V C.A. SI 1500 V C.C. - I 7 -2002

1. Domeniu de aplicare

Conditii de amplasare si montare a instalatiilor electrice

3. Conditii pentru legaturile electrice

4. Sisteme de pozare si montare

5. Aparate, echipamente si receptoare electrice

6. Conditii comune pentru alegerea si montarea materialelor

7. Instalatii electrice de prize si iluminat normal

8. Corpuri de iluminat. conditii de alegere, de montaj si de alimentare

9. Circuite, coloane si tablouri de distributie pentru iluminatul de siguranta

10. Instalatii electrice de forta

11. Alegerea, instalarea si alimentarea motoarelor electrice

12. Pornirea motoarelor electrice

13. Protectia motoarelor electrice

14. Verificarea instalatiilor electrice

15. Conditii pentru instalatii din spatii speciale

I. NORMATIV

PENTRU CONSTRUCTIA INSTALATIILOR ELECTRICE DE

CONEXIUNI SI TRANSFORMARE CU TENSIUNI PESTE 1 kV - PE 101/85

1. DOMENIUL DE APLICARE

1.1. Normativul se aplica la proiectarea si executarea instalatiilor electrice fixe, de curent alternativ, cu tensiunea nominala mai mare de 1 kV si cu frecventa nominala de 50 Hz ( statii de conexiuni, statii de transformare, instalatii electrice pentru evacuarea puterii electrice produse de generatoare, posturi de transformare amplasate suprateran, subteran, pe stalpi sau in cladiri, puncte de alimentare etc.)

Normativul poate fi, de asemenea aplicat, tinand seama de particularitatile respective, si pentru realizarea instalatiilor de curent continuu cu tensiune peste 1,5 kV.

1.2 Normativul nu se aplica la realizarea instalatiilor electrice cu caracter special, destinate tractiunii electrice, industriei miniere, electrochimiei, incaperilor cu pericol de explozie etc., pentru care se intocmesc, de regula, prescriptii tehnice specifice.

1.3 Echipamentele si materialele electrice utilizate la realizarea instalatiilor elctrice peste 1 kV trebuie sa corespunda standardelor si normelor in vigoare si sa fie tipizate.

2. INSTALATII ELECTRICE DE INTERIOR

2.1.Instalatiile electrice de interior pot fi amplasate in incaperi de productie sau in incaperi de productie electrica.

2.2. De regula, nu se vor amplasa instalatii electrice in incaperi cu procese tehnologice, umede, cu actiune chimica daunatoare, cu praf, cu temperaturi ridicate, cu pericol de incendiu sau de explozie, precum si sub incaperi cu proces tehnologic umed (vane, dusuri, grupuri sanitare etc.)

Nu se vor amplasa instalatii electrice interioare de tip deschis si boxe de transformatoare deasupra incaperilor in care pot sa se afle simultan mai mult de 50 de persoane. Fac exceptie transformatoarele cu izolatie electrica uscata sau cu fluide incombustibile.

2.3. Cladirile si incaperile instalatiilor electrice de tip interior la care se desfasoara procese tehnologice electrice se admite sa nu fie ingradite cu conditia de a se lua masuri de impiedicare a patrunderii din exterior a persoanelor neautorizate.

2.4. Prevederea iluminatului natural in incaperile de productie electrica nu este obligatorie. In aceste incaperi nu se admit luminatoare.

2.5. Ferestrele incaperilor de productie electrica situate le parter, in cazul instalatiilor electrice neingradite, amplasate in mediul urban sau in incinta unor intreprinderi industriale, precum si in cazul instalatiilor electrice similare celor din mediul urban, trebuie sa fie prevazute cu sticla armata sau sa fie confectionate din dale de sticla.

Posturile de transformare situat in mediul rural sau cu regim similar de constructie in ediul urban nu vor avea ferestre.

2.6. Nu se admit denivelari ale planseelor sau praguri in coridoarele din incaperile de productie electrica.

2.7. Nu se admite trecerea prin incaperile instalatiilor electrice a nici unui fel de conducte fluide, cu exceptia celor cu apa calda, care servesc pentru incalzirea instalatiei respective si cu conditia folosirii de tevi sudate, fara flanse, ventile sau alte armaturi.

2.8. Instalatiile electrice de interior cu tensiunea pana la si peste 1 kV se recomanda sa fie amplasate in incaperi saparate.

Se admite montarea in aceeasi incapere a unor instalatii cu tensiuni diferite, in cazul in care exploatarea lor se face de catre aceeasi organizatie.

2.9. Celulele de tip inchis prevazute cu intreruptoare montate pe carucioare debrosabile trebuie sa fie astfel construite incat, indiferent de pozitia caruciorului, sa nu existe pericolul nor atingeri accidentale ale partilor sub tensiune.

2.10. Accesul in posturile detransformare din interiorul blocurilor de locuinte si al cladirilor publice se va face, de regula, numai din exteriorul cladirii. Se dmite accesul si din subsolul sau demisolul cladirii printr-o incapere-tampon la care se poate renunta insa, in cazul in care se utilizeaza transformatoare uscate sau umplute cu lichid neinflamabil.

2.11 Limitele de rezistenta la foc a peretilor si planseelor incaperilor ce adapostesc echipament electric cu pana la 60 kg ulei pe cuva sunt de 1h ( pentru pereti pot fi mai mari daca spatiul adiacent, prin caracteristicile sale impune acest lucru.).

2.12.Acoperisurile si planseele cladirilor si incaperilor in care se gasesc instalatii electrice trebuie sa fie executate din beton armat, cu limita de rezistenta la foc de minimum 1h si 30'.

2.13.La statiile de medie tensiune , separarile intre sistemele de bare colectoare se vor realiza, de regula, cu pereti plini.

Intre celule, la statiile de medie tensiune, se vor prevedea pereti plini pe toata inaltimea celulei.

3.CONDITII PRIVIND INSTALAREA ECHIPAMENTELOR ELECTRICE

3.1. Intregul echipament dininstalatiile tehnologice electrice trebuie sa fie astfel ales, dimensionat si instalat, incat sa corespunda din toate punctele de vedere conditiilor de exploatare, in toate regimurile de functionare, instructiunilor de montare si utilizare ale fabricii constructoare, precum si conditiilor de mediu in care este pus sa functioneze.

3.2. Fiecare transformator si aparat trebuie sa fie prevazut cu o placuta indicatoare, care sa cuprinda datele sale tehnice, precum si un indicator de recunoastere.

3.3. La stabilirea amplasarii echipamentului si la alegerea materialelor se va lua in considerare influenta campurilor magnetice, care apare la curenti mari, asupra echipamentelor si elementelor de constructii.

3.4. Separatoarele cu cutitele de legare la pamant, impreuna cu dispozitivele lor de actionare trebuie sa fie astfel dispuse, incat actionarea lor sa nu se poata produce accidental ( sub actiunea vibratiilor, presiunii vantului, greutatii proprii, neetanseitatii ventilelor de acsionare etc.).

3.5. Este necesar sa se prevada blocaje la toate separatoarele sau cutitele de legare la pamant, a caror actionare fara pericol de amorsare a arcului electric este conditionata de pozitia altor aparate de conectare din instalatia respectiva.

3.6. Fiecare dispozitiv de actionare trebuie sa aiba indicata, la fata locului, pozitia aparatului comandat.

3.7. Sensul de miscare al dispozitivului de actionare manuala trebuie sa poata fi clar recunoscut. El trebuie sa aiba aceeasi semnificatie pentru aparatele de comutare cu functii identice dintr-o instalatie.

3.8. Transformatoarele de putere cu ulei se recomanda a se monta in exterior.

Instalarea transformatoarelor cu ulei in cladiri se face, de regula, in cazul posturilor de transformare sau al punctelor de alimentare din mediul urban si se admite si in cazurile in care montarea in exterior este neindicata din punct de vedere tehnic, economic sau al sistematizarii urbane.

3.9. Transformatoarele de putere montate in posturi, pe stalpi, trebuie sa fie la o inaltime de cel putin 4,5 m, masurata de la pamant pana la elementele neizolate care sunt sub tensiune. Pentru deservirea postului pe stalp trebuie prevazuta o platforma cu balustrada, la o inaltime de cel putin 3,5m; la posturile asezate pe un singur stalp, constructia platformelor nu este obligatorie.

3.10. Puterea transformatoruluide putere ce se monteaza in posturi pe stalpi nu va depasi, de regula, 250 kVA. In cazuri justificate prin concentrari mari de putere, ca de exemplu la unele posturi de abonat, se admite muntarea unui transformator de 630 kVA pe doi stalpi.

3.11. In cazul in care este necesar sa secmonteze transformatoarele de putere in interior, la etajele superioare, precum si in cladiri inalte, acestea vor fi, de regula, cu izolatie electrica cu fluide incombustibile sau uscata.

Se admite montarea transformatoarelor de putere cu ulei pana la 1000 kVA, inclusiv la etajul 1, cu conditia asigurarii posibilitatii de transport a acestora numai prin exteriorul cladirii, a colectarii a 25% din cantitatea de ulei si a evacuarii intregii cantitati de ulei in caz de avarie.

3.12. Fiecare transformator de putere cu ulei va fi instalat intr-o camera separata, construita din materiale incombustibile. Se admite instalarea in aceeasi camera a doua transformatoare cu ulei, avand fiecare puterile pana la 1000 kVA si aceeasi destinatie. Grupurile trifazice de trei transformatoare monofazice se pot instala in aceeasi camera, indiferent de cantitatea de ulei.

3.13. Se admite instalarea a doua transformatoare de putere cu ulei cu o putere totala pana la 1260 kVA inclusiv, in iincaperi comune cu instalatiile de distributie de cel mai simplu tip, de inalta si joasa tensiune ( de exemplu, puncte dealimentare din retelele urbane si posturi de transformare. Aceasta prevedere nu se aplica in cazul in care din instalatia respectiva se alimenteaza pompe de incendiu care nu mai au si alta alimentare de la o sursa independenta.

3.14. In incaperile in care se instaleaza transformatoare de putere trebuie sa se prevada un sistem de ventilare care sa asigure functionarea transformatorului la sarcina nominala la o diferenta de maximum 15^oC intre temperatura aerului la intrare si la iesire.

3.15. Instalatia de ventilatie de avarie din incaperea une instalatii de distributie ce contine echipamente cu volum mare de ulei (peste 60 kg.pe cuva) trebuie sa asigure intr-o ora schimbarea unui volum de aer de trei-cinci ori mai mare decat volumul incaperii, in scopul evacuarii fumului ce se poate produce in caz de avarie.

3.16. In cazul statiilor cu mai multe sisteme de bare colectoare, transformatoarele pentru masurarea tensiunii pe bare vor fi amplasate astfel incat interventia la cele de pe un sistem sa nu depinda de starea de functionare a celorlalte sisteme de bare.

3.17. Transformatoarele de putere ( cu exceptia celor din posturile de transformare pe stalpi ) si bobinele cu ulei se prevad cu posibilitati de colectare a scurgerilor de ulei prin:

a)      borduri ( praguri ) in cazul unor cantitati de ulei pana la 1,2t;

b)      cuve cu colectoare proprii sau cu scurgere la un colector comun sau la alte cuve ( cand sunt mai multe transformatoare sau bobine), in cazul unor cantitati de ulei peste1,2t;

3.18. Pentru caile de curent din instalatiile de inalta tensiune se vor folosi, de regula, conductoare flexibile sau rigide de aluminiu, aliaje de aluminiu, otel-aluminiu sau otel. Folosirea conductoarelor de cupru se admite numai pe baza de justificari tehnico - economice.

3.19. Conductoarele neizolate se recomanda a se utiliza ori de cate ori acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic si avantajos din punct de vedere economic.

3.20. Temperatura maxima de regim a conductoarelor neizolate nu trebuie sa depaseasca, de regula, +70^oC. Temperaturi mai mari se admit numai cu conditia sa fie evitat pericolul deteriorarii contactelor si al scaderii inadmisibile a rezistentei mecanice.

3.21. Imbinarile si contactele cailor de curent vor asigura posibilitatea de trecere a curentului electric corespunzator sectiunii curente, rezistenta mecanica necesara si pastrarea in timp a calitatilor mecanice si electrice ale contactelor.

3.22. Imbinarea conductoarelor se poate face cu suruburi sau prin sudura; imbinarea prinlipire nu se admite.

3.23. Caile de curent pentru instalatii exterioare se vor executa, de regula, din conductoare neizolate, flexibile sau rigide. Se admite utilizarea cablurilor numai in cazul dificultatilor de folosire a conductoarelor neizolate (traseu dificil, mediu agresiv).

3.24. Dispunerea barelor colectoare se recomanda sa se faca in plan orizontal; in cazul in care, din motive bine determinate, barele colectoare se dispun in plan verical, se recomanda separarea fazelor intre ele.

4. INSTALATII ELECTRICE DE INTERIOR

4.1. Distanta minima de izolare in aer A_o reprezinta distanta minima de izolare in aer dintre partile conductoare aflate sub tensiune si apartinand unei faze si elementele legate la pamint.

Ingradirile de protectie definitive, pline sau cu plasa, din incinta unei instalatii electrice amplasate in exterior trebuie sa aiba inaltimea de cel putin 2m, iar balustradele trebuie sa aiba marginea superioara la cel putin 1,5 m deasupra solului.

4.3. La parasirea spatiilor de productie electrica de exterior, inaltimea minima fata de sol se va determina in conformitate cu prevederile normativului pentru constructia liniilor electrice aeriene cu tensiunea mai mare de 1000 V

II. NORMATIV PENTRU PROIECTAREA

SI EXECUTAREA INSTALATIILOR DE CONEXIUNI

SI DISTRIBUTIE CU TENSIUNI PANA LA 1000 V c.a.

IN UNITATILE ENERGETICE - PE 102/1986

1. GENERALITATI

1.1. Domeniu de aplicare

Prezentul normativ se aplica la proiectarea si executarea instalatiilor tehnologice electrice de conexiuni si distributie, fixe si definitive, a caror tensiune nu depaseste 1000 V, si cu frecventa nominala de 50 Hz, din unitatile energetice, si anume: din centrale electrice si termice, statii de transformare si conexiuni si instalatii electrice de distributie publica.

Proiectarea si executarea instalatiilor electrice aferente constructiilor din unitatile energetice indicate la pct. 1.1.1. se vor realiza in conformitate cu Normativul privind proiectarea si executarea instalatiilor electrice cu tensiuni pana la 1000 V la consumatori (I7).

Prezentul normativ nu se aplica la realizarea instalatiilor electrice in medii cu pericol de explozii, pentru care se vor folosi prevederile din prescriptiile specifice.

Prezentul normativ se aplica la instalatiile noi. Instalatiile electrice, care la data intrarii in vigoare a prezentului normativ sunt executate sau in curs de executie, in conformitate cu conditiile anterioare ale acestei prescriptii, pot fi mentinute in situatia existenta. Adaptarea la prezentul normativ se realizeaza din initiativa beneficiarului.

Extinderea instalatiilor aflate in functiune sau inlocuirea unor elemente din acestea se va efectua, de regula, conform prezentului normativ. In cazul unor dificultati de realizare, justificate prin proiect, extinderea se admite sa se faca dupa vechile prescriptii.

In afara prevederilor din prezentul normativ, la amenajarea instalatiilor electrice mentionate la pct. 1.1.1. trebuie sa se tina seama de prevederile prescriptiilor energetice conexe in vigoare.

Echipamentele si materialele electrice utilizate la realizarea instalatiilor electrice trebuie sa corespunda standardelor de fabricatie in vigoare si sa fie omologate.

1.2. Definitii

In sensul prezentului normativ, notiunile de mai jos au urmatoarele semnificatii:

1.2.1. Definitii generale:

a)           Echipamentul electric se considera totalitatea masinilor electrice, aparatelor electrice si materialelor electrice din componenta unei instalatii electrice.

b)           Aparatele electrice se considera toate elementele principale din componenta unei instalatii electrice de joasa tensiune, exclusiv masinile electrice, ca de exemplu:

aparate de conectare, ca: intrerupatoare, contactoare, separatoare etc. (inclusiv dispozitivele lor de actionare);

sigurante si alte dispozitive de protectie;

transformatoare de masura etc.

c)           Materialele electrice reprezinta toate elementele din componenta unei instalatii electrice de joasa tensiune care servesc la asamblarea masinilor electrice si a aparatelor electrice, ca de exemplu:

conductoare izolate sau neizolate;

materiale izolante;

cleme, armaturi etc.

d)           Tabloul de distributie (tablou) este echipamentul care realizeaza distributia energiei electrice la acelasi nivel de tensiune si poate fi constituit din unul sau mai multe panouri sau dulapuri.

e)           Panoul electric este un element component, in constructie deschisa, al unui tablou de distributie echipat cu aparate si materiale electrice.

f)            Dulapul electric este un element component, in constructie inchisa, al unui tablou de distributie echipat cu aparate si materiale electrice.

g)           Barele de distributie se considera un ansamblu de materiale si, eventual, aparate electrice destinate realizarii unor conexiuni.

h)           Separarea de lucru se numeste separarea vizibila a unei instalatii electrice sau a unei parti dintr-o instalatie electrica fata de elementele aflate sub tensiune, pe toate partile, in vederea efectuarii unor lucrari sau operatii, cu respectarea normelor de protectie a muncii in vigoare pentru instalatii electrice.

i)     Distanta de izolare in aer intre doua parti neizolate sub tensiune sau intre acestea si parti legate la pamant este distanta cea mai scurta in aer liber, fara interpuneri de alte materiale izolate.

j)            Distanta de conturnare reprezinta distanta cea mai scurta de-a lungul izolatiei, intre doua parti neizolate sub tensiune sau intre acestea si parti legate la pamant.

k)           Distanta de protectie contra atingerilor accidentale este distanta determinata de conditiile impiedicarii apropierii periculoase de partile sub tensiune ale personalului de exploatare sau ale utilajelor de exploatare si de reparatii, cu respectarea normelor de protectie a muncii in vigoare pentru instalatii electrice.

l)     Conditiile climatice normale ale mediului ambiant se considera acele conditii in care nu se depasesc valorile normate.

1.2.2. Categorii de instalatii

a)          Instalatie electrica de conexiuni si distributie (instalatie electrica) se considera acea instalatie care primeste si distribuie energie electrica si care cuprinde ansamblul tablourilor electrice (principale si secundare) si al aparatelor, inclusiv caile de curent pentru alimentarea lor.

b)          Instalatii electrice de utilizare sunt acele instalatii care cuprind circuitele receptoarelor individuale (motoare, rezistente, corpuri de iluminat etc.) alimentate din tablourile de forta si/sau iluminat.

c)          Instalatie electrica de exterior este o instalatie electrica sau o parte dintr-o instalatie electrica, in care echipamentele electrice sunt amplasate intr-un spatiu deschis, acoperite sau neacoperite.

d)          Instalatie electrica de interior este o instalatie sau o parte din aceasta in care echipamentele electrice sunt amplasate intr-un spatiu inchis (in interior) si sunt protejate impotriva influentei directe a intemperiilor atmosferice.

e)          Instalatie electrica de tip deschis este o instalatie electrica in care persoanele sunt protejate numai impotriva atingerilor accidentale ale partilor sub tensiune, prin ingradiri de protectie sau prin amplasarea echipamentului la inaltimea corespunzatoare, in zone inaccesibile atingerilor accidentale.

f)           Instalatie electrica de tip inchis este o instalatie electrica in care echipamentul electric este dispus in carcase inchise astfel incat nici o parte sub tensiune din instalatie nu poate fi atinsa, cu grad de protectie minimum IP20.

g)          Instalatie electrica capsulata este o instalatie electrica la care echipamentul este inchis in carcasa de protectie, in general metalica, legata la pamant, cu grad de protectie minimum IP 54.

h)          Instalatie electrica prefabricata este o instalatie electrica continand aparate de conectare, instrumente de masura, dispozitive de protectie si automatizare si care se livreaza complet pregatita si incercata electric pentru a fi montata pe santier.

1.2.3. Categorii de incaperi si spatii

a)          Incapere sau spatiu de productie se numeste acea incapere sau spatiu in care se efectueaza diverse operatii sau procese tehnologice, accesibil si persoanelor neinstruite in exploatarea instalatiilor electrice.

b)          Incapere sau spatiu de productie electrica se numeste acea incapere sau spatiu care serveste exclusiv pentru procese tehnologice electrice. Accesul in aceste incaperi sau spatii este permis numai persoanelor autorizate pentru exploatarea instalatiilor electrice respective si care au responsabilitate in acest sens, in conformitate cu normele de protectie a muncii pentru instalatii electrice.

c)          Coridor de manevra (deservire) se numeste coridorul de pe care este prevazut a actiona cel putin un aparat de conectare dintr-o instalatie electrica.

d)          Coridor de supraveghere se numeste coridorul care serveste exclusiv pentru supravegherea functionarii sau pentru revizia aparatelor montate si de pe care nu se fac actionari de aparate de conectare din instalatia electrica.

e)          Din punct de vedere al pericolului de electrocutare, se deosebesc urmatoarele categorii de incaperi sau zone:

incapere sau zona periculoasa (la soc electric), caracterizata prin urmatoarele conditii de mediu:

umiditatea relativa a aerului: maximum 75%;

temperatura aerului: +15sC.+35sC;

pardoseala izolata electric;

incapere sau zona periculoasa, caracterizata prin cel putin una din urmatoarele conditii de mediu:

umiditatea relativa a aerului: intre 75% si 97%;

temperatura aerului: +30sC.+35sC;

pulberi conductive (pilitura de fier, grafit etc.);

fluide care micsoreaza rezistenta corpului uman;

elemente conductoare in legatura electrica cu pamantul, ocupand in zona de manipulare minimum 60% din suprafata;

pardoseala neizolata electric (beton, pardoseala umeda, pamant etc.);

incapere sau zona foarte periculoasa, caracterizata prin cel putin una din urmatoarele conditii de mediu:

umiditatea relativa a aerului: peste 97%;

temperatura aerului: peste +35sC;

agenti corosivi;

elemente conductoare in legatura electrica cu pamantul, care ocupa in zona de manipulare peste 60% din suprafata zonei.

f)           Incaperi cu pericol de incendiu sunt acele incaperi in care se prelucreaza, se utilizeaza sau se depoziteaza materiale combustibile.

NOTA. In prezentul normativ se folosesc urmatoarele moduri de indicare a gradului de obligativitate a prevederilor:

trebuie, este necesar, urmeaza indica obligativitatea stricta a respectarii prevederilor in cauza;

de regula indica faptul ca prevederea respectiva trebuie sa fie aplicata in majoritatea cazurilor; nerespectarea unei astfel de prevederi trebuie justificata intotdeauna in proiect;

se recomanda, pe cat posibil indica o rezolvare preferabila, care trebuie sa fie luata in considerare la alegerea solutiei, dar care nu este obligatorie;

se admite indica o solutionare satisfacatoare, care poate fi aplicata in situatii particulare, fiind obligatorie justificarea ei in proiect.

2. AMPLASAREA INSTALATIILOR ELECTRICE

2.1. Amplasarea tablourilor de distributie principale si secundare se va face pe principiul optimului tehnico-economic.

2.2. La amplasarea instalatiilor electrice trebuie sa se tina seama de posibilitatea de extindere a acestora. De regula, intervalul de timp pentru care se va asigura aceasta posibilitate va fi de circa 10-15 ani.

2.3. Se va evita pe cat posibil amplasarea tablourilor de conexiuni si distributie in incaperi umede, cu actiune chimica daunatoare, cu praf, cu temperatura ridicata si cu pericol de incendiu.

Daca amplasarea instalatiei in conditiile de mediu de mai sus este necesara din punct de vedere al procesului de productie, amenajarea acestor instalatii si alegerea echipamentului se vor face cu respectarea masurilor suplimentare de protectie indicate in prezentul capitol. Pentru alegerea gradului si masurilor de protectie necesare, se va tine seama de efectele cumulate ale pericolelor existente.

2.4. Amplasarea instalatiilor electrice in spatii de productie deservite de macarale, poduri rulante, monoraiuri sau alte mecanisme pentru transport si pentru ridicare se va face in afara zonelor de actiune ale acestor mecanisme.

2.5. In spatiile de productie pot fi amplasate numai instalatii electrice de tip inchis sau capsulat.

Se admite amplasarea instalatiilor de tip deschis, cu conditia ca partile aflate sub tensiune sa nu fie accesibile personalului neinstruit.

In spatiile de productie electrica, protectia personalului impotriva atingerilor accidentale ale elementelor aflate sub tensiune, in timpul executarii lucrarilor de exploatare, se asigura printr-una din urmatoarele masuri:

a)      amplasarea la inaltime corespunzatoare, in zonele inaccesibile atingerilor accidentale (pct. 4.3.9.);

b)      ingradiri de protectie definitive, pline sau din plasa (se admite si folosirea barierelor) (pct. 4.2.2. b, c);

c)      dispunerea echipamentului in carcase inchise (instalatii de tip inchis).

2.6. Se admite montarea in aceeasi incapere a unor instalatii de tensiuni diferite, in cazul in care exploatarea lor se face de aceeasi organizatie de exploatare (de exemplu, tablourile de j.t. impreuna cu transformatoarele de m.t./j.t.).

Se recomanda ca instalatiile electrice de interior cu tensiunea pana la si peste 1000 V sa fie amplasate in incaperi separate.

2.7. Se interzice amplasarea instalatiilor electrice de conexiuni si distributie in interiorul incaperilor de cabluri, cu exceptiile prevazute in normativul PE 107.

2.8. Amplasarea si montarea aparatelor si tablourilor electrice trebuie sa se faca astfel incat ele sa nu stanjeneasca circulatia pe coridoare.

2.9. Amplasarea si montarea aparatelor si tablourilor electrice trebuie sa se faca astfel incat intretinerea, verificarea, localizarea defectelor si reparatiilor sa se poata realiza cu usurinta.

2.10. In cazul inglobarii instalatiilor electrice in cladiri cu alte destinatii, precum si la amplasarea instalatiilor electrice in raport cu alte constructii, se vor folosi echipamente electrice cu grad de protectie corespunzator mediului respectiv.

2.11. Se interzice modificarea destinatiei incaperilor situate deasupra instalatiilor electrice inglobate in cladiri, modificare care contravine proiectului initial.

Orice lucrare care ar putea afecta si incaperea instalatiei electrice inglobata in cladire se va executa numai cu acordul prealabil al intreprinderii care exploateaza aceste instalatii.

2.12. La amplasarea instalatiilor electrice este necesar a se tine seama de urmatoarele conditii:

a) Conditiile climatice normale ale mediului ambiant pentru echipamentul instalatiilor electrice de joasa tensiune sunt indicate in tabelul 1.

Tabelul 1

Se admite montarea aparatelor in statii in care temperatura minima poate fi sub +5sC, cu conditia prevederii unei incalziri locale care sa asigure temperatura minima necesara sau in cazul in care fabrica producatoare a aparatului permite acest lucru.

In cazul instalarii echipamentelor in spatii in care temperatura maxima depaseste +35sC, dar nu mai mult de +40sC, se vor lua masuri de pentru reducerea incarcarii pe caile de curent (inclusiv cele ale aparatelor) sau pentru climatizarea incaperilor, pentru a nu depasi temperatura limita admisa pentru aceasta.

In cazul in care, in locul de instalare, temperatura depaseste +40sC, se vor monta instalatii si aparate special construite, in vederea functionarii la temperaturi mai ridicate.

b) Conditiile climatice normale ale mediului ambiant pentru conductoarele flexibile din instalatiile electrice exterioare de joasa tensiune sunt indicate in normativul PE 106/83.

c) Altitudinea. Daca instalatiile electrice urmeaza a se monta la o altitudine mai mare de 1000 m, se vor utiliza aparate corespunzatoare functionarii la altitudinea respectiva, conform indicatiilor fabricii constructoare referitoare la: curenti de sarcina, tensiune de lucru etc.

In aceste instalatii, distantele de izolatie se vor mari fata de cele indicate la pct. 4.2. cu 1.25% pentru fiecare 100 m, apoi intre 1000 m si 3000 m altitudine.

d)        Pericolul patrunderii apei si prafului. In incaperile cu praf sau in care exista pericolul patrunderii apei, se vor utiliza aparate, tablouri sau dulapuri inchise etans, cu gradul de protectie stabilit conform STAS 5325, STAS 5625 si conform normativului republican I 7.

e)         Pericolul de coroziune. Intregul echipament montat in incaperi cu pericol de coroziune va fi protejat prin inchidere in carcase rezistente la actiunea umiditatii si contra agentului corosiv respectiv. In cazul in care nu se pot realiza conditiile de mai sus, se admite folosirea de echipamente in constructie normala, insa prevazute cu o protectie suplimentara (de exemplu, acoperirea cu vopsea rezistenta la agentul corosiv, capsulare etc.), care nu trebuie sa afecteze conditiile de functionare a echipamentului.

f)          Pericolul de incendiu. Incadrarea incaperilor din punct de vedere al pericolului de incendiu se va face conform normelor P118. Sistemul constructiv al tablourilor si echipamentelor montate in aceste incaperi trebuie astfel realizate incat sa nu poata constitui cauza unui eventual incendiu (arce electrice libere, temperaturi ridicate in interiorul echipamentului).

Constructiile pentru montajul instalatiilor electrice vor fi confectionate din materiale incombustibile (panouri, stelaje etc.).

Pentru elementele de izolatie se admite si folosirea de materiale combustibile.

Clemele si carcasele aparatelor vor fi din materiale incombustibile sau termorezistente cu , conform STAS 7137, privind rezistenta la incandescenta a materialelor plastice.

Se interzice amplasarea aparatelor cu ulei in interiorul tablourilor.

g) Pericolul de deteriorari mecanice. Se va evita amplasarea instalatiilor electrice in locuri in care acestea pot fi expuse deteriorarilor mecanice.

In cazul in care acest lucru nu este posibil, instalatiile vor fi protejate impotriva deteriorarilor mecanice prin mijloace speciale.

La proiectarea instalatiilor electrice de joasa tensiune se vor respecta si indicatiile privind masurile de protectie antiseismica, prevazute in instructiunile PE 148.

h) Iluminatul si ventilarea. Instalatiile electrice trebuie sa fie prevazute cu iluminat si ventilare, in conformitate cu prevederile prescriptiilor PE 022, I 7 si PE 136.

3. SCHEME ELECTRICE DE CONEXIUNI

3.1. Schema electrica de conexiuni si distributie a unei instalatii electrice trebuie sa fie simpla si clara si sa permita efectuarea manevrelor rapid si fara pericol de accidentare.

3.2. In cazul in care functionarea in paralel a doua sau mai multe surse este interzisa (depasirea puterii de scurtcircuit, tensiuni nesincrone etc.), trebuie prevazute blocajele corespunzatoare pentru impiedicarea conectarii lor in paralel. In cazuri extreme, in care aceste blocaje nu se pot realiza, se admite montarea unor indicatoare de securitate.

3.3. Circuitele de alimentare (intrare) a tablourilor vor fi prevazute cu intreruptoare (manuale sau automate). In posturile de transformare se admite sa nu se monteze aceste intreruptoare, in cazul in care exista alta posibilitate de intrerupere a curentului pe circuitul de alimentare in cadrul postului, in aceeasi incapere, cu respectarea prevederilor pct. 3.6.

3.4. Intreruptoarele automate vor fi prevazute, de regula, numai pe acele circuite pentru care nu se pot asigura cu alte aparate, mai ieftine (separatoare de sarcina, sigurante etc.), conditiile de rupere a curentilor de scurtcircuit, selectivitatea protectiei sau operatiilor de automatizare necesare.

3.5. Schema electrica a instalatiilor si echipamentului prevazut trebuie sa permita realizarea si exploatarea instalatiilor pentru masura si protectie, precum si a altor instalatii (de exemplu, automatizare, telemecanica etc.), in conditii lipsite de pericol pentru personal.

3.6. Toate instalatiile de conexiuni si distributie trebuie prevazute cu dispozitive pentru separari de lucru. In cazul in care punctele de separare nu se gasesc in zona de lucru, conditia de separare se considera indeplinita numai daca responsabilitatea separarilor de lucru este a aceleiasi persoane si daca aceasta responsabilitate unica poate fi asigurata pe timpul separarii de lucru, la toate punctele de separatie.

3.7. Ca elemente de separare urmeaza a fi folosite numai aparate sau dispozitive cu intrerupere vizibila a circuitului (sigurante fuzibile, intreruptoare in aer, separatoare, aparate debrosabile, eclise etc.).

3.8. Legarea la pamant si la nul trebuie realizata conform conditiilor prevazute in STAS 6616, STAS 6119 si STAS 4102.

4. CONDITII PRIVIND INSTALAREA ECHIPAMENTELOR ELECTRICE

4.1. Conditii tehnice

4.1.1. Intregul echipament din instalatiile electrice cu tensiuni sub 1000 V (de exemplu, tablourile, aparatele, barele de distributie, izolatoarele, caile de curent etc.) trebuie sa fie astfel ales, dimensionat si instalat, incat sa corespunda din toate punctele de vedere conditiilor de exploatare, in toate regimurile de functionare stabilite, instructiunilor de montare si utilizare ale fabricii constructoare, precum si conditiilor de mediu in care este pus sa functioneze.

Verificarea aparatelor si a cailor de curent la scurtcircuit se va face in conformitate cu prevederile instructiunilor PE 103.

4.1.2. Fiecare aparat trebuie sa fie prevazut cu o placuta indicatoare, care sa corespunda datelor sale tehnice, precum si indicatorului de recunoastere.

4.1.3. La alegerea aparatelor si materialelor electrice trebuie sa se tina seama de caracteristicile lor particulare (sistemul de montaj, efectele functionarii asupra spatiului inconjurator, degajari de caldura, sistemul de legare a conductoarelor etc.).

4.1.4. Sistemul constructiv si amplasarea tablourilor, aparatelor si materialelor in instalatiile electrice trebuie sa fie in asa fel realizate, incat sa se asigure pastrarea caracteristicilor de functionare, posibilitatea transportului, manipularii, supravegherii, revizuirii si repararii acestora, fara pericol si, de regula, fara perturbarea instalatiilor vecine.

4.2. Distanta de izolare in aer, de conturnare si de protectie

4.2.1. In cazul instalatiilor prefabricate, distantele de izolare minime nu se normeaza. Aceste instalatii se vor verifica la tensiunile de incercare prevazute in STAS R 9321: Prefabricate electrice de joasa tensiune.

4.2.2. La realizarea tablourilor si barelor de distributie se vor respecta urmatoarele:

a) Distanta minima de izolare in aer intre piesele sub tensiune fixe ale diferitelor faze, precum si intre acestea si parti metalice legate la pamant trebuie sa fie de cel putin 15 mm, iar distanta de conturnare trebuie sa fie de cel putin 30 mm.

b) Distanta de protectie de la partile neizolate care se afla sub tensiune trebuie sa fie:

50 mm, la pereti, usi pline sau alte elemente de constructie;

100 mm, la ingradiri sau usi din plasa;

200 mm, la bariere.

c) Peretii de protectie sau usile pline, precum si ingradirile de protectie sau usile din plasa trebuie sa aiba inaltimea minima de 1,7 m, iar barierele de 1,2 m.

d) Peretii, usile, ingradirile de protectie si barierele trebuie sa fie suficient de rezistente din punct de vedere mecanic si bine fixate.

Peretii de protectie sau usile pline trebuie executate din materiale rigide si incombustibile. In cazul folosirii tablei de otel, aceasta va avea o grosime de cel putin 2 mm. Ingradirile sau usile din plasa se executa din plasa metalica cu ochiuri de cel mult 40 40 mm. Barierele se executa, de regula, din material rau conductor de electricitate (de exemplu, din lemn ignifugat).

e) In situatia in care, din diverse motive, distantele mentionate la pct. b nu pot fi respectate, se admite folosirea unor pereti intermediari din materiale izolante, daca prin incercari se va proba capacitatea de izolare pentru dispozitia respectiva si numai in cazul folosirii de materiale izolante care sa-si pastreze in timp caracteristicile dielectrice.

Verificarea se va face la tensiunile de incercare prevazute in STAS R 9321.

4.3. Coridoare si accese

4.3.1. Latimea si inaltimea coridoarelor de deservire trebuie sa asigure posibilitatea deplasarii usoare, efectuarii reviziilor locale si manipularii comode a aparatelor, echipamentelor si utilajelor de lucru din instalatie, precum si posibilitati de evacuare in caz de incendiu.

4.3.2. Latimea coridorului de deservire din fata sau spatele tabloului, masurata de la ingradirea de protectie si alte elemente de constructie (perete, bariere de protectie etc.) pana la partile proeminente ale tabloului trebuie sa fie de cel putin 0,8 mm, iar distanta a intre elementele neizolate aflate sub tensiune, din spatele tabloului, si elementele de constructie de pe peretele opus trebuie sa fie de cel putin 1 m.

4.3.3. Distanta intre tablou si perete, in cazul in care nu este necesar accesul in spatele panoului, nu se normeaza.

4.3.4. Distanta pe orizontala intre marginea tabloului de distributie si conductele metalice aparente (neacoperite cu materiale) in contact cu pamantul va fi de minimum 1,25 m.

4.3.5. Latimea coridorului de deservire intre doua tablouri sau intre alte tablouri si alte utilaje electrice trebuie sa fie de cel putin 1 m, iar distanta d intre elementele neizolate, sub tensiune, situate de o parte si de alta a coridorului trebuie sa fie de cel putin 1,4 m.

4.3.6. In cazul in care distantele d si a de la punctele 4.3.5. si 4.3.2. nu pot fi respectate, se vor prevedea ingradiri din plasa sau tabla pana la inaltimea de la care aceste distante sunt respectate, dar nu mai putin de 1,7 m.

4.3.7. Inaltimea libera a coridorului de deservire, masurata intre pardoseala si tavanul incaperii sau pana la alte elemente constructive, care nu se gasesc sub tensiune, trebuie sa fie de cel putin 1,9 m.

4.3.8. Distanta intre partile sub tensiune neingradite, situate deasupra coridoarelor de deservire si pardoseala, trebuie sa fie de cel putin 2,5 m.

4.3.9. In cazul in care aceasta distanta nu poate fi respectata, ea va putea fi micsorata, cu conditia ingradirii in plan orizontal, dedesbtul partilor sub tensiune, prin plase sau tabla. Aceasta ingradire nu va putea fi insa sub inaltimea de 1,9 m.

4.3.10. Inaltimea minima fata de pardoseala a legaturilor de jos ale tablourilor inchise trebuie sa fie astfel stabilita, incat sa permita posibilitatea realizarii razei de curbura a cablului cu diametrul cel mai mare, iar inaltimea maxima, fata de pardoseala, a laturii de sus a tabloului sa fie de cel mult 2,2 m.

4.3.11. Coridoarele de deservire a sirului de tablouri, care au o lungime mai mare de 10 m pe o singura latura, vor fi cu doua accese.

Accesul in coridorul din spatele tablourilor poate fi realizat fie dinspre coridorul din fata tablourilor, fie dinspre o alta incapere.

Cand coridorul are o latime mai mare de 3 m, prevederea a doua accese nu este obligatorie.

4.3.12. Usile incaperilor se vor deschide, de regula, spre exterior, cu exceptia usilor care separa incaperi cu instalatii cu tensiunea de peste 1000 V, fata de cele cu tensiunea pana la 1000 V, la care deschiderea usilor se va face spre incaperile cu tensiunea pana la 1000 V.

Usile trebuie prevazute cu broaste a caror deschidere fara cheie sa se poata efectua numai din interior. Latimea usilor va fi de cel putin 0,75 m, iar inaltimea de cel putin 1,9 m.

4.4. Tablouri de conexiuni si distributie

4.4.1. Conditiile generale privind instalarea tablourilor electrice de conexiuni si distributie vor fi cele de la punctul 4.1.

4.4.2. Alegerea tipului de tablouri care urmeaza a fi folosite pentru realizarea instalatiilor electrice de conexiuni si distributie se va face tinand seama de conditiile indicate la punctele 2.5. si 2.12. Toate panourile de tip deschis cu accese prin spate vor fi prevazute cu bariere sau usi din plasa, conform pct. 4.2.2. c.

4.4.3. Materialele care pot fi folosite la confectionarea tablourilor trebuie sa fie incombustibile si nehigroscopice.

Se admit materiale termorezistente cu .

4.4.4. Tablourile de distributie trebuie montate perfect vertical si fixate bine pentru a nu fi supuse vibratiilor.

4.4.5. Conductele electrice, barele, clemele si bornele de legatura din interiorul dulapurilor sau din spatele tablourilor trebuie sa fie usor de identificat si accesibile pentru verificari si reparatii.

4.4.6. Se recomanda ca legaturile pentru curenti mai mari decat 100 A, din interiorul tablourilor, sa fie realizate din bare.

4.4.7. Se recomanda ca in acelasi panou (dulap) sa nu fie grupate circuite de curent alternativ cu circuite de curent continuu sau circuite de tensiuni diferite.

In cazul in care aceasta conditie nu poate fi realizata, se recomanda ca circuitele sa fie montate separat si marcate distinct. aceasta conditie nu se aplica la aparate care, prin functionarea lor, necesita circuite cu curenti de natura diferita sau tensiuni diferite.

4.4.8. Tablourile inchise pentru curenti pana la 200 A si cel mult cinci circuite se admit a fi executate fara cutii de bare.

4.4.9. La posturile de transformare pe stalp, tabloul de joasa tensiune cu aparate de protectie si masura (sigurante sau intreruptoare automate, transformatoare de curent, contoare) trebuie sa fie inchis intr-o cutie metalica cu gradul de protectie IPW 33. Se va avea in vedere asigurarea unei temperaturi minime admise de aparatajul montat si impiedicarea producerii condensului in interior (punctul 2.12. a).

4.4.10. Tablourile, panourile si circuitele din acestea se vor prevedea cu etichete pentru identificare.

4.4.11. Tablourile si stelajele aferente trebuie protejate impotriva coroziunii prin vopsire.

4.4.12. Gradul de protectie a tablourilor va fi stabilit in functie de conditiile de instalare, in conformitate cu normativul I 7.

4.5. Aparate de conectare

4.5.1. Conditiile generale privind instalarea aparatelor de conectare vor fi cele indicate la pct. 4.1.

4.5.2. La alegerea aparatelor de conectare, in afara conditiilor indicate la pct. 4.1., trebuie sa se tina seama de capacitatea si frecventa de conectare, precum si de durata de conectare.

4.5.3. Aparatele de conectare trebuie sa fie astfel montate, incat sa intrerupa simultan toate fazele circuitului pe care il deservesc. Nu se admite intreruperea conductorului de protectie. Conductorul de nul poate fi intrerupt numai in instalatiile in care acesta nu este folosit si pentru protectie.

4.5.4. Aparatele de conectare se vor amplasa astfel incat arcele sau scanteile electrice care apar in timpul exploatarii normale sa nu fie periculoase pentru personalul de exploatare si sa nu poata cauza scurtcircuite, puneri la pamant sau deteriorarea obiectelor inconjuratoare.

4.5.5. Aparatele cu conectare in forma de cutite se vor monta astfel incat sa nu se poata inchide sub actiunea greutatii proprii a partilor mobile, prin vibratie sau prin lovirea aparatului. In stare decuplata, elementele (contactele) mobile ale aparatului trebuie, pe cat posibil, sa nu ramana sub tensiune.

4.5.6. In dispozitivele de actionare a aparatelor de conectare cu capac sau montate in spatele panoului sau in interiorul dulapului si manevrabile din fata trebuie indicate clar pozitiile INCHIS si /sau DESCHIS.

4.5.7. Se recomanda ca actionarea aparatelor sa se faca prin manete de actionare. In cazul actionarii cu stanga, aceasta va fi izolata cel putin pentru tensiunea aparatului deservit.

4.5.8. Sensul de miscare al dispozitivului de actionare manuala trebuie sa poata fi clar recunoscut. El trebuie sa aiba aceeasi semnificatie pentru aparatele de conectare cu functii identice dintr-o instalatie.

4.5.9. Fiecare aparat de conectare trebuie sa fie prevazut cu o placuta indicatoare care sa cuprinda datele sale tehnice, precum si un indicativ de recunoastere.

4.6. Sigurante fuzibile

4.6.1. Conditiile generale privind instalarea sigurantelor fuzibile vor fi cele de la pct. 4.1.

4.6.2. In instalatiile electrice vor fi montate numai sigurante calibrate.

4.6.3. Sigurantele cu capac filetat trebuie sa fie montate in asa fel incat conductoarele de alimentare sa fie legate la suruburile de contact, iar conductoarele de plecare spre consumatori sa fie legate la duliile filetate.

4.6.4. Se interzice montarea sigurantelor pe conductoarele instalatiei de protectie (nul, pamant etc.).

4.6.5. Sigurantele trebuie sa fie astfel montate, incat eventualele spatii ale unui arc sa nu prezinte pericol pentru restul instalatiei si pentru personalul de exploatare.

4.6.6. Pe etichetele sigurantelor fuzibile se vor nota si curentii nominali ai fuzibilelor.

4.7. Baterii de condensatoare sunt pentru imbunatatirea factorului de putere

4.7.1. Conditiile generale privind instalarea bateriilor de condensatoare vor fi cele indicate la pct. 4.1.

4.7.2. Protectia la supracurenti a bateriilor de condensatoare se va realiza prin sigurante fuzibile sau intreruptoare automate care permit intreruperea curentilor capacitivi.

4.7.3. In cazul existentei unor receptoare care constituie surse de armonice periculoase pentru baterie, se vor face verificarile si se vor lua masurile prevazute la normativul PE 143.

4.7.4. Bateriile de condensatoare trebuie prevazute cu posibilitati de descarcare automata fie pe infasurarile masinilor si transformatoarelor in cazul racordarii nemijlocite la acestea, fie pe rezistente speciale, care trebuie sa asigure scaderea tensiunii la bornele bateriilor sub 40 V, intr-un timp mai scurt de 1 min.

De asemenea, se vor asigura posibilitati de descarcare suplimentara cu stanga izolata, conform normelor PE 119.

4.7.5. Bateriile de condensatoare pot fi instalate in incaperi separate sau in dulapuri speciale.

Spatiile in care se instaleaza bateriile de condensatoare vor avea asigurata aerisirea, vor fi uscate, vor fi ferite de praf, de agenti agresivi, de socuri, de trepidatii, de caldura si de pericol de incendiu.

La instalarea bateriilor de condensatoare se vor respecta si conditiile de umiditate si temperatura indicate de producatorul de condensatoare.

4.7.6. Carcasele condensatoarelor si stelajelor de sustinere trebuie legate prin conductoare de protectie la pamant.

4.7.7. La proiectarea bateriilor de condensatoare cu unitati care au impregnant toxic si poluant, se vor lua urmatoarele masuri:

usa de acces la condensatoare se va prevedea cu un indicator de avertizare, din care sa rezulte pericolul prezentat de impregnantul toxic nebiodegradabil;

precizarea masurilor de protectia muncii care se refera la manipularea si depozitarea condensatoarelor care prezinta scurgeri de impregnant, la curatarea condensatoarelor acoperite cu impregnant, precum si regulile care trebuie respectate in scopul prevenirii eventualelor imbolnaviri, ca urmare a patrunderii substantei toxice in organism;

dotarea bateriilor de condensatoare cu materiale necesare respectarii igienei muncii.

4.8. Cai de curent

4.8.1. Conditiile generale privind alegerea, dimensionarea si instalarea cailor de curent vor fi cele de la pct. 4.1.

4.8.2. Pentru realizarea cailor de curent din instalatiile electrice se vor folosi, de regula, conductoare si bare din aluminiu. Utilizarea conductoarelor si barelor din cupru urmeaza sa se faca in urmatoarele cazuri:

a)           la circuitele care alimenteaza receptoare de importanta deosebita, cum sunt pompele de incendiu, consumatorii de siguranta la centralele electrice, atunci cand condensatoarele din aluminiu sunt mai mici de 10 mm²;

b)           la circuitele care alimenteaza receptoarele amplasate in medii cu pericol de explozie, in cazurile indicate in normativele de proiectare specifice acestor medii;

c)           in incaperi si in spatii din exterior cu mediu corosiv, in cazurile in care stabilitatea chimica a aluminiului sau otelului nu este corespunzatoare si numai daca instalatiile nu pot fi realizate in executie etansa la agentii corosivi respectivi;

d)           la instalatiile de pe utilajele mobile, cum sunt macaralele, podurile rulante, vibratoarele si la cele de pe utilajele supuse socurilor sau vibratiilor permanente, care se pot transmite cailor de curent;

e)           la instalatiile de protectie prin legare la pamant sau la nul, in cazurile mentionate in standardele in vigoare specifice acestor instalatii;

f)            la circuitele de comanda, automatizare, masura si semnalizare, cu exceptia circuitelor de alimentare a tablourilor de comanda, atunci cand sectiunea in aluminiu este mai mare de 10 mm² sau a unor receptoare electrice, cum sunt vanele, ventilele si clapetele prevazute numai cu comanda locala si care nu fac parte din sistemul de automatizare al instalatiilor respective, cazuri in care se prevad conductoare sau cabluri din aluminiu.

4.8.3. La alegerea solutiilor de realizare a instalatiilor de conexiuni si distributie se va avea in vedere posibilitatea utilizarii conductoarelor neizolate.

4.8.4. La montarea conductoarelor rigide se vor prevedea, de regula, dispozitive de prindere si de compensare, care sa permita dilatarea barelor si preluarea vibratiilor produse de manevrarea aparatelor de conectare.

4.8.5. In toate cazurile in care se utilizeaza cabluri, trebuie respectate prevederile din Normativul pentru proiectarea si executarea retelelor de cabluri electrice - PE 107, precum si indicatiile fabricii constructoare de cabluri.

4.8.6. In toate cazurile in care se utilizeaza conductoare, trebuie respectate prevederile din Normativul privind proiectarea si executarea instalatiilor electrice cu tensiuni pana la 1000 V la consumatori - I 7, referitoare la aceste conductoare.

4.8.7. Imbinarile si contactele cailor de curent vor asigura posibilitatea de trecere a curentului electric corespunzator sectiunii curente, rezistenta mecanica necesara si pastrarea in timp a calitatilor mecanice si electrice ale contactelor.

4.8.8. Imbinarea conductoarelor se poate face cu suruburi sau prin sudura. Imbinarea prin lipire nu se admite. Imbinarile dintre conductoare din metale diferite se vor executa fie cu tratarea corespunzatoare a suprafetelor de contact, fie prin folosirea unor piese speciale.

4.8.9. In scopul supravegherii temperaturii imbinarilor la conductoarele rigide ale cailor de curent pentru intensitati mari, se recomanda acoperirea imbinarilor cu vopsea care isi schimba culoarea in functie de temperatura.

4.8.10. Barele sau conductoarele de nul intre punctul neutru al transformatoarelor si tablouri, precum si intre tablouri, se vor monta tot atat de ingrijit ca si cele de faza, ele fiind protejate impotriva atingerilor si deteriorarilor, ca si conductoarele sau barele de faza.

Sectiunea conductoarelor sau barelor de nul va fi egala cu sectiunea celor de faza (in cazul unor materiale identice) pana la sectiunea de 16 mm². In cazul unor sectiuni mai mari de 16 mm² ale conductoarelor sau barelor de faza, conductorul sau bara de nul va avea sectiuni mai mici decat conductoarele fazelor, conform STAS 6616.

Bara de nul din interiorul tabloului se va realiza din otel cu sectiunea minima de 150 mm², daca din verificarea la stabilitatea termica la scurtcircuit nu rezulta o sectiune mai mare.

Dispunerea barelor colectoare se recomanda sa se faca in plan orizontal si numai in cazuri bine motivate se recomanda sa se faca in plan vertical.

4.8.11. In interiorul tablourilor trebuie sa se prevada pe bare suprafete neizolate si nevopsite, pentru a face posibila scurtcircuitarea si legarea la pamant; aceste suprafete vor fi cositorite.

4.8.12. Elementele constructiilor care se gasesc in apropierea partilor conductoare de curent si care pot fi atinse de personal nu trebuie sa se incalzeasca datorita actiunii curentului electric la temperaturi peste +50sC, iar temperatura celor care nu sunt accesibile atingerii personalului nu trebuie sa depaseasca, de regula, temperaturi peste +70sC.

Constructiile continand elemente metalice nu se vor verifica la incalzire in regim normal, cand curentii in caile de curent invecinate nu depasesc 1000 A.

4.9. Dispunerea fazelor si marcarea

4.9.1. Sistemele de bare colectoare se marcheaza cu cifre arabe, iar sectiile aceluiasi sistem de bare colectoare cu litere majuscule.

4.9.2. Marcarile panourilor trebuie sa fie vizibile:

a)   la instalatiile electrice exterioare, cel putin din locurile de unde se face manevrarea aparatelor de conectare de la fata locului;

b)   la instalatiile electrice interioare, atat atunci cand usile tabloului sunt inchise, cat si atunci cand sunt deschise.

4.9.3. Toate circuitele din tablourile instalatiilor de conexiuni si distributie trebuie prevazute cu inscriptii vizibile i neechivoce, in care sa se indice destinatia fiecarui circuit. Inscriptiile trebuie facute pe partea din fata a tablourilor, iar, in cazul deservirii acestora din ambele parti, inscriptiile trebuie facute si pe partea din spate.

4.9.4. Sistemele de bare colectoare, precum si derivatiile acestora vor fi marcate prin vopsire, dupa cum urmeaza:

a)      faza L1 in culoarea rosu inchis;

b)      faza L2 in culoarea galben;

c)      faza L3 in culoarea albastru inchis;

d)      bara neutru N in culoarea negru;

e)      barele de legare la pamant in culoarea negru;

f)       bara de nul de lucru si de protectie PEN in culoarea verde-galben.

4.9.5. Izolatia conductoarelor de nul de protectie (PE) sau a conductoarelor (comune) de nul de lucru si de protectie (PEN) trebuie sa fie de culoare verde-galben.

4.9.6. Barele neizolate PEN si PE vor fi marcate cu benzi transversale verzi si galbene, late de 15.100 mm.

4.9.7. In cazul conductoarelor rigide, acestea vor fi vopsite in intregime (cu exceptia imbinarilor) in culoarea respectiva.

In cazul conductoarelor flexibile, marcarea se va face numai in anumite puncte de fixare vizibile.

4.9.8. Marcarea cablurilor se va face in conformitate cu normativele PE 107 si PE 111-7.

4.9.9. De regula, se vor monta inscriptii privind destinatia si indicatoare de securitate, in conformitate cu normele de protectie a muncii, in urmatoarele puncte:

a)           pe toate portile si usile de acces spre spatiile de productie electrica si spre incaperile tehnologice anexe;

b)           pe ingradirile exterioare (de incinta) spre spatiile de productie;

c)           pe ingradirile de protectie din interiorul spatiilor de productie electrica;

d)           pe instalatiile de tip inchis din spatiile de productie electrica.

4.9.10. In incaperile de productie electrica se interzice prevederea altor inscriptii, afise etc. decat cele legate direct de procesul tehnologic, de protectie a muncii si P.S.I.

4.9.11. Culorile lampilor care indica pozitia unui aparat de conectare trebuie sa fie, conform STAS 9153, urmatoarele:

a)      verde pentru pozitia deschis;

b)      alb pentru pozitia inchis.

5. INCAPERI DE PROTECTIE ELECTRICA

5.1. Incaperile continand instalatii electrice de conexiuni si distributie trebuie sa fie din materiale incombustibile.

5.2. Incaperile de productie electrica trebuie astfel finisate, incat sa permita o intretinere usoara.

5.3. In cladirile de productie electrica, amplasate in afara localitatilor, se admit ferestre numai daca terenul pe care se afla aceste cladiri este imprejmuit sau pazit.

In acest caz, ferestrele de la parter trebuie prevazute cu plasa metalica, cu ochiuri de cel mult 20 20 mm.

Se excepteaza ferestrele construite din dale de sticla NEVADA. Nu se admit luminatoare.

5.4. Pentru evitarea patrunderii animalelor mici in incaperile instalatiilor electrice, toate orificiile din incaperi spre exterior sau spre incaperi cu alta destinatie trebuie amplasate la o distanta minima de la sol de cel putin 25 cm si prevazute cu plasa metalica cu ochiuri de cel mult 8 8 mm. Toate orificiile pentru trecerea dintr-o incapere in alta si in exterior trebuie sa fie inchise, respectiv etansate, cu materiale incombustibile.

5.5. Nu se admit denivelari ale pardoselilor sau praguri de-a lungul coridoarelor, in incaperile de productie electrica.

5.6. Se admite trecerea prin incaperile de productie electrica a unor conducte de incalzire in teava, servind exclusiv pentru instalatia respectiva, cu conditia folosirii de tevi imbinate prin sudura fara flanse, ventile etc., precum si a canalelor de ventilare din cutii sudate, fara flanse, clapete etc.

Se admite si instalarea unor conducte de trecere in aceste incaperi, excluzandu-le pe cele cu lichide si gaze inflamabile sau de abur, in aceleasi conditii de mai sus.

5.7. In incaperile de productie (neelectrica), distanta intre marginea tablourilor de distributie si conductele de apa, abur, aer comprimat, gaze sau lichide inflamabile etc. trebuie sa fie de cel putin 1,25 m.

5.8. Prevederea iluminatului natural in incaperile de productie electrica nu este obligatorie. Incaperile instalatiilor electrice trebuie prevazute cu iluminat electric, conform normativelor I 7 si PE 136.

5.9. Incaperile instalatiilor electrice vor fi prevazute, de regula, cu ventilatie naturala. In cazul in care ventilatia naturala nu asigura conditiile climatice indicate la pct. 2.12., trebuie prevazute instalatii de ventilatie mecanica.

5.10. In zone cu atmosfera poluata sau agresiva din punct de vedere chimic, se recomanda ca incaperile de productie electrica sa fie prevazute cu instalatii care sa impiedice patrunderea acestei atmosfere in interior (eventual instalatii de suprapresiune).

III. INSTRUCTIUNI PENTRU DIMENSIONAREA SI VERIFICAREA INSTALATIILOR ELECTROENERGETICE LA SOLICITARI MECANICE SI TERMICE, IN CONDITIILE CURENTILOR

DE SCURTCIRCUIT -PE 103/ 93

1. DOMENIU DE APLICARE

1.1.Instructiunile se aplica la alegerea, dimensionarea sau verificarea elementelor componente ale instalatiilor electroenergetice la solicitari mecanice si termice, in conditiile curentilor de scurtcircuit.

1.2. Prin instalatii electroenergetice , in sensul instructiunii, se inteleg:

a)      centralele electrice;

b)      statiile electricede conexiuni si transformare, inclusiv posturile de transformare si instalatiile speciale de retea ( compensatoarele sincrone sau statice, bobinele de compensare, bateriile de condensatoare etc.);

c)      liniile ( aeriene sau in cablu) pentru transportul sau distributia energiei electrice.

1.3. Se vor alege, dimensiona sau verifica in conformitate cu prezentele instructiuni, urmatoarele elemente componente ale instalatiilor energetice:

aparatele electrice;

caile de curent, inclusiv generatoarele, armaturile, clemele si piesele de fixare a conductoarelor.

Dimensionarea sau verificarea altor elemente apartinand instalatiilor electroenergetice sau situate in aproprierea acestora , in conditiile unor solicitari mecanice sau termice datorate curentilor de scurtcircuit, se face pe baza unor reglementari speciale.

1.4. Nu este obligatorie dimensionarea sau verificarea in conditiile curentilor de scurtcircuit a urmatoarelor elemente:

caile de curent de orice tensiune ( inclusiv izolatoarele, armaturile, clemele si piesele de fixare a conductoarelor) care alimenteaza infasurarea primara a transformatoarelor de tensiune sau care fac legatura la descarcatoare;

circuitele electrice ( aparate si cai de curent) de joasa tensiune ( cu tensiunea nominala pana la 1 kV inclusiv), protejate prin sigurante fuzibile;

liniile electrice aeriene cu tensiunea nominala mai mica de 110 kV.

1.5. Liniile electrice aeriene cu tensiunea nominala de 110 kV sau mai mare se verifica, de regula, numai la efectele termice ale curentilor de scurtcircuit.

2. CONDITIILE DE CALCUL AL CURENTILOR DE SCURTCIRCUIT

2.1. La eterminarea curentilor de scurtcircuit este necesar sa se tina seama de toate sursele ( inclusiv motoarele electrice), care pot alimenta scurtcircuitul, precum si de cresterea tensiunilor electromotoare datorita sistemelor de reglaj al tensiunii. Nu este necesar sa se ia in considerare cresterile de tensiune datorate suprasaturatiei masinilor electice.

Se recomanda sa se tina seama de impedanta consumatorilor racordati paralel cu calea de scurtcircuit.

2.2. Natura defectului practic posibil, care se ia in considerare ( scurtcircuit mono, bi sau trifazat, cu sau fara punere la pamant), trebuie sa fie cea care conduce la solicitarea cea mai mare pentru elementul care se dimensioneaza sau se verifica.

Daca este cazul, se vor lua in considerare defectele de natura diferita pentru solicitarile termice si pentru cele mecanice.

De regula, in retelele trifazate, pentru determinarea efectelor mecanice si termice asupra aparatelor si a cailor de curent rigide este determinant scurtcircuitul trifazat.

2.3. Locul presupus al defectului se alege astfel, incat solicitarea termica sau mecanica a elementului, care se dimensioneaza sau se verifica, sa fie maxima. Daca este cazul, se vor lua in considerare punctede defect diferite pentru solicitarile termice si mecanice.

2.4. La liniile electrice aeriene si subterane se admite variatia in trepte a sectiunii conductoarelor, active si de protectie, pe baza verificarii stabilitatii termice la scurtcircuit, in conditiile cele mai grele, daca celelalteconditii tehnice prevazute in alte normative sunt respectate.

2.5. Solicitarea termica a elementelor care se dimensioneaza sau se verifica depinde de durata defectului, considerata din momentul aparitiei curentului de scurtcircuit pana in momentul intreruperii sale.

2.6. Pentru dimensionarea sau verificarea diverselor elemente la efectele mecanice ale curentului de scurtcircuit , se ia in considerare valoarea la varf, i_p, a curentului de scurtcircuit.

3. CONDITIILE DE DIMENSIONARE SI VERIFICARE    LA SOLICITARI MECANICE

3.1. Verificarea aparatelor electrice la solicitari mecanice in cazul curentilor de scurtcircuit se face prin compararea marimilor de calcul cu cele nominale. Comparatia se refera la valoarea de varf, i_{p, a} curentului de scurtcircuit,luandu-se in considerare, de regula, scurtcircuitul trifazat. Relatia de verificare care trebuie indeplinita este:

i_p i_pr

in care i_pr este curentul dinamic nominal al aparatului.

In afara de verificarea indicata mai sus este necesara o verificare a eforturilor transmise bornelor de catre conductoarele racordate. Eforturile admisibile nu trebuie sa fie depasite in nici o situatie.

3.2. In circuitele de curent alternativ valoarea de varf a curentului de scurtcircuit se determina cu relatia:

i_p= χI

in care:

χ este factorul pentru calculul valorii de varf a curentului de scurtcircuit

I este curentul de scurtcircuit simetric initial ( valoarea eficace)

Factorul χ se determina cu ajutorul unei nomograme, in functie de raportul R/X, in care R este partea reala, iar X coeficientul partii imaginare a caii de scurtcircuit de la sursa la locul defectului.

3.3. In circuitele de curent continuu, valoarea de varf i_p a curentului de scurtcircuit poate fi considerata egala cu valoarea curentului de scurtcircuit permanent I_k .

3.4. Armaturile, clemele, piesele de fixare a conductoarelor din centralele si statiile electrice se verifica la solicitari mecanice si termice in conditiile curentilor de scurtcircuit. Piesele de racord ale cablurilor de orice tensiune, precum si armaturile si clemele liniilor electrice aeriene se verifica numai la solicitari termice.

4. CONDITIILE DE DIMENSIONARE SI VERIFICARE    LA SOLICITARI TERMICE

4.1. In circuitele de curent alternativ, curentul de scurtcircuit termic echivalent I_{th s} se determina cu relatia:

I_th= I

in care:

I este valoarea eficace a curentului de scurtcircuit simetric initial

m - un coeficient care tine seama de aportul componentei continue a curentului

de scurtcircuit

n - un coeficient care tine seama de aportul componentei alternative a curentului

de scurtcircuit

Valoarea coeficientului m este in functie de durata T_k a curentului de scurtcircuit si de factorul χ

Valoarea coeficientului n este in functie de durata T_k a defectului si de raportul I/ I_k in care I_k .este valoarea eficace a curentului de scurtcircuit permanent. Pentru o retea de distributie, in general n = 1

4.2. In circuitele de curent continuu, curentul de scurtcircuit termic echivalent de 1s, I_th , poate fi determinat aproximativ cu relatia:

I_th I_k

in care :

I_k .este valoarea eficace a curentului de scurtcircuit permanent

T_k durata curentului de scurtcircuit

4.3. Stabilitatea termica la scurtcircuit a aparatelor electrice se verifica prin compararea marimilor de calcul cu cele nominale. Comparatia se refera la valoarea curentului de scurtcircuit termic echivalent I_th , luandu-se in considerare, de regula, scurtcircuitul trifazat. Relatiile de comparatie care trebuie indeplinite sunt urmatoarele:

I_th I_thr pentru T_k T_kr

sau

I_th I_thr pentru T_k T_kr

in care:

I_thr este curentul nominal admisibil de scurta durata al echipamentului;

T_k durata curentului de scurtcircuit;

T_kr - este durata nominala a curentului nominal admisibil de scurta durata

4.4. Stabilitatea termica la scurtcircuit a conductorului se considera asigurata daca densitatea de curent de scurtcircuit termic echivalent S_th satisface relatia:

S_th S_thr

pentru toate valorile T_k si pentru T_kr = 1s

4.5. Densitatea de curent de scurtcircuit termic echivalent S_th rezulta din relatia:

S_th = I_th / A

in care:

I_th este curentul de scurtcircuit termic echivalent

A - aria sectiunii conductorului

In cazul conductorului de otel - aluminiu se va lua in considerare numai sectiunea partii de aluminiu.

IV. NORMATIV PENTRU CONSTRUCTIA LINIILOR AERIENE DE ENERGIE

ELECTRICA CU TENSIUNI PESTE 1000 V - NTE 003/04/00

1. SCOP

1.1.Normativul are drept scop stabilirea:

a) conditiilor si principiilor de dimensionare si construire a liniilor aeriene de energie electrica;

b) modului de delimitare a culoarelor de trecere (de functionare), respectiv a zonelor de protectie si a zonelor de siguranta ale liniilor aeriene de energie electrica;

c) conditiilor tehnice, restrictiilor si interdictiilor care se impun pentru coexistenta liniilor aeriene de energie electrica cu elemente naturale, constructii sau instalatii din vecinatatea lor;

d) suprafetelor de teren necesare construirii, exploatarii si mentenantei liniilor aeriene de energie electrica.

2. DOMENIU DE APLICARE

2.1. Prezentul normativ se aplica la:

a) proiectarea si construirea, de catre agenti economici atestati in conditiile legii, a liniilor aeriene noi de energie electrica ale operatorilor de retea electrica sau ale utilizatorilor;

b) emiterea de catre operatorii de retea electrica a avizelor de amplasament pentru constructii sau instalatii care se realizeaza in vecinatatea liniilor aeriene de energie electrica;

c) urmarirea de catre operatorii de retea a indeplinirii conditiilor de coexistenta a liniilor electrice cu elementele naturale, constructiile si instalatiile din vecinatate, precum si la stabilirea de restrictii si interdictii pentru realizarea

acestora.

Prezentul normativ se aplica pentru linii aeriene de energie electrica cu tensiunea nominala peste 1000 V.

La proiectarea si construirea liniilor aeriene de energie electrica cu tensiunea nominala de 750 kV se va tine seama si de prevederile prescriptiilor energetice specifice ale operatorului de transport si de sistem.

2.3. Normativul nu se aplica la constructia liniilor aeriene de energie electrica a caror constructie este reglementata prin prescriptii tehnice speciale, ca de exemplu: linii de contact pentru cai ferate electrificate, pentru tramvaie si troleibuze, pentru masini de ridicat si transport etc.

2.4 Aplicarea prezentului normativ se face cu respectarea prevederilor tuturor normelor din sectorul energiei electrice si/sau din legislatia sectoarelor adiacente, referitoare la linii aeriene si la incadrarea lor in mediul inconjurator. Cerintele din prezentul normativ sunt minimale.

3. CONDUCTOARE

3.1 Din punct de vedere al materialelor si al alcatuirii constructive, la construirea LEA se utilizeaza conductoare funie din aluminiu, aliaje de aluminiu, otel, conductoare funie din aluminiu-otel si aliaje de aluminiu-otel, precum si conductoare speciale cu fibre optice inglobate (in diferite variante constructive).

La liniile de medie tensiune se pot utiliza conductoare izolate.

3.2 Conditiile tehnice generale, dimensiunile si caracteristicile fizico-mecanice ale conductoarelor LEA trebuie sa corespunda standardelor sau normelor interne ale producatorilor.

3.3. Din considerente mecanice, conductoarele vor avea urmatoarele sectiuni active minime:

- 25 mm2 pentru conductoare funie de aluminiu-otel, aliaje de aluminiu-otel si aliaje de aluminiu;

- 16 mm2 pentru conductoare funie de otel.

3.4. Calculul mecanic al conductoarelor se efectueaza dupa metoda la stari limita, in care rezistentele de calcul sunt stabilite in procente din rezistenta de rupere calculata a conductorului.

Calculul mecanic al conductoarelor izolate si a celor cu fibra optica inclusa se face in acelasi mod ca la conductoarele normale. In plus, pentru conductoarele cu fibra optica inglobata, producatorii trebuie sa aduca dovezi bazate pe teste ca, in oricare din starile limita, caracteristicile mecanice si optice ale fibrei raman neschimbate.

4. IZOLATOARE, CLEME, ARMATURI

4.1 Izolatie

4.1.1. Pentru dimensionarea din punct de vedere electric a izolatoarelor sau a lanturilor de izolatoare ale LEA, tipul si numarul izolatoarelor de suspensie din lanturile de izolatoare sau tipul izolatoarelor suport se aleg, astfel incat sa se asigure un nivel de izolatie caracterizat prin:

a) tensiunea nominala de tinere la frecventa industriala timp de un minut sub ploaie,

in functie de tensiunea nominala a liniei;

b) tensiunea nominala de tinere la unda de impuls de forma normalizata de 1,2/50 μs,

de polaritate care conduce la tensiunea de tinere cea mai mica

c) tensiunea nominala de tinere la unda de impuls de comutatie 250/2500 μs.

4.1.2. Determinarea numarului de izolatoare din lanturile de izolatoare sau tipul izolatoarelor suport in functie de gradul de poluare al zonei traversate se va face conform prevederilor normativului NTE 001/03/00.

4.1.3. Armaturile de protectie sunt utilizate pentru uniformizarea campului electric, reducerea zgomotului acustic si protejarea izolatoarelor la arcul electric.

Folosirea armaturilor de protectie impotriva arcului electric este obligatorie la LEA cu tensiuni nominale de 220 kV si 400 kV.

4.1.4. Numarul de izolatoare dintr-un lant determinate pe baza tensiunilor nominale de tinere se mareste cu 10%, in cazul izolatoarelor strapungibile (din cauza spargerilor).

4.1.5. La LEA 110 kV, numarul de izolatoare din lanturile de intindere, formate din elemente tip capa-tija, se ia mai mare cu o unitate decat la lanturile de sustinere.

4.1.6. Pentru stalpii inalti, utilizati in cazul marilor traversari, nivelul de izolatie se mareste, de la caz la caz, astfel incat sa se asigure un grad sporit de siguranta, in raport cu descarcarile atmosferice, cu dificultatile efectuarii lucrarilor de intretinere si cu particularitatile microclimatului din zona traversarii.

4.1.7. Izolatoarele se dimensioneaza din punct de vedere mecanic astfel incat in ipoteza de incarcare maxima fortele de calcul sa fie mai mici sau cel mult egale cu sarcina de calcul a izolatorului, stabilita in procente din sarcina de rupere mecanica minima respectiva..

4.2. Cleme si armaturi

4.2.1. Clemele si armaturile, exclusiv clemele de intindere si innadire, se dimensioneaza din punct de vedere mecanic astfel incat in ipoteza de incarcare maxima, fortele de calcul sa fie mai mici sau cel mult egale cu sarcinile de calcul ale pieselor respective, determinate prin adoptarea unui procent de 50% din sarcina de rupere mecanica minima.

4.2.2. Verificarea elementelor de izolatoare si a clemelor si armaturilor componente ale lanturilor multiple de izolatoare, la gruparea speciala de incarcari (regim de avarie), se face dupa cum urmeaza:

- in cazul lanturilor multiple de sustinere: fie prin ruperea unui element de izolator dintr-o ramura, fie prin ruperea conductorului;

- in cazul lanturilor multiple de intindere: prin ruperea unui element de izolator dintr-o ramura.

Verificarea in regim de avarie a lanturilor multiple, la ruperea unei ramuri, se face numai in portiunile speciale de traseu, la care se impune siguranta marita.

4.2.3. Clemele de intindere si innadire mecanica a conductoarelor trebuie sa aiba o sarcina de alunecare egala cu minimum 95% din valoarea sarcinii de rupere minime a conductorului.

5. TIPURI DE STALPI, IPOTEZE DE CALCUL

5.1.Tipuri de stalpi

5.1.1. La liniile aeriene de energie electrica se disting, din punct de vedere functional, urmatoarele tipuri de stalpi:

a) Stalpi de sustinere, utilizati in mod curent pe linii pentru sustinerea conductoarelor, echipati cu izolatoare de sustinere, sunt de tip normal sau de tip intarit.

La stalpii de tip normal se utilizeaza cleme cu eliberarea conductorului, respectiv cleme sau legaturi cu tractiune limitata.

La stalpii de tip intarit se utilizeaza cleme sau legaturi cu retinerea conductorului.

b) Stalpi de intindere, utilizati pentru fixarea conductoarelor prin intindere, ca punct de sprijin, in lungul liniei, in locuri alese din conditiile de functionare sau montaj.

c) Stalpi terminali, utilizati pentru fixarea conductoarelor, prin intindere, la capetele liniei.

Stalpii de sustinere, de intindere si terminali pot fi montati in aliniament sau colt.

Stalpii de la punctele a), b) si c) pot fi utilizati pentru montarea unui singur circuit sau a mai multor circuite.

In cazul echiparii stalpilor cu mai multe circuite, acestea pot sa fie de aceeasi tensiune nominala sau de tensiuni nominale diferite.

In cazul liniilor cu tensiuni nominale diferite pe acelasi stalp este necesara verificarea compatibilitatii din punct de vedere electric si mecanic.

d) Stalpi de interventie, utilizati pentru remedierea temporara a unor portiuni de linii avariate, prin ocolirea acestora, in scopul reducerii duratelor de intrerupere si pentru crearea posibilitatii de remediere definitiva a liniei.

Stalpii de interventie pot fi de sustinere, echipati cu console izolante, de intindere si terminali, echipati cu lanturi de izolatoare de intindere.

5.2. Ipoteze de calcul

5.2.1. Stalpii se dimensioneaza prin calcul pe baza incarcarilor de calcul in regim normal de functionare, in regim de avarie si in conditii de montaj, tinandu-se seama de tipul functional si constructiv si diferite ipoteze de incarcare.

La dimensionarea stalpilor se admite o depasire a rezistentelor de calcul cu maximum 3%.

5.2.2. Stalpii de interventie (inclusiv consolele izolante si ancorele) se dimensioneaza prin calcul, pe baza incarcarilor de calcul determinate probabilistic, cu o asigurare de minim 5 ani, in regim normal de functionare.

Stalpii de interventie nu se dimensioneaza in regim de avarie.

5.2.3. Pentru dimensionarea stalpilor in regim normal de functionare, se considera urmatoarele ipoteze de calcul:

- Vant maxim perpendicular pe linie (N.1);

- Vant perpendicular pe linie, simultan cu depunere de chiciura (N.2);

- Vant maxim in lungul liniei (N.3);

-Vant in lungul liniei, simultan cu depunere de chiciura (N.4);

- Vant maxim la 45 pe linie (N.5);

- Vant la 45 pe linie, simultan cu depunere de chiciura (N.6);

- Conditia de dimensionare in lungul liniei (N.7);

- Diferenta de tractiune in conditii de depunere de chiciura (N.8);

- Vant maxim perpendicular pe linie in montaj terminal (N.9);

- Vant perpendicular pe linie simultan cu depunere de chiciura in montaj terminal (N.10);

- Vant maxim in lungul liniei in montaj terminal (N.11);

- Vant in lungul liniei, simultan cu depunere de chiciura in montaj terminal (N.12).

5.2.4. Pentru dimensionarea stalpilor in regim de avarie se considera urmatoarele ipoteze de calcul:

- ruperea conductoarelor in conditiile unui vant perpendicular pe linie, simultan cu depunere de chiciura (A.1);

- ruperea conductoarelor in conditiile de vant in lungul liniei, simultan cu depune de chiciura (A.2).

6. STALPI METALICI

6.1. Stalpii metalici sunt constructii ancorate sau neancorate cu zabrele (din corniere sau teava) sau tubulare (cu sectiune circulara sau poligonala). Imbinarea elementelor se face de preferinta prin buloane pentru a asigura protectia anticoroziva prin zincare la cald. Se pot folosi si constructii sudate care vor fi protejate anticoroziv prin vopsire.

6.2 Pentru proiectarea stalpilor metalici se iau in considerare incarcarile de calcul, si ipotezele de incarcare precizate la capitolul 5, cu luarea in considerare a unor deschideri la incarcari din vant, av, si la incarcari verticale, ag, corespunzatoare domeniului de utilizare a stalpilor respectivi.

6.3 Calculul, dimensionarea, alcatuirea constructiva si alegerea materialului si valorile rezistentelor de calcul pentru stalpii cu zabrele vor fi in conformitate cu prevederile "Metodologiei pentru dimensionarea stalpilor metalici ai liniilor electrice aeriene - PE 105".

Problemele speciale legate de montaj si exploatare, balizare, antifurt, protectii speciale, trepte de scara, platforme de montaj etc. vor fi in conformitate cu prevederile si normativele specifice

in vigoare, inclusiv cele privind protectia muncii.

7. STALPI DE BETON

7.1. La alegerea betonului ca material de constructie a stalpilor liniilor aeriene de energie electrica se vor avea in vedere atat considerente tehnice si economice cat si impactul asupra factorilor de mediu, inclusiv pe termen mediu si lung.

La constructia LEA se utilizeaza stalpi din beton armat turnat, beton armat centrifugat si beton armat precomprimat. Calculul de rezistenta al acestora se face prin metoda starilor limita. Calculul se recomanda sa se efectueze dupa STAS 10102-75, STAS 10107/0-90, STAS 2970-86. Se vor avea in vedere conditiile specifice de calcul si alcatuire, de transport, de montaj si de exploatare ale acestor tipuri de stalpi.

7.2. Elementele metalice care fac parte din ansamblul stalpilor de beton se calculeaza, prin metoda la stari limita, conform prescriptiei PE 105.

7.3. Otelul-beton pentru armarea longitudinala a stalpilor si a elementelor accesorii din beton trebuie sa aiba cel putin caracteristicile indicate in STAS 438/1-89,. STAS 438/2-91, SR 438-3:1998 pentru tipurile PC 60 sau PC 52.

Diametrul barelor considerate in calculul de rezistenta este de minimum 8 mm.

Utilizarea altor tipuri de armaturi se reglementeaza prin instructiuni speciale.

7.4. Armaturile transversale ale elementelor (frete, etrieri etc.) se realizeaza, dupa caz, din Ol 34, Ol 37 etc.

Din aceleasi oteluri se pot executa si armaturile principale ale elementelor secundare (varfare, console etc.), in care caz se poate utiliza si otelul PC 52.

7.5. Marca betonului pentru stalpii si elementele accesorii va fi B 400 (clasa Bc 35). Pentru elementele accesorii (console, varfare) se admit si marci mai reduse, dar nu mai mici decat B 250 (clasa Bc 20).

7.6. Stalpii si accesoriile din beton (varfare, console) se prevad in mod obligatoriu cu dispozitive de legare la pamant a tuturor partilor metalice, inclusiv a armaturilor de fixare a izolatoarelor, luandu-se masuri pentru asigurarea continuitatii electrice in lungul stalpului.

8. STALPI DE LEMN

8.1. La liniile electrice aeriene de medie tensiune se pot utiliza stalpi de lemn din:

- conifere (molid, brad, pin si larice) sau

- foioase tari (stejar, gorun, garnita si salcam).

8.2. Lemnul utilizat la executarea stalpilor pentru liniile electrice aeriene de medie tensiune, se va impregna in instalatii industriale de specialitate.

8.3. Stalpii de lemn se calculeaza pe baza metodei rezistentelor admisibile, luandu-se in considerare incarcarile normate si a ipotezelor de incarcare:

- ipotezele normale N.1. si N.2. si

- ipoteza de avarie A.1. (numai pentru stalpii de intindere si terminali).

8.4. Calculul, dimensionarea constructiva, alegerea materialului si a valorilor rezistentelor admisibile se fac in conformitate cu prevederile prescriptiilor energetice specifice ale operatorilor de distributie.

9. FUNDATII

9,1. Calculul, dimensionarea si alcatuirea constructiva se fac in conformitate cu "Metodologia de calcul a fundatiilor liniilor electrice aeriene peste 1000 V" - PE 152 si cu prevederile normativelor si standardelor in vigoare.

9.2 Armaturile din fundatiile de beton armat ale stalpilor LEA vor fi conectate electric (sudate) unele de altele, pentru utilizarea fundatiilor si ca prize naturale ale stalpilor.

9.3. Stalpii de lemn se planteaza in pamant prin fundatii burate.

Calculul, dimensionarea si alcatuirea constructiva a fundatiilor burate pentru stalpii de lemn se fac in conformitate cu prevederile prescriptiilor energetice specifice ale operatorilor de distributie.

10. MASURI DE SIGURANTA SI DE PROTECTIE

10.1. Prin masuri de protectie se inteleg toate masurile care se iau la linia aeriana de energie electrica pentru functionarea, atat in regim normal, cat si in regim de avarie, in conditiile impuse de prezentul normativ.

La proiectarea si construirea LEA componente ale retelei electrice de transport, retea de interes national si strategic, se vor prevedea cerinte specifice pentru asigurarea securitatii si protectiei fizice a LEA. Aceste cerinte vor fi adaptate conditiilor concrete de amplasare a LEA si se vor fundamenta, in cadrul proiectului de catre proiectant, pe baza unei analize de risc.

10.2 Prin masuri de siguranta se inteleg, in sensul prezentului normativ, toate masurile care se iau atat la linia aeriana de energie electrica, cat si la elementele invecinate, pentru protejarea, pe de o parte, a liniei impotriva factorilor perturbatori (actiunea agentilor chimici, caderi de copaci, alunecari de teren, schimbari de cursuri de apa etc.), iar pe de alta parte protejarea instalatiilor, constructiilor etc., situate in vecinatatea liniei, precum si a oamenilor si animalelor care pot veni in contact cu partile puse in mod accidental sub tensiune.

10.3. Prin protectie marita se intelege adoptarea unor masuri suplimentare de protectie la linia aeriana, in vederea cresterii gradului de siguranta mecanica in functionare, in portiunile speciale de traseu.De la caz la caz, in afara acestor masuri, se vor lua si masuri de siguranta suplimentara, constand fie din dublarea lantului de izolatoare (respectiv a legaturilor izolatoarelor suport), fie din marirea nivelului de izolatie.

10.4. Prin nivel de izolatie marit se intelege cresterea nivelului de izolatie al liniei fata de nivelul normal de izolatie. Cresterea nivelului de izolatie se poate realiza, fie prin utilizarea de izolatoare cu caracteristici electrice superioare, fie prin utilizarea de izolatoare cu aceleasi caracteristici electrice si prin marirea numarului acestora pe ramura

10.5. In cazuri deosebite (pentru evitarea unor interventii costisitoare si dificil de realizat in exploatare), se pot aplica simultan masuri de protectie marita si nivel de izolatie marit.

10.6. Liniile aeriene de energie electrica se protejeaza impotriva loviturilor de trasnet si a supratensiunilor atmosferice, conform prevederilor normativului NTE 001/03/00.

10.7 Conductoarele de protectie se leaga la pamant la fiecare stalp.

10.8. Stalpii vor fi prevazuti cu prize artificiale de pamant, in cazul in care priza naturala de pamant nu satisface conditia de rezistenta de dispersie impusa.

10.9. Toti stalpii LEA din zonele cu circulatie frecventa, precum si stalpii cu aparataj din zonele cu circulatie redusa vor fi prevazuti cu prize artificiale de pamant pentru dirijarea distributiei potentialelor.

Nota:

Prin priza de pamant pentru dirijarea distributiei potentialelor se intelege priza artificiala de pamant suplimentara, destinata micsorarii valorilor tensiunilor de atingere, Ua, si de pas, Upas, avand cel putin un electrod orizontal sub forma de contur inchis in jurul stalpului. Aceasta priza contribuie si la micsorarea rezistentei de dispersie a prizei de pamant rezultante (priza naturala + priza artificiala).

11. CULOARE DE TRECERE (DE FUNCTIONARE), ZONE DE PROTECTIE SI

ZONE DE SIGURANTA PENTRU LINII ELECTRICE AERIENE

11.1. Pentru o linie electrica aeriana culoarul de trecere (de functionare), zona de protectie si zona de siguranta coincid. Dimensiunea culoarului de trecere se calculeaza in conformitate cu 11.2.

11.2 Dimensiunea (latimea) culoarului de trecere, CT , simetrica fata de axul liniei, se calculeaza cu relatia:

CT = LLEA + 2 . (liz + fc.max) . sin αc + 2 . ds

unde

- LLEA - este latimea maxima a stalpilor (distanta cea mai mare pe orizontala, transversal pe linie), (m);

- liz - lungimea maxima a unui lant de sustinere utilizat pe linie (m);

- fc.max - sageata maxima a conductorului, calculata in conditiile de aparitie a vantului maxim, in cea mai mare deschidere existenta pe LEA (m);

αc - unghiul maxim de inclinare al planului conductorului activ extrem sub actiunea presiunii vantului maxim ;.

- ds - distanta minima de siguranta considerata pe orizontala, fata de conductorul activ extrem la deviatia sa maxima (m).

11.3 Distanta minima de siguranta, ds, este de:

3 m, in cazul LEA cu tensiunea nominala ≤ 110 kV;

4 m, in cazul LEA cu tensiunea nominala de 220 kV;

5 m, in cazul LEA cu tensiunea nominala de 400 kV;

8 m, in cazul LEA cu tensiunea nominala de 750 kV.

11.4 Latimile normate ale culoarelor de trecere pentru LEA simplu/dublu circuit sunt urmatoarele:

24 m, pentru LEA cu tensiuni < 110 kV;.

37 m, pentru LEA cu tensiuni de 110 kV;

55 m, pentru LEA cu tensiuni de 220 kV;

75 m, pentru LEA cu tensiuni de 400 kV;

81 m, pentru LEA cu tensiuni de 750 kV.

11.5. In cazul liniilor electrice aeriene construite prin terenuri silvice, latimile culoarelor de trecere pentru LEA simplu/dublu circuit sunt urmatoarele:

32 m, pentru LEA cu tensiunea de 110 kV;

44 m, pentru LEA cu tensiunea de 220 kV;

54 m, pentru LEA cu tensiunea de 400 kV;

81 m, pentru LEA cu tensiunea de 750 kV. .

11.6. In cazul liniilor electrice aeriene construite prin terenuri silvice, distanta pe verticala dintre conductorul cel mai apropiat de arbori si varful arborilor (inclusiv o crestere previzibila pe o perioada de 5 ani incepand de la data punerii in functiune a liniei) nu trebuie sa fie mai mica decat:

1 m, pentru LEA cu tensiunea de 20 kV

4 m, pentru LEA cu tensiunea de 110 kV;

5 m, pentru LEA cu tensiunea de 220 kV;

6 m, pentru LEA cu tensiunea de 400 kV;

9 m, pentru LEA cu tensiunea de 750 kV.

Culoarul de trecere (de functionare) prin paduri, in cazul liniilor electrice aeriene nou construite, se defriseaza numai in cazurile in care nu sunt indeplinite conditiile de mai sus.

V. NORMATIV PENTRU PROIECTAREA SI EXECUTIA RETELELOR DE CABLURI ELECTRICE

PE 107/1995

1. Domeniul de aplicare

Prezentul normativ se aplica la proiectarea si executarea retelelor de cabluri electrice cu tensiuni pana la 400 kV inclusiv, din obiectivele energetice apartinand RENEL.

Prezentul normativ nu se aplica la:

a)      gospodariile de cabluri din centralele nuclearo-electrice, cu exceptia partii clasice (partile comune, statia de evacuare a puterii etc.);

b)      gospodariile de cabluri ale instalatiilor miniere subterane;

c)      gospodariile de cabluri din constructii si incinte incadrate in categoriile A si B de pericol de incendiu (numai in masura in care contravin prescriptiilor specifice care reglementeaza proiectarea si executia instalatiilor electrice in medii cu pericol de explozie);

d)      instalatiile de cabluri de pe mijloacele de transport terestre, aeriene si navale;

e)      instalatii de telecomunicatii, ceasoficare si radioficare;

f)       instalatii electrice specifice exploatarii feroviare;

g)      galerii comune circulabile pentru retelele tehnico-edilitare;

h)      instalatiile care necesita cabluri mobile (poduri rulante, macarale mobile etc.).

2. Alegerea si verificarea cablurilor

2.1. Conditii generale

Alegerea si verificarea cablurilor electrice se va face pe baza unor analize tehnico-economice, tinand seama de datele specifice, respectiv:

2.1.1. Date privind alimentarea receptoarelor

a)      Natura curentului (curent continuu, curent alternativ - monofazat, bifazat sau trifazat);

b)      Tensiunea nominala U a retelei (intre faze, in curent alternativ trifazat);

c)      Tensiunea nominala U₀ intre fiecare conductor si pamant;

d)      Tensiunea cea mai ridicata U_m a retelei;

e)      Modul de tratare a neutrului;

f)       Supratensiuni;

g)      Puterea transportata si regimul de sarcina (regim permanent, regim ciclic, suprasarcina);

h)      Factorul de putere;

i)        Caderea de tensiune admisa la receptoare;

j)       Verificarea la scurtcircuit;

k)      Sectiunea economica;

l)        Categoria consumatorilor.

2.1.2. Date privind instalarea cablurilor

a)  Modul de pozare (in aer liber - expus sau nu radiatiei directe solare, in pamant, in santuri, in canale, in tuburi etc.);

b)  Caracteristicile termice ale mediului (temperatura mediului ambiant, temperatura solului la adancimea de pozare, rezistenta termica specifica a solului etc.);

c)  Apropieri de alte cabluri sau surse de caldura (numarul de cabluri, puterea transportata, amplasarea in spatiu fata de sursele respective etc.);

d)  Agresivitatea mediului (natura solului, pozarea sub apa, contactul cu produse chimice, coroziunea electrolitica);

e)  Pericole de incendiu sau explozie;

f)   Alte conditii (trasee verticale sau cu denivelari importante, subtraversari de cai de circulatie, eforturi mecanice).

2.1.3. Date privind cablurile si accesoriile

a)  Tipul cablului (armat sau nearmat, ecranat sau neecranat, cu camp radial sau nu etc.);

b)  Numarul de conductoare;

c)  Natura materialului conductor (aluminiu, cupru);

d)  Natura materialului izolant (PVC, PE, XLPE etc.);

e)  Comportarea la foc;

f)   Tipul terminalelor (de exterior, de interior, natura materialului de umplere, risc de poluare atmosferica etc.);

g)  Lungimea totala a cablului;

h)  Mansoane de legatura, de stopare sau derivatie (loc de instalare, protectii mecanice, chimice etc.);

i)    Conditii de legare la pamant (asigurarea continuitatii, legarea la pamant a armaturilor, modul de legare la pamant a ecranelor etc.).

2.2. Conditii electrice

2.2.1. Nivelul de izolatie

Nivelul de izolatie a cablurilor este caracterizat de valorile tensiunilor nominale ale cablurilor (U si U₀) si de valorile rigiditatii dielectrice.

a)  Tensiunile nominale ale cablurilor se aleg in functie de tensiunea nominala si tensiunea cea mai ridicata a retelei.

b)  Rigiditatea dielectrica a cablurilor caracterizeaza nivelul de izolatie la supratensiuni si are valorile indicate in standardele si normele interne de produs, in functie de tensiunea cea mai ridicata a retelei.

2.2.2. Alegerea materialului conductoarelor

a)  Cabluri de energie

Cablurile de energie se vor prevedea cu conductoare de aluminiu, cu urmatoarele exceptii, cand se vor prevedea cu conductoarele din cupru:

la circuitele care alimenteaza receptoarele de importanta deosebita, atunci cand sectiunea conductoarelor (din aluminiu) ar rezulta mai mica de 10 mm²;

la circuitele care alimenteaza receptoarele in medii cu pericol de explozie, in cazurile indicate in prescriptiile de proiectare specifice acestor medii;

la incaperi sau spatii exterioare cu mediu corosiv, in cazurile in care stabilitatea chimica a aluminiului nu este corespunzatoare si numai daca instalatiile nu pot fi realizate in executie etansa la agentii corosivi respectivi;

la instalatiile de pe utilaje mobile (de exemplu: de pe macarale, poduri rulante, vibratoare etc.) si la cele de pe utilaje sau constructii supuse socurilor sau vibratiilor permanente (de exemplu: de pe poduri etc.) care se pot transmite cablurilor;

in instalatiile de protectie prin legare la pamant sau la nul, in cazurile mentionate in standardele specifice acestor instalatii.

b)  Cabluri de comanda - control

Cablurile de comanda - control se vor prevedea, de regula, cu conductoare din cupru, cu urmatoarele exceptii, cand se vor prevedea cu conductoare din aluminiu:

la circuitele de alimentare cu curent operativ a tablourilor de comanda - control, atunci cand sectiunea conductoarelor (din aluminiu) rezulta egala sau mai mare de 10 mm²;

la circuitele unor receptoare electrice (de exemplu: vane, ventile, clapete etc.) prevazute numai cu comanda locala si care nu fac parte din sistemul de automatizare a instalatiei respective sau din instalatiile de prevenire si stingere a incendiilor.

c)  Cabluri de telemecanica

Cablurile de telemecanica se vor prevedea cu conductoare din cupru.

2.2.3. Alegerea si verificarea sectiunilor conductoarelor

Sectiunea conductoarelor active ale unui cablu se va determina ca cea mai mare sectiune (tehnica sau economica) rezultata in urma efectuarii calculelor de dimensionare si verificare la urmatoarele criterii:

a)  Curentul maxim de durata

Alegerea sectiunii tehnice (A_t) in functie de curentul maxim de durata se va face in conformitate cu indicatiile fabricantului de cabluri, in functie de materialul conductorului si al izolatiei, regimul de sarcina, modul de pozare, conditiile de racire etc.

b)  Solicitarea termica la scurtcircuit

Sectiunea tehnica (A_t) a conductoarelor cablurilor va fi verificata la solicitari termice datorate curentilor de scurtcircuit, potrivit prevederilor instructiunilor PE 103.

c)  Caderea de tensiune

Sectiunea tehnica (A_t) a conductoarelor cablurilor va fi verificata la caderea de tensiune de la punctul de racord si pana la ultimul receptor.

Caderea de tensiune in raport cu tensiunea nominala de utilizare nu trebuie sa depaseasca valorile maxime admise de receptoare, si anume:

in cazul alimentarii directe din reteaua de joasa tensiune a furnizorului:

3% pentru instalatiile de iluminat;

5% pentru instalatiile altor receptoare;

in cazul alimentarii de la posturi de transformare de abonat sau din centrale proprii:

8% pentru instalatiile de iluminat;

10% pentru instalatiile altor receptoare.

La dimensionarea circuitelor pentru instalatiile electrice de energie se admit caderi de tensiune superioare celor indicate mai sus in timpul pornirii motoarelor, dar nu mai mari decat valorile maxime admise de motoarele respective, indicate de fabricant. Daca nu se dispune de date precise, in calcule se va putea considera o cadere de tensiune de 12%.

d)  Sectiunea economica (A_ec)

Sectiunea economica este sectiunea conductoarelor pentru care se realizeaza un regim optim economic, corespunzator unor cheltuieli totale minime.

2.2.4. Alegerea tipului de izolatie

Alegerea tipului de izolatie a cablurilor comporta studierea si compararea unui numar mare de date si parametrii cum ar fi: performantele dielectrice, regimurile termice, comportarea in timp, comportarea la foc, posibilitatile de realizare de trasee cu denivelari, tehnologiile de montaj, costurile de investitii etc.

Avand in vedere experienta acumulata pana in prezent, pentru cazurile cele mai uzuale, se fac urmatoarele recomandari de alegere a izolatiei:

izolatie din PVC, in cazul cablurilor de 1 . 10 kV;

izolatie din polietilena (PE), de preferinta polietilena reticulata (XLPE), in cazul cablurilor de 10 . 30 kV.

Pentru cablurile de comanda - control si de telemecanica se recomanda alegerea unei izolatii sintetice (PVC, PE etc.).

2.2.5. Criterii de alegere si verificare a invelisurilor metalice ale cablurilor

Cablurile de energie de medie si inalta tensiune se vor prevedea, de regula, cu invelisuri metalice care au rol de ecran. Cablurile cu ecran comun peste izolatia conductoarelor (cu camp neradial) se pot utiliza pana la tensiunea de 6 kV inclusiv.

La cablurile de energie, ecranele metalice sau invelisurile metalice care au rol de ecran se vor verifica la efectele termice datorate curentilor de scurtcircuit homopolari, pe baza valorilor admisibile (si, eventual, a metodologiei de calcul) indicate de intreprinderea furnizoare a cablului.

Invelisurile de etanseizare pot servi drept conductor de nul in retele de joasa tensiune in cazul in care sunt garantate de fabricant pentru acest mod de utilizare si daca se asigura sectiunea echivalenta necesara, potrivit standardelor in vigoare, pentru conductorul de nul.

2.3. Conditii mecanice

2.3.1. Sectiuni minime ale conductoarelor

Sectiunile sau diametrele minime admise ale conductoarelor cablurilor pozate in conditii normale de exploatare, verificate la conditiile prevazute la pct. 2.2., nu trebuie sa fie mai mici de:

a)  la cablurile de energie, sectiuni minime de 1,5 mm² in cazul conductoarelor din cupru si de 4 mm² in cazul conductoarelor din aluminiu;

b)  la cablurile de comanda - control (conductoare din cupru), sectiuni minime de 1 mm², cu urmatoarele exceptii:

la circuitele unde conditiile electrice (de ex. incarcarea, caderea de tensiune), mecanice (ex. vibratii) sau fizico - chimice (ex. agenti corosivi) impun sectiuni mai mari;

la circuitele secundare din obiectivele cu gospodarii importante de cabluri realizate cu cabluri avand conductoare monofilare, unde sectiunea minima este de 1,5 mm²; in cazul utilizarii cablurilor cu conductoare multifilare (litate), sectiunea minima este de 1 mm²;

la circuitele secundare ale transformatoarelor de curent, unde sectiunea minima este de 1,5 mm²;

la circuitele functionand la tensiuni de serviciu pana la 60 V (cu exceptia de la alineatul precedent) la care se admit conductoare cu diametrul minim de 0,5 mm.

c)  la cablurile de telemecanica (conductoare din cupru) diametrul minim al conductorului va fi de 0,5 mm in cazul cablurilor pozate numai in interiorul cladirilor si de 0,8 mm in cazul cablurilor pozate in pamant sau in canalizari exterioare.

2.3.2. Rezistenta mecanica a cablurilor

Rezistenta mecanica a cablurilor se asigura de invelisurile situate peste izolatia conductoarelor cablurilor.

Cablurile vor fi pozate pe trasee ferite de solicitari mecanice, astfel incat sa nu necesite, de regula, armaturi metalice sau protectii mecanice exterioare (tuburi, caramizi etc.).

3. Instalarea cablurilor

3.1. Conditii generale

3.1.1. In gospodariile de cabluri ale obiectivelor energetice cablurile care constituie alimentarea de rezerva a fiecarui obiect distinct sau a dispozitivelor de prevenire si stingere a incendiilor vor fi dispuse in fluxuri separate fata de cele apartinand alimentarii de baza.

3.1.2. Se recomanda pozarea cablurilor de comanda - control si de telemecanica, inclusiv a celor aferente instalatiilor si dispozitivelor de prevenire si stingere a incendiilor, in fluxuri separate fata de cele ale cablurilor de energie, precum si realizarea de fluxuri separate pentru cablurile de energie de tensiuni diferite.

3.1.3. La pozarea cablurilor de energie si de comanda - control se va prevedea o rezerva de cablu pentru compensarea deformarilor si pentru a permite inlocuirea cutiilor terminale si a mansoanelor, in urmatoarele cazuri:

la toate mansoanele cablurilor, indiferent de locul de pozare, tensiunea nominala sau tipul cablului;

la capetele traseului cablurilor cu tensiunea nominala de 6 kV si mai mare, indiferent de tipul cablului;

la capetele traseului cablurilor de joasa tensiune cu izolatie din hartie impregnata.

Pentru rezerve, se vor prevedea urmatoarele lungimi minime:

la mansoane, lungimea necesara refacerii de doua ori a mansonului respectiv;

la cutii terminale, lungimea necesara refacerii o singura data a cutiei terminale respective.

3.2. Instalarea cablurilor in aer

3.2.1. Distante prescrise

a)  Distante de rezemare si fixare a cablurilor

Distantele intre doua puncte succesive de rezemare a cablurilor la montarea pe orizontala si, respectiv, de fixare la montarea pe verticala se aleg in functie de caracteristicile cablurilor, in conformitate cu indicatiile furnizorului.

In lipsa acestor indicatii, distantele nu le vor depasi pe cele din tabelul 1.

Tabelul Distante maxime de rezemare si fixare a cablurilor

NOTA. Se considera cabluri montate pe verticala cele care fac un unghi mai mare de 45 cu orizontala.

b)  Distantele de pozare pe rastele, pe pereti si pe pardoseli

Ordinea de montare pe rastele a cablurilor, de jos in sus, si distantele fata de pardoseala sau de cablul de pe nivelul inferior sunt:

cablu de comanda - control si telemecanica cu tensiunea 60 V, la 20 cm;

cablu de comanda - control cu tensiunea >60 V, la 20 cm;

cablu de energie cu tensiunea de 1 kV, la 20 cm;

cablu de energie cu tensiunea de 6, 10 sau 15 kV, la 20 cm;

cablu de energie cu tensiunea de 20 sau 30 kV, la 20 cm.

c)  Distante privind culoarele de circulatie si spatiile de montaj

In spatiile de productie cablurile se pot monta liber numai in locurile in care nu exista pericole de deteriorari mecanice prin obiecte manevrate, dispozitive de lucru sau utilaje in miscare.

In mediile cu pericol de incendiu sau explozie se vor respecta prevederile specifice acestor medii (I 7, ID 17, STAS 9954).

Distantele pe orizontala si pe verticala fata de culoarele de circulatie din spatiile de productie nu trebuie sa fie mai mici de 0,75 m, respectiv 2 m, in cazul cablurilor neprotejate mecanic. Dimensiunile culoarelor de circulatie se determina conform prevederilor din "Norme republicane de protectie a muncii", in functie de caracteristicile procesului de productie.

In constructiile circulabile pentru cabluri (galerii, poduri sau subsoluri de cabluri), dimensiunile culoarelor de circulatie nu vor fi, de regula, mai mici de:

0,8 m latime si 1,8 m inaltime pentru stelaje pe o singura parte;

1 m latime si 1,8 m inaltime pentru stelaje pe ambele parti.

In constructiile necirculabile de cabluri (canale, estacade etc.), precum si in spatiile situate deasupra culoarelor de circulatie (cabluri montate sub tavane etc.) trebuie asigurate distante minime necesare pentru montajul si intretinerea cablurilor:

pentru o adancime libera a canalului H < 45 cm, trebuie asigurata o distanta libera pe orizontala de cel putin L = 25 cm;

pentru 45 cm H 60cm, L = 30 cm;

pentru H > 60 cm, L = 50 cm.

d)  Distante de protejare mecanica

La trecerea cablurilor prin plansee (la montarea in interior) sau la trecerea din pamant in aer (la montarea in exterior), cablurile trebuie protejate mecanic pe o inaltime minima de:

0,5 m, in spatii de productie, in cazul utilizarii cablurilor armate, precum si in spatii fara pericole de deteriorari mecanice (de exemplu, in statii electrice), sau la distante de min. 0,75 m fata de culoarele de circulatie din incaperi tehnologice, in cazul utilizarii cablurilor nearmate;

2 m, in spatii de productie sau spatii cu pericole de deteriorari mecanice (de exemplu, la distante mai mici de 0,75 m fata de culoarele de circulatie) in cazul utilizarii cablurilor nearmate, precum si in exteriorul incintelor (de exemplu, pe stalpii de linii).

Se recomanda ca trecerea prin plansee sa se faca fara tuburi de protectie, in cazul cand utilajele la care se racordeaza cablurile asigura protectia mecanica a lor (de exemplu, racordarea cablurilor la tablouri sau celule montate pe pardoseala).

3.3. Instalarea cablurilor in pamant

3.3.1. Distante prescrise

a)  Distante de pozare a cablurilor in santuri

Adancimea de pozare "H" in conditii normale nu va fi, de regula, mai mica de:

0,7 . 0,8 m in cazul cablurilor cu tensiune nominala pana la 20 kV inclusiv;

m in cazul cablurilor cu tensiune nominala peste 20 kV.

Distanta libera pe orizontala "L" intre cabluri pozate in acelasi sant sau intre cabluri pozate in santuri separate nu va fi mai mica decat valorile minime indicate in tabelul 2.

Tabelul Distante minime, in cm, pe orizontala intre cabluri pozate in pamant

NOTE. 1) In cazul paralelismului cu cabluri de energie de peste 1 kV, distantele se stabilesc sau se verifica in baza calculelor de influenta conform STAS 832.

2) Distanta de 50 cm se mareste la 60 cm in cazul adancimilor de ingropare mai mari de 1500 mm.

3) Distanta de 7 cm (intre doua sisteme trifazate) se mareste la 25 cm in cazul cablurilor monofazate pozate in trefla.

b)  Distantele intre cabluri si diverse retele, constructii sau obiecte se stabilesc in functie de natura si destinatia acestora.

3.3.2. Reguli de pozare in pamant

a)  Cablurile se pozeaza in santuri intre doua straturi de nisip de circa 10 cm fiecare, peste care se pune un dispozitiv avertizor (de exemplu, benzi avertizoare si /sau placi avertizoare) si pamant rezultat din sapatura (din care s-au indepartat toate corpurile care ar putea produce deteriorarea cablurilor).

Utilizarea placilor avertizoare este recomandata in urmatoarele situatii:

in situatiile in care este necesara o protectie mecanica suplimentara;

in cazul profilelor de santuri cu cabluri etajate (intre straturile de cabluri);

deasupra mansoanelor.

Se va evita pozarea cablurilor in straturi suprapuse (etajate) atat din cauza influentelor termice defavorabile, cat si a unei interventii ulterioare dificile la cablurile inferioare.

Intre cablurile cu tensiuni diferite sau intre cablurile de medie tensiune (de aceeasi tensiune) pozate in acelasi sant la distante intre ele de pana la 10 cm, se vor monta distantoare (de exemplu, din mase plastice sau cauciuc) amplasate pe traseu la intervale care sa asigure distantele minime prescrise intre cabluri.

b)  Ordinea de asezare a cablurilor electrice sub trotuare, dinspre partea cu cladiri inspre zona carosabila (cu pastrarea distantelor normate) este:

cabluri de distributie de joasa tensiune;

cabluri de distributie de medie tensiune;

cabluri fir - pilot pentru telemecanica;

cabluri de iluminat public.

3.4. Instalarea cablurilor in tuburi

3.4.1. Distante prescrise

Adancimea de pozare in pamant a tuburilor sau a blocurilor de cabluri trebuie aleasa conform conditiilor locale.

3.4.2. Reguli de instalare a cablurilor in tuburi (sau blocuri) de cabluri

a)  Adoptarea solutiei de instalare a cablurilor in tuburi se face, de regula, pe tronsoanele in care este necesar a se asigura

evitarea lucrarilor de desfacere a trotuarelor, carosabilului sau a altor suprafete pavate sau betonate pentru eventualele interventii ulterioare;

o protectie mecanica ridicata a cablurilor.

De asemenea, trecerea cablurilor din pamant prin peretii de cladiri, canale, galerii va fi protejata prin tuburi incastrate in constructii.

Cablurile cu functiuni diferite (energie, comanda - control, telecomunicatii) se vor instala in tuburi diferite.

Este interzisa instalarea in acelasi tub a cablurilor care se rezerva reciproc sau care alimenteaza aparate sau receptoare care se rezerva reciproc.

b)  Materialul tubului se va alege in fiecare caz in parte, tinand seama de: caracteristici mecanice, coeficient de frecare, rezistenta la coroziune, cost, posibilitati de livrare si necesitati de montare concrete.

c)  Diametrul tubului trebuie sa permita tragerea cablurilor fara risc de gripare. Raportul dintre diametrul interior al tubului si diametrul exterior al unui cablu trebuie sa fie:

minimum 2,8 - in cazul tragerii a trei cabluri monofazate in acelasi tub;

minimum 1,5 - in cazul tragerii unui singur cablu in tub.

d)  Traseul parcursului in tub (lungimea, schimbarile de directie, razele de curbura) nu trebuie sa conduca la solicitari de tractiune daunatoare cablului in timpul tragerii.

e)  Dispunerea tuburilor

Racordarea tuburilor intre ele trebuie sa fie realizata fara bavuri sau asperitati care sa conduca a deteriorarea cablului.

In cazul subtraversarii cailor de circulatie, se va asigura rezistenta mecanica si stabilitatea necesara. Se va urmari ca tuburile in care sunt instalate cabluri monofazate sa nu fie inconjurate de armaturi metalice.

Extremitatile tuburilor vor fi obturate, cu interpunerea, in cazul cablurilor nearmate, a unui strat elastic intre cablu si materialul de obturare.

4. Accesorii pentru cabluri. Marcarea si incercarea cablurilor

4.1. Cutii terminale si mansoane de legatura

4.1.1. Cutiile terminale si mansoanele trebuie sa asigure protectia cablurilor impotriva patrunderii umezelii si a altor substante cu actiune nociva din mediul inconjurator.

4.1.2. Cutiile terminale si mansoanele de legatura si de derivatie ale cablurilor trebuie sa reziste la tensiunile de incercare prescrise pentru cabluri.

4.1.3. Mansoanele de legatura ale cablurilor trebuie sa asigure:

continuitatea perfecta a conductoarelor din cablu;

continuitatea circulatiei de ulei la cablurile cu ulei sub presiune;

continuitatea electrica a mantalei metalice si etanseitatea mantalei de plumb sau aluminiu;

continuitatea electrica a benzilor metalice de armare si a ecranelor metalice;

nivelul de izolatie;

protectie mecanica similara cu cea a cablului.

In cazul imbinarilor cablurilor cu izolatie din hartie impregnata, cu cabluri cu izolatie uscata, se vor lua masuri pentru impiedicarea patrunderii masei izolante in cablul cu izolatie uscata.

Se recomanda ca numarul de mansoane de legatura pe 1 km de linie nou construita, pentru cabluri cu o tensiune de 1 - 30 kV, sa fie de maximum 4 bucati; un numar mai mare de mansoane (pana la 6 bucati) se admite numai pe baza unei aprobari de la intreprinderea care face alimentarea cu energie electrica.

4.1.4. Innadirea cablurilor de comanda si control se permite numai in urmatoarele cazuri:

a)      cand lungimea traseului este mai mare decat lungimea de fabricatie a cablului respectiv;

b)      pentru inlaturarea deranjamentelor cablurilor in functiune.

4.1.5. Cablurile electrice pozate in pamant, situate in apropierea mansoanelor, trebuie protejate fata de acestea prin amplasarea lor la o distanta minima de 25 cm; cand este necesara micsorarea acestei distante, cablurile cele mai apropiate de mansoane vor fi protejate cu caramizi, placi din beton etc.

Nu se vor realiza, de regula, mansoane in subsoluri, poduri de cabluri, incaperi tehnologice, depozite si alte spatii cu pericol de incendiu; cablurile de energie care necesita jonctionare se vor mansona in exteriorul acestor spatii sau se vor proteja pe portiunea de jonctionare cu elemente rezistente mecanic si la foc (minimum 30 minute).

4.2. Marcarea cablurilor

4.2.1. Cablurile pozate in incaperi, canale, galerii, poduri si puturi de cabluri se vor marca cu etichete de identificare la capete, la trecerile dintr-o constructie de cabluri in alta, la incrucisari cu alte cabluri etc. Cablurile pozate in pamant se vor marca si pe traseu, din zece in zece metri.

4.2.2. Cablurile pozate in jgheaburi se vor marca numai la capete.

4.2.3. Etichetele pentru cabluri vor avea inscris pe ele:

tensiunea (kV);

marca de identificare a cablului din jurnalul de cabluri;

anul de pozare.

4.2.4. Toate mansoanele de legatura sau de derivatie, precum si cutiile terminale vor fi prevazute, de asemenea, cu etichete de identificare.

4.2.5. Traseele subterane de cabluri vor fi marcate prin borne de marcaj la suprafata sau prin tablite de marcaj pe cladiri.

Distanta dintre bornele de marcaj pe traseele rectilinii in afara zonelor locuite din localitati va fi de 100 m.

Se vor marca prin borne schimbarile de directie, traversarile de sosele si intersectiile cu alte canalizari subterane (cabluri, conducte de fluide etc.).

Bornele vor fi fixate lateral de cablu, la 0 m de axul lui, cu placa de inscriptie orientata spre cablu.

8.2.6. Marcarea si reperarea retelelor de cabluri in localitati se va face in conformitate cu prevederile STAS 9570/1.

4.3. Incercarea cablurilor

Incercarile cablurilor la receptie sau in etape intermediare, inainte de montaj, se fac conform indicatiilor furnizorului de cabluri (standarde, norme interne, caiete de sarcini etc.); incercarile dupa montaj si in timpul exploatarii se fac conform "Normativului de incercari si masuratori la echipamente si instalatii electrice" - PE 116.

VI. INSTRUCTIUNI PENTRU COMPENSAREA ENERGIEI REACTIVE IN RETELELE ELECTRICE ALE FURNIZORILOR DE ENERGIE SI LA CONSUMATORII INDUSTRIALI SI SIMILARI - PE 120

1.DOMENIU DE APLICARE, SCOP

1.1. Instructiunile se aplica atat la compensarea puterii reactive in retelele furnizorului de energie electrica ( FE ), cit si la compensarea puterii reactive la consumatorii industriali si similari.

1.2. Instructiunile de compensare au drept scop stabilirea modalitatilor de realizare a compensarii puterii reactive in retelele FE si la consumatorii industriali si similari, pe baza de criterii tehnico - economice.

2. ALEGEREA TIPURILOR DE INSTALATII DE COMPENSARE    A PUTERII REACTIVE

2.1. Compensarea puterii reactive in retelele FE

2.1.1. Pentru retelele FE, mijloacele de compensare utilizate vor fi:

baterii de condensatoare reglabile, conectate in medie tensiune ( MT) si in viitor in 110 kV;

filtre de armonici (acolo unde este cazul ) conectate in MT sau 110 kV;

bobine de reactanta racordate in retelele de 400 si 750 kV sau pe tertiarele AT-urilor de 400/220/110 kV;

compensatoare statice instalate in nodurile de sistem ce necesita reglajul automat al puterii reactive inductiv si capacitiv;

cu prioritate, compensatoarele statice se vor instala in nodurile de

interconexiune ale SEN, pentru a asigura reglajul tensiunii si puterii

reactive.

2.1.2. Se pot utilza in regim de compensator sincron si generatoare sincrone care nu sunt utilizate pentru producerea de putere activa ( grupuri ce urmeaza a se casa sau grupuri hidro in afara orelor de varf ).

2.1.3. Bateriile de condensatoare pot fi instalate in reteaua de MT sau in cea de JT si sunt fixe sau reglabile. Cele reglabile pot fi prevazute cu comutare manuala sau automata a treptelor.

Alegerea tipului bateriei de condensatoare este an functie de variatiile curbei de sarcina ale nodului an care se monteaza bateria si de rezultatele calculului economic.

2.2. Compensarea puterii reactive la consumatorii industriali si similari

2.2.1. Se vor adopta, pe cat posibil, agregate si scheme tehnologice de functionare, caracterizate printr-un factor de putere ridicat. Se va alege judicios puterea motoarelor si transformatoarelor electrice, evitandu-se supradimensionarile. Se va evita supradimensionarea parametrilor instalatiilor de redresare comandate.

2.2.2. In afara cazurilor in care procesul tehnologic impune utilizarea motorului sincron, instalarea acestui tip de motor, pentru ridicarea factorului de putere se va putea adopta numai daca rezulta avantajos tehnico - economic in comparatie cu folosirea motorului asincron, impreuna cu o baterie de condensatoare la borne.

2.2.3. Cresterea factorului de putere prin mijloace naturale se recomanda cu prioritate.

2.3. Alegerea tipului de instalatii de compensare

2.3.1. Bateriile de condensatoare sunt se vor utiliza, de regula, ca mijloc specializat de compensare a puterii reactive.

2.3.2. Pentru consumatorii care prezinta regim deformant sau fluctuatii rapide de sarcina ( fliker ), se recomanda utilizarea de surse statice de putere reactiva, reglabile cu tiristoare.

2.3.3. De regula, bateriile de condensatoare sunt de joasa tensiune sub 250 kVAr si bateriile de medie tensiune cu puteri sub 1000 kVAr vor fi prevazute cu posibilitatea de deconectare manuala, prin intreruptor sau contactor, si vor fi protejate impotriva scurtcircuitelor.

2.3.4. Bateriile de joasa tensiune, cu puteri sub 100kVAr, pot fi racordate direct la bornele receptoarelor, ca baterii fixe, fara aparataj de deconectare propriu; acest tip de baterie se poate folosi si pentru a compensa consumul de putere reactiva de mers in gol al transformatoarelor de distributie in urmatoarele conditii:

puterea bateriei nu va depasi 20 % din puterea nominala a transformatorului;

transformatoarele vor fi echipate pe MT cu intreruptoare.

2.3.5. Pentru compensarea individuala a motoarelor asincrone de medie si joasa

tensiune se recomanda sa se conecteze direct la bornele motoarelor respective baterii de condensatoare cu o putere care sa nu depaseasca 90 % din consumul de putere reactiva al mersului in gol. Conectarea bateriilor se va face cu verificarea prealabila a regimului deformant.

2.3.6. Bateriile de condensatoare automatizate si fractionate se instaleaza numai la bare cu consum important; puterea pe treapta va fi de maximum 250 kVAr la joasa tensiune si cuprinsa intre 1000 si 4800 kVAr la medie tensiune.

2.3.7. Bateriile de joasa tensiune se instaleaza, de regula, in interior; bateriile de medie tensiune se recomanda sa se instaleze in exterior. Instalatiile de compensare a puterii reactive trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice specifice consumatorului unde se vor amplasa.

In cazul motoarelor, bateriile de condensatoare se instaleaza in interior.

VII. NORMATIV PRIVIND METODOLOGIA DE CALCUL AL CURENTILOR DE

SCURTCIRCUIT IN RETELELE ELECTRICE CU TENSIUNEA PESTE 1 kV -

PE 134/95

1. CONSIDERATII GENERALE

1.1. Normativul se aplica la calculul curentilor de scurtcircuit in instalatii electroenergetice de curent alternativ, cu tensiune peste 1 kV, pentru defecte transversale simple, respectiv: scurtcircuit trifazat simetric, scurtcircuit bifazat, scurtcircuit bifazat cu pamant, scurtcircuit monofazat.

. Calculul curentilor de scurtcircuit este necesar sa se efectueze la:

a)      dimensionarea instalatiilor noi la solicitari dinamice si termice;

b)      verificarea instalatiilor existente la solicitari de scurtcircuit, in conditii de dezvoltare ainstalatiilor sistemului energetic national;

c)      stabilirea protectiei prin relee din instalatiile electrice , a automatizarilor de sistem ca - tipuri si reglaje;

d)      determinarea influentei liniilor de inalta tensiune asupra liniilor de telecomunicatii, in vederea stabilirii masurilor de protectie a acestora din urma;

e)      determinarea nivelului supratensiunilor de comutatie;

f)       caravterizarea sistemului energetic in raport cu o anumita bara a sistemului, atunci cand se fac studii privind posibilitatile de racordare a unui consumator cu anumite caracteristici deosebite ( regim deformant, socuri de putere reactiva etc.);

g)      analiza funcsionarii unor consumatori nesimetrici ( de exemplu cuptoare electrice cu arc, cale ferata cu alimentare monofazata etc.);

h)      intocmirea de scheme echivalente necesare in studii de stabilitate statica sau dinamica, optimizari de regim.

1.3. Premizele pentru calculul curentilor de scurtcircuit sunt in functie de scopul studiului. Astfel, penreu determinarea solicitarilor la scurtcircuit in retelele de inalta tensiune este suficienta efectuarea calculelor in ipoteze simplificatoare, care admit:

egalitatea in modul si argument a tuturor tensiunilor electromotoare (t.e.m.);

neglijarea rezistentelor retelelor aeriene, considerandu-se liniile ca simple reactante;

neglijarea susceptantei capacitive a liniilor in schemele de secventa directa si inversa;

neglijarea sarcinilor, considerandu-se numai aportul motoarelor sau compensatoarelor sincrone, precum si al motoarelor sincrone, numai daca sunt in aproprierea locului de defect si au o anumita putere totala.

2.DEFINITII UTILIZATE IN CALCULUL CURENTILOR DE SCURTCIRCUIT

2.1. Scurtcircuit - legatura galvanica, accidentala sau voita, printr-o impedanta de valoare relativ redusa, intre doua sau mai multe puncte ale unui circuit care, in regim normal, au tensiuni diferite.

2.2. Curent de scurtcircuit - curentul care se inchide la locul de scurtcircuit.

Curentul de scurtcircuit este, initial, asimetric in raport cu axa de timp si poate fi descompus intr-o componenta de curent periodica (simetrica) si o componenta aperiodica.

2.3. Curent de scurtcircuit de soc - valoarea maxima a unui curent de scurtcircuit.

Aceasta valoare depinde de momentul aparitiei scurtcircuitului ( valoarea si faza tensiunii electromotoare). Calculul se face considerand conditiile in care exista curentii maximi posibili.

2.4. Curent tranzitoriu de scurtcircuit - valoarea efectiva a curentului de scurtcircuit, determinata considerand reactantele retelei si reactantele tranzitorii longitudinale ale generatoarelor.

2.5. Curent permanent de scurtcircuit - valoarea efectiva a curentului de scurtcircuit care ramane dupa trecerea fenomenelor tranzitorii. Aceasta valoare depinde de caracteristicile retelei si ale celor de reglaj ale generatoarelor.

2.6. Scurtcircuit departe de generator - un scurtcircuit in timpul caruia valoarea componentei simetrice de c.a. ramane practic constanta.

2.7. Scurtcircuit aproape de generator - un scurtcircuit in care cel putin o masina sincrona contribuie cu un curent de scurtcircuit net initial, care este mai mare decat dublul curentului sau nominal, sau un scurtcircuit la care motoarele sincrone si asincrone contribuie cu peste 5% din curentul initial de scurtcircuit simetric, fara aportul motoarelor.

2.8. Reactanta supratranzitorie longitudinala a masinii sincrone - reactanta in momentul scurtcircuitului. Se defineste ca raportul dintre valoarea initiala a unei variatii bruste a amplitudinii fundamentale componentei tensiunii electromotoare induse, produsa de fluxul longitudinal total al indusului si valoarea varitiei simultane a amplitudinii fudamentalei componentei longitudinale a curentului indus, masina rotindu-se la turatia nominala.

2.9 Circuit electric echivalent - un model de descriere a functionarii unui circuit printr-o retea de elemente ideale.

2.10. Timp minim de deconectare - cel mai scurt timp intre inceputul unui curent descurtcircuit si prima separare a contactelor unui pol al aparatului e deconectare. Este suma dintre timpul cel mai scurt de actionare al protectiei si cel mai scurt timp de deschidere al intreruptorului.

3.METODE SI CAI DE DETERMINARE

A SOLICITARILOR DE SCURTCIRCUIT

3.1. Ipoteze de calcul

3.1.1 Un calcul complet de scurtcircuit trebuie sa dea variatia in timp a curentilor la punctul de scurtcircuit, de la inceputul acestuia pina la eliminarea lui, in corelatie cu valorile instantanee ale tensiunii la inceputul scurtcircuitului.

3.1.2. Evolutia curentului de scurtcircuit este direct influentata de pozitia locului de scurtcircuit fata de generatoare. Astfel:

a)      scurtcircuit departe de generator, caz in care componenta periodica alternativa a curentului de scurtcircuit are o valoare practic constanta pe toata durata scurtcircuitului;

b)      scurtcircuit aproape de generator, caz in care componenta periodica alternativa a curentului de scurtcircuit are o valoare ce variaza in timp, variatie ce trebuie avuta in vedere la stabilirea valorii curentului de rupere si permanent.

In cazul unui scurtcircuit departe de generator, de regula prezinta interes numai valoarea componentei simetrice de c.a. si valoarea de varf a curentului de scurtcircuit

In cazul unui scurtcircuit aproape de generator trebuie determinate valorile componentei alternative a curentului de scurtcircuit la timpul zero, in regim permanent, precum si la timpul de rupere si curentul de soc. Aceasta variatie se poate stabili considerand:

a)      modificarea impedantelor surselor in timp si refacand calculul pentru diferite momente ( initial- cu reactante supratranzitorii, la timpul de rupere - cu reactante tranzitorii, permanent - cu reactante sincrone);

b)      curbe sau/si relatii de variatie in timp a aportului la scurtcircuit a generatoarelor de diferite tipuri, in functie de distanta dintre generator si locul de defect.

3.1.5. Calculul curentilor minimi si maximi de scurtcircuit se bazeaza pe urmatoarele simplificari:

a)      pe durata scurtcircuitului nu se produce o schimbare in ceea ce priveste numarul de circuite afectate ( adica un scurtcircuit trifazat ramane trifazat, un scurtcircuit monofazat ramane monofazat etc.);

b)      ploturile transformatoarelor se considera in pozitia reala;

c)      nu se considera rezistenta arcului.

3.2. Metode de calcul

3.2.1. Calculul curentilor de scurtcircuit simetrici si nesimetrici se face utilizand metoda componentelor simetrice.

3.2.2. Metoda componentelor simetrice necesita calculul a trei componente independente ( de secventa directa, inversa si homopolara), fara legaturi intre ele in afara conditiilor de la locul de scurtcircuit

Fiecaredintre aceste componente are propria ei impedanta.

3.2.3. Valorile impedantelor directa si inversa difera esential numai in cazul masinilor rotative. In cazul in care scurtcircuitul este departe de generator, se admite egalitatea lor.

Impedantele homopolare sunt,de regula, diferite de cele directe si pot fi mai mari sau mai mici decat acestea.

3.2.4. Schema pentru calculul curentilor de scurtcircuit, daca se aplica teoria componentelor simetrice, se intocmeste numai pentru o faza, atat in calculul scurtcircuitelor simetrice cat si al celor nesimetrice.

3.2.5. Toate elementele retelei care intervin in calculul curentilor de scurtcircuit se introduc in schema de calcul prin impedantele lor.

Impedantele pot fi exprimate in ohmi sau in unitati relative.

3.2.6. In cazul schemelor cu mai multe trepte de tensiune, cuplate prin transformatoare, toate impedantele trebuie raportate la aceeasi treata de tensiune( de regula cea la care are loc defectul)

In cazul exprimarilor in unitati relative, toate impedantele trebuie raportate la la o aceeasi impedanta de baza, sau, ceea ce este echivalent, la o aceeasi putere de baza si tensiune de baza.

3.2.7. Daca se calculeaza curentii de scurtcircuit in puncte cu tensiuni diferite, impedantele exprimate in ohmi se modifica, dar impedantele in unitati relative raman neschimbate.

VIII. NORMATIV

PRIVIND PROIECTAREA SI EXECUTAREA BRANSAMENTELOR

PENTRU CLADIRI CIVILE - PE 155/92

1. GENERALITATI

1.1. Obiectul si domeniul de aplicare

1.1.1. Normativul are ca obiect stabilirea conditiilor generale de proiectare si executie a bransamentelor electrice, astfel incat sa fie asigurata securitatea persoanelor, buna functionare a instalatiilor, diminuarea pierderilor de energie si impiedicarea utilizarii ilicite a energiei electrice.

1.1.2. Normativul se aplica bransamentelor electrice noi si celor supuse unor lucrari de reparatii, pentru instalatii electrice cu tensiunea nominala intre faze de 0 kV din cladirile de locuit, comerciale, social culturale si administrative.

1.2.Terminologie specifica

1.2.1. Bransamentul electric este partea din instalatia de distributie a energiei electrice cuprinsa intre linia electrica (aeriana sau subterana) si instalatia interioara (a abonatului) care are scopul de a aduce energie electrica din retea in instalatia interioara.

Observatie: Punctul de delimitare a instalatiilor electrice dintre furnizor si consumator (abonat) il constituie bornele de iesire din contorul de masurare a energiei electrice.

Bransamentele pot fi individuale, cand servesc un singur abonat, sau colective, cand servesc mai multi abonati

1.2.2. Racordul electric este partea bransamentului cuprinsa intre linia electrica (aeriana sau subterana) si firida de bransament. Racordul electric poate fi aerian sau subteran.

1.2.3.Firida de bransament este componenta bransamentului in care se realizeaza conexiunile intre racordul electric si coloanele electrice si unde se monteaza aparatele de protectie a coloanelor la suprasarcina.

1.2.4. Firida principala este esta firida de bransament avind rolul de:

nod energetic pentru manevre de intrerupere si comutatie;

legatura intre racordul electric si coloanele electrice colective si/sau individuale;

protectie la scurt circuit a racordurilor si a coloanelor electrice.

1.2.5. Firida individuala este firida de bransament avand rolul de:

legatura intre racordul electric si coloanele electrice colective si/sau individuale;

protectie la scurtcircuit a coloanelor electrice.

1.2.6. Firida secundara este componenta bransamentului avand rolul de:

legatura intre o coloana electrica colectiva si coloanele electrice individuale ale abonatilor;

protectie la scurtcircuit a coloanelor electrice individuale;

masurare a energiei electrice consumate de abonat.

Sinonim: Firida de distributie si contorizare montata pe palier - FDCP

1.2.7. Coloana electrica este componenta bransamentului prin care se realizeaza legatura intre firida de bransament si instalatia electrica interioara a abonatului.

Coloanele electrice pot fi:

coloane electrice colective, care alimenteaza mai multi abonati si fac legatura intre firida de bransament si firida de distributie si contorizare

coloane electrice individuale, care alimenteaza un singur abonat.

1.2.8. Puterea instalata P_i este suma puterilor nominale ale tuturor receptoarelor electrice

alimentate din instalatia interioara a abonatului.

1.2.9. Puterea absorbita P_a este puterea maxima simultan absorbita de unul sau mai multi abonati, fiind egala cu produsul intre suma puterilor instalate si coeficientul de simultaneitate.

2. PRESCRIPTIILE DE DIMENSIONARE

2.1. Elementele de calcul

2.1.1. Dimensionarea bransamentelor se efectueaza pe baza puterilor absorbite

2.1.2. Pentru consumatorii casnici se iau in considerareputerile instalate din tabelul 1.

Tabelul 1

NOTA In valorile din acest tabel nu sunt cuprinse instalatii pentru incalzirea spatiului si/sau gatit electric.

Pentru determinarea puterilor absorbite se iau in continuare coeficientii de simultaneitate din tabelul 2.

Tabelul 2

2.1.3. Pentru cladirile comerciale, social - culturale si administrative, puterile instalate se vor determina prin calcul, in functie de marimea si destinatia acestora.

2.1.4. Racordurile si coloanele electrice se dimensioneaza astfel incat sa fie satisfacute conditiile de incalzire, verificarea dimensionarii facandu-se la conditiile de cadere de tensiune.

Caderile de tensiune nu trebuie sa depaseasca urmatoarele valori:

0,5 %, pentru racordurile electrice subterane;

1 %, pentru racordurile electrice aeriene;

1 %, pentru coloanele electrice colective sau individuale.

2.1.5. Racordurile electrice aeriene si coloanele electrice individuale se executa monofazat, pentru valori ale curentilor pana la 30 A inclusiv, si trifazat, pentru valori ale curentilor mai mari de 30 A sau pentru abonatii care au receptoare trifazate.

2.1.6. Coloanele electrice colective pot alimenta cel mult 20 de apartamente

2.1.7. Sectiunile coloanelor electrice colective din blocurile de locuinte nu trebuie sa depaseasca 3 x 70 + 35 mm², in cazul utilizarii aluminiului.

2.1.8. Sectiunile minime ale conductoarelor bransamentelor electrice, indiferent de valorile rezultate din calcul, vor avea urmatoarele valori:

10 + 16 mm² aluminiu, pentru racordurile electrice aeriene monofazate;

3 x 16 + 25 mm² aluminiu, pentru racordurile electrice aeriene trifazate;

2 x 6 mm² Al + 4 mm² Cu, pentru coloanele electrice individuale;

4 x 16 mm² Al + 100 mm² OL, pentru coloanele electrice colective.

2.2. Prescriptiile constructive

2.2.1. Componentele bransamentelor electrice (cabluri, conductoare, cleme, armaturi, tevi si tuburi de protectie, firide de bransament etc.) trebuie sa corespunda caracteristicilor tehnice din standardele de produs in vigoare.

2.2.2. In cazul racordurilor electrice aeriene, se folosesc firide individuale echipate cu sigurante automate.

2.2.3. In cadrul bransamentelor blocurilor de locuinte, se folosesc si firide secundare, avand contoarele montate centralizat.

2.2.4. Aparatajul electric pentru protectie la scurtcircuit trebuie ales astfel incat caracteristicile lui de functionare sa asigure selectivitatea protectiei, izoland portiunea defecta fara a se scoate din functiune intreaga instalatie. Pentru aceasta, curentii nominali ai sigurantelor (fuzibile sau automate) trebuie sa fie in crestere de la receptor spre sursa. Se recomanda ca intre curentii nominali ai doua sigurante consecutive, diferenta sa fie de cel putin doua trepte din sirul valorilor nominale.

2.2.5. Usile metalice ale firidelor de bransament trebuie sa fie legate la bara de nul de protectie prin intermediul unui conductor flexibil de Cu, cu sectiunea de 16 mm², cu papuci la ambele capete.

Pe fetele exterioare ale usilor firidelor de bransament, se aplica indicatoare de securitate conform STAS 297 / 1.2 - 80.

3. PRESCRIPTIILE DE MONTARE

3.1.Firidele de bransament

3.1.1. Firidele de bransament se monteaza in spatiul special amenajat in zid, in locuri cat mai accesibile personalului de exploatare.

Distanta intre nivelul pardoselii si partea inferioara a firidelor de bransament trebuie sa fie de 0,4 - 0,5 m.

3.1.2. Firidele secundare se monteaza in spatii comune (de exemplu, casa scarii etc.).

Distanta de la nivelul pardoselii la partea inferioara a firidelor secundare trebuie sa fie de 0,4 - 0,8 m, astfel incat inaltimea celui mai de sus vizor sa nu depaseasca 1,6 m.

3.2. Coloanele electrice

3.2.1. Conductoarele coloanelor electrice trebuie sa aiba sectiuni constante pe intregul traseu al coloanelor.

3.2.2. Pentru conductorul de protectie al coloanelor electrice colective, se foloseste o platbanda de otel zincat sau vopsit, avand sectiunea minima de 100 mm² sau o armatura sudata cu sectiunea echivalenta de cel putin 100 mm².

3.2.3. Conductorul de protectie al coloanelor electrice individuale trebuie sa fie legat in cazul firidelor de bransament la bara de legare la pamant, iar in cazul tablourilor de distributie ale consumatorilor la borna de legare la pamant de pe rama metalica a tablourilor, destinata special acestui scop.

3.2.4. Conductoarele unei singure coloane electrice trebuie sa fie montate intr-un singur tub de protectie.

3.2.5. Se interzice introducerea conductoarelor destinate altor scopuri in tubul de protectie al unei coloane electrice.

3.2.6. Traseul coloanelor electrice se alege astfel incat sa aiba lungimea minima. Se interzice trecerea coloanelor electrice prin camere de locuit, incaperi umede, bai, spalatorii sau locuri cu agenti corosivi fata de materialele coloanelor electrice.

3.2.7. Coloanele electrice trebuie sa fie amplasate astfel incat trecerea lor sa nu afecteze capacitatea portanta a structurii.

3.2.8. Se interzice innadirea conductoarelor pe traseul coloanelor.

3.2.9. In cazul abonatilor individuali (altii decat cei din blocurile de locuinte), la care contoarele de decontare a energiei electrice nu se monteaza in firidele secundare, la capatul dinspre contoare, conductoarele coloanelor electrice trebuie sa depaseasca extremitatea tubului cu cel putin 30 cm.

3.2.10.Montarea dozelor de trecere este obligatorie, in cazul in care:

lungimea coloanelor pe un traseu in linie dreapta, pe orizontala, depaseste 15 m;

coloanele electrice au un traseu cu mai mult de doua curbe intre firide sau mai mult de trei curbe intre firida si tabloul electric al consumatorilor.

OBSERVATIE! In cazul coloanelor in linie dreapta, pe verticala nu este necesara montarea dozelor de trecere, indiferent de lungimea traseului.

3.2.11. Fiecare coloana dintr-o firida de bransament trebuie marcata cu o eticheta.

3.3. Verificarile bransamentelor electrice

Verificarile bransamentelor cladirilor se face de catre personalul intreprinderilor furnizoare de energie electrica si are drept scop receptionarea lucrarilor si racordarea instalatiilor la reteaua electrica de distributie de joasa tensiune.

IX. NORMATIV PENTRU PROIECTAREA SI EXECUTAREA INSTALATIILOR CU TENSIUNI PANA LA 1000 V C.A. SI 1500 V C.C.

1.DOMENIU DE APLICARE

1.1. Prevederile normativului se aplica la proiectarea si executarea instalatiilor electrice aferente:

a)      cladirilor cu destinatie de locuinta;

b)      cladirilor comerciale;

c)      cladirilor publice (civile),

d)      cladirilor industriale (de productie);

e)      cladirilor agricole si horticole;

f)       cladirilor prefabricate;

g)      caravanelor, locurilor de campare si altora similare;

h)      santierelor, expozitiilor, targurilor, si altor instalatii temporare;

i)        constructiilor navale si vaselor de agrement;

j)       cladiri de depozitare.

1.2 Normativul se aplica la:

a)      circuite alimentate la tensiuni nominale ptna la 1000 V c.a. si 1500 Vc.c. inclusiv; in curent alternativ frecventele preferentiale care au fost luate in considerare in normativ sunt: 50 Hz, 60 Hz si 400 Hz. Nu este exclusa utilizarea altor frecvente pentru scopuri speciale;

b)      circuitele, altele decat circuitele interne ale aparatelor, lucrand la tensiuni de peste 1000 V si provenind de la o instalatie avand o tensiune care nu depaseste 1000 V c.a., ca de exemplu lampi cu descarcare, filtre electrostatice;

c)      orice sistem de pozare care nu face obiectul standardelor receptoarelor;

d)      toate instalatiile de utilizare ale consumatorilor exteriori cladirilor;

e)      cablarile fixe de telecomunicatii, semnalizare, comanda si altele similare (exclusiv circuitele interne ale aparatelor);

f)       extinderi sau modificari ale instalatiilor existente afectate de extindere sau modificare, reparatii capitale sau modernizari.

1.3.Prevederile normativului nu se aplica la:

a)      echipamentul electric de tractiune;

b)      echipamentul electric al autovehicolelor;

c)      instalatiilor electrice de la bordul navelor;

d)      instalatiilor electrice ale aeronavelor;

e)      instalatiile in mina;

f)       echipamentelor de reducere a interferentelor radio, cu exceptia celor care afecteaza securitatea instalatiilor;

g)      imprejmuirile electrice;

h)      protectia cladirilor impotriva trasnetelor;

i)        sistemele de producere, distributie si transport pentru consumatorii publici;

j)       la depozite de materiale pirotehnice si explozive.

Normativul se aplica numai pentru alegerea si conditiile de instalare ale echipamentului electric

2.CONDITII DE AMPLASARE SI MONTARE

A INSTALATIILOR ELECTRICE

2.1. Conductoarele electrice, tuburile de protectie si barele se amplaseaza fata de conductele altor instalatii si fata de elementele de constructie, respectandu-se distante minime normate.

2.2. Conductoarele, barele, tuburile etc., sepot dispune pe trasee comune cu traseele altor instalatii cu conditia ca instalatia electrica sa fie dispusa:

deasupra conductelor de apa, de canalizare si de gaze petroliere lichefiate;

sub conductele de gaze naturale si sub conducte calde (cu temperaturi peste + 40^o C

2.3. Trebuie evitata amplasarea instalatiilor electrice pe trasee comune cu acelea ale altor instalatiisau utilaje care ar putea sa le periclitezein functionare normala sau in caz de avarie.

2.4. Nu se admite amplasarea instalatiilor electrice sub conducte sau utilaje pe care se poate sa apara condens.

2.5. Se interzice amplasarea instalatiilor electrice in interiorul canalelor de ventilare.

2.6 Montarea pe materiale combustibile a conductelor electrice cu izolatie normala, a claburilor fara intarziere la propagarea flacarii, a tuburilor din materiale plastice, a aparatelor si echipamentelor electrice cu grad de protectie inferior IP 54, se face interpunand materiale incombustibile intre acestea si materialul combustibil sau elemente de distantare care pot fi:

straturi de tencuiala de min. 1 cm. grosime sau placi din materiale electroizolante incombustibile cu grosimea de min. 0,5 cm., cu o latime care depaseste cu cel putin 3 cm. pe toate laturile elementului de instalatie electrica;

elemente de sustinere din materiale incombustibile ( de ex. console metalice etc.) care distanteaza elementele de instalatie electrica cu cel putin 3 cm. fata de elementul combustibil.

Masurile pentru evitare contactului direct cu materialul combustibil se aplica atat la montarea aparenta cat si la montarea sub tencuiala a elementelor de instalatii electrice.

3. CONDITII PENTRU LEGATURILE ELECTRICE

. Legaturile electrice ale conductoarelor sau barelor intre ele, la aparate sau elemente metalice, se executa prin metode si mijloace prin care sa se asigure realizarea unor contacte electrice cu rezistenta de trecere comparabila cu rezistenta ohmica a conductoarelor imbinate, sigure in timp si usor de verificat.

3.2.Legaturile electrice intre conductoare izolate pentru imbinari sau derivatii se fac numai in accesoriile special prevazute in acest scop (doze, cutii de legatura etc.)

3.3. Legaturile pentru imbinari sau derivatii intre conductoare de cupru se fac prin rasucire si matisare, princleme speciale sau prin presare cu scule si accesorii corespunzatoare.

Legaturile conductoarelor de cupru executate prin rasucire si matisare trebuie sa aiba minimum 10 spire, o lungime a legaturii egala cu de 10 ori diametrul dar de cel putin 2 cm si se cositoresc.

3.4. Legaturile pentru imbinari sau derivatii intre conductoare de aluminiu trebuie sa se faca prin cleme speciale (cu suprafete de strangere striate si elemente elastice), prin presare cu scule adecvate si elemente de racord speciale, prin metalizareasociata cu lipire sauprin sudare.

Inainte de executarea legaturii, capetele conductoarelor de aluminiu se curata de oxizi. Face exceptie legatura executata prin presare care nu necesita o astfel de pregatire.

3.5 Se interzice executarea legaturilor electrice cu conductoare de aluminiu prin simpla rasucire.

3.6. Legaturile intre conductoarele de cupru si conductoarele de aluminiu se fac prin cleme speciale (cupal), metalizare asociata cu lipire sau prin presare.

3.7.Legaturile barelor se executa cu ajutorul suruburilor, clemelor sau prin sudare.

3.8. Legarea conductoarelor la aparate, echipamente, masini, elemente metalice etc. se face prin strangere mecanica cu suruburi, in cazul conductoarelor cu sectiuni mai mici sau egale cu 10 mm² si direct sau prin intermediul papucilor sau clemelor speciale in cazul conductoarelor cu sectiuni egale sau mai mari de 16 mm² La conductoarele care se leaga la elemente mobile, legaturile se prevad cu elemente elastice cu suprafete striate.

3.9.Legaturile conductoarelor de protectie trebuie executate conform STAS 12604/4,5 prin sudare sau prin insurubari, cu contrapiulite, inele de siguranta (saiba elastica) pentru asigurarea impotriva desurubarii.

4. SISTEME DE POZARE SI MONTARE

4.1. Conductoarele izolate folosite la exterior, trebuie sa aiba izolatia rezistenta la intemperii.

4.2. Distanta maxima admisa intre doua suporturi consecutive pentru sustinerea izolatoarelor de pe peretii cladirilor este de 4 m.

4.3. Conductele electrice montate liber in exterior se instaleaza astfel incat gheata sau zapada de pe acoperisuri sa nu le poata atinge prin cadere.

4.4. Coborarile din distributiile cu conductoare neizolate sau izolate montate liber, spre masini electrice, aparate etc. trebuie executate cu conductoare izolate. Sub inaltimea de 2,5m de la pardoseala, conductele electrice trebuie protejate mecanic si impotriva atingerilor directe.

4.5. Ramificatiile din distributiile cu conducte electrice libere se executa numai in zonele de fixare pe suporturi. Ramificatiile se fixeaza astfel incat sa nu solicite la tractiune conductele electrice din traseul principal

4.6. In tuburi, tevi, plinte, profile sau in goluri trebuie montate numai conductoare izolate.

4.7. Se interzice instalarea conductelor electrice in tuburi sau tevi montate in pamant.

4.8. Conductele electrice care apartin aceluiasi circuit electric, inclusiv conducta de protectie , trebuie instalate in acelasi element de protectie (tub, gol de plinta, profil, gol de element de constructie etc.).

4.9. Se admite instalarea separata a conductorului de protectie in cazurile si in conditiile prevazute in STAS 12604/5.

4.10. Tuburile si tevile din PVC trebuie manevrate si instalate tinand seama de limitele de temperatura a mediului ambiant prevazute in standardele de produs.

4.11. Tuburile si tevile metalice rigide sau flexibile se utilizeaza in orice categorie de incaperi sau mediu.

4.12. Tuburile si tevile metalice sau din material plastic se instaleaza aparent, ingropat, inglobat in elemente de constructie incombustibile di clasa CA 1( C0) sau in golurile acestora.

4.13. In incaperile in care in tuburi si tevi poate patrunde sau se poate colecta apa de condensatie (de ex. incaperi din clasa de mediu AD 3 (U2), AD 4 (U3), tuburile si tevile orizontale trebuie montate cu pante de o 1 % intre doua doze.

Se recomanda ca in incaperi de locuit si similare traseele tuburilor orizontale pe pereti sa fie distantate la circa 0,3 m de plafon

5. CONDITII COMUNE PENTRU ALEGEREA SI MONTAREA MATERIALELOR

5.1. a) La circuitele electrice pentru alimentarea receptoarelor de importanta deosebita cum sunt : receptoarele din blocul operator, din incaperile pentru reanimare si din incaperile pentru servicii de urgenta din cladiri de spitale si similare este obligatorie folosirea conductoarelor si barelor de cupru.

5.2.. Plintele de distributie din PVC trebuie montate la distante de minim3 cm. de locurile ( pervazurile) din material combustibil a usilor si ferestrelor si de 10 cm. fata de pardoseala

5.3. Se interzice supunerea legaturilor electrice la eforturi de tractiune. Fac exceptie de la aceasta prevedere legaturile liniilor de contact ce alimenteaza receptoarele mobile si legaturile conductelor electrice instalate liber, pe suporturi corespunzator alcatuite si dimensionate.

5.4.. Trebuie evitata montarea tuburilor pe pardoseala combustibila a podurilor. Daca tuburile se monteaza totusi pe padoseala combustibila a podurilor, ele trebuie sa fie metalice.

5.5. Se interzice inbinarea tuburilor la trecerile prin elementele de constructii

Conductele punte cu izolatie si manta din PVC trebuie montate inglobat in tencuiala sau instalate in golurile canalelor elementelor din beton

Se admite utilizarea conductelor punte in montaj aparent numai pe trasee ferite de deteriorari mecanice.

5.7. Curbarea pe lat a conductelor INTENC se face cu o raza de curbura cel putin egala cu de 4 ori diametrul exterior al acestora, taindu-se puntea dintre conducte pe o lungime aproximativ egala cu de doua ori raza de curbura

5.8.. In dozele de aparat si de derivatie, la conducta punte se lasa capete de rezerva de minimum 70 mm, iar la locurile pentru legarea corpurilor de iluminat, de cel puztin 150 mm.

Legarea cordoanelor electrice la aparatele de racord (prize) si la receptoare, (pentru instalatii electrice mobile), trebuie sa se faca astfel incat legaturile sa nu fie supuse la eforturi de tractiune.Se prevad lungimi suplimentare egale cu circa 5%10% din lungimea necesara pentru evitarea solicitarii cordonului.

6. APARATE, ECHIPAMENTE SI RECEPTOARE ELECTRICE

6.1. Se interzice amplasarea aparatelor, echipamentelor si receptoarelor electrice in locuri in care ar putea fi expuse direct la apa, ulei, substante corozive, caldura, aburi sau socuri mecanice, daca aceasta amplasare poate fi evitata prin montare la distanta.

In cazurile in care nu se poate evita amplasarea in pozitii expuse, trebuie luate masuri corespunzatoare de protectie( de grade de protectie corespunzatoare)

6.2. Echipamentele electrice, cu exceptia tablourilor de apartament, trebuie instalate in incaperi cu destinatie speciala in care lucreaza persoane calificate, din clasa BA 5 (EE), in firide, dulapuri, carcase etc. la care este permis numai accesul persoanelor insarcinate cu exploatarea lor.

6.3. Intrerupatoarele, comutatoarele si butoanele de lumina trebuie montate numai pe conductoarele de faza.

Intrerupatoarele, comutatoarele si butoanele se monteaza la inaltimea de 0,6..1,5m masurata de la axul aparatului pana la nivelul pardoselii finite.

6.4. Butonul de sonerie din locuinte se monteaza direct pe conductorul de faza a circuitului de sonerie sau pe primarul transformatoarelor de sonerie, iar butonul de sonerie va fi de tip corespunzator tensiunii de 220V.

6.5. In cladirile de locuit se prevad in fiecare incapere de locuit cel putin doua prize.In dependinte (bucatarie, vestibul, culoar, oficiu, boxa etc.) se prevad prize dupa necesitati.

6.6. Prizele trebuie montate pe pereti la urmatoarele inaltimi masurate de la axul aparatului pana la nivelul pardoselii finite:

peste 2m la scoli, in clase;

peste 1,5m in camere de copii din crese, gradinite, camine, spitale de copii si alte cladiri similare;

peste 0,1m in alte incaperi decat grupuri sanitare, dusuri, bai, spalatorii si bucatarii, indiferent de natura pardoselii.

6.7. Este obligatorie folosirea prizelor cu contact de protectie in incaperi cu pardoseala conductoare electric (mozaic, ciment, gresie etc.), in incaperi din clasa AE 5 (PC) si in incaperi in care se utilizeaza tehnica de calcul.

6.8. Sigurantele automate cu filet si intreruptoarele automate se pot utiliza atat pentru separare cat si pentru conectare si deconectare sub sarcina.

6.9. La montarea sigurantelor cu filet, conductorul de faza se leaga la contactul central al soclului

6.10. In cazul utilizarii unui intreruptor general automat al tabloului general de distributie acesta nu trebuie prevazut cu protectie de tensiune minima (sa nu declanseze la functionarea AAR-urilor din amonte).

6.11. Legaturile electrice intre elementele componente ale tablourilor de distributie , pentru curenti mai mari de 100 A se executa in mod obisnuit in bare.

6.12. Tablourile de distributie se instaleaza astfel incat inaltimea laturii de sus a tablourilor fata de pardoseala finita sa nu depaseasca 2,3 m.

Fac exceptie tablourile din locuinte pentru care se admite o inaltime de cel mult 2,5 m.

6.13. Coridorul de acces din fata sau din spatele unui tablou, se prevede cu o latime de cel putin 0 m masurata intre punctele cele mai proeminente ale tabloului si elementele neelectrice de pe traseul coridorului(pereti, balustrade de protectie etc.).

6.14. La coridoarele de acces ale tablourilor de distributie, formate din mai multe panouri cu o lungime totala mai mare de 10 m, se prevede accesul pe la ambele capete.

In cazul coridoarelor cu o latime mai mare de 3m, prevederea a doua cai de acces nu este obligatorie.

6.15. Alimentarea receptoarelor electrice din clasele 0, II si III de protectie impotriva socurilor electrice ( definite conform SR CEI 60536) se face din circuite fara conductor de protectie, iar a receptoarelor din clasa I de protectie , prin circuite cu conductor de protectie.

6.16. Intrerupatoarele si comutatoarele din circuitele electrice pentru alimentarea lampilor fluorescente se aleg pentru un curent nominal de minim 10A. Se admit ]ntrerupatoare cu un curent nominal de 6 A in cazul in care circuitul alimenteaza un corp de iluminat cu o singura lampa fluorescenta.

Intrerupatoarele, comutatoarele cu carcasa metalica nelegata la pamant sau conductor de protectie si prizele fara contact de protectie se instaleaza in incaperi de productie, fata de elemente metalice in legatura cu pamantul, la o distanta de:

m in incaperi periculoase sau foarte periculoase si in incaperi de productie sau de lucru ( laboratoare, spitale, spalatorii mari, etc.)

m in alte tipuri de incaperi.

Se admite ca prizele in carcasa metalica, daca fac parte din instalatii electrice in care s-au aplicat pentru protectie alimentarea la tensiune redusa de protectie sau separarea de protectie, sa fie instalate la orice distanta fata de elemente metalice in legatura cu pamintul

Distanta de izolare in aer intre partile sub tensiune neizolate ale tabloului trebuie sa fie de cel putin:

50 mm , pana la elementele de constructie ( usi pline, pereti, etc.);

100 mm, pana la pereti sau usi din plasa;

200 mm, pana la bariere de protectie

Peretii si ingradirile de protectie si usile pline sau din plasa se executa cu inaltimea de minimum 1,7 m, iar barierele cu inaltimea de minimum 1,2 m.

6.19. Este admisa racordarea prin prize la circuitul de alimentare a receptoarelor electrice cu putere nominala pana la 2 kW

Receptoarele cu puteri peste 2 kW, se pot racorda prin prize sau prin racorduri fixe, iar pentru conectarea si deconectarea acestora, receptoarele se prevad cu dispozitive de actionare ( de ex. contactoare ) pe circuitul fix de alimentare, daca receptorul nu este echipat cu intreruptor de catre producator.

7. INSTALATII ELECTRICE DE PRIZE SI ILUMINAT NORMAL

7.1.Circuitele iluminatului normal trebuie sa fie distincte de circuitele de priza.

7.2. Se admit doze comune pentru circuitele de iluminat normal, de prize, de comanda si de semnalizare, daca circuitele respective functioneaza la aceeasi tensiune.

7.3. Circuitele si dozele iluminatului normal trebuie sa fie distincte de cele ale iluminatului de siguranta.

7.4. Stabilirea numarului circuitelor de iluminat normal se face respectandu-se conditia de a nu se depasi o putere totala instalata de 3 kW pe un circuit monofazat si de 8 kW pe un circuit trifazat.

Fac exceptie circuitele de lumina din locuinte unde puterea totala instalata pe un circuit de lumina este de 1 kW, in cazul in care puterea instalata pe apartament este de pana la 9 kW (conform PE 155).

Fac exceptie, de asemenea, circuitele de lumina din spatiile comune ale cladirilor de locuit (de ex. holuri, scari, etc.) unde puterea totala instalata este de 1 kW.

7.5. In cladirile de locuit trebuie sa se prevada cel putin cate un loc de lampa in fiecare incapere de locuit si dependinta.

In subsolurile cladirilor de locuit se admite prevederea de locuri de lampa respectandu-se conditiile din STAS 6646/1,2.

7.6 Stabilirea numarului de prize monofazate in cladirile de locuit si social - culturale se face considerand o putere instalata pe circuit de 2 KW.

In locuinte, pentru receptoare cu puteri de minimum 2 kW (de ex. masini de spalat, aparate de climatizare etc.), trebuie prevazut cate un circuit de priza separat.

Sectiunile conductoarelor se dimensioneaza corespunzator puterii receptorului respectiv dar nu vor fi mai mici decat cele din anexa 6.

7.7. Prizele cu tensiunea de 230 V sunt prevazute cu contact de protectie.

7.8. Dimensionarea circuitelor care alimenteaza prize de tensiuni reduse sau prize de separatii, se face pe baza puterii nominale a transformatorului de protectie, respectiv de separare.

7.9. Trebuie evitata traversarea incaperilor din clasele de mediu AD 2 (U1), AD 3 (U2), AD 4 (U3), AF 2, AF 3, AF 4 (K), AA 5 (T), AE 5 (PC) si din categoria BE 2 (C) cu circuite electrice care deservesc alte incaperi.

Fac exceptie incaperile pentru bucatarii si bai din locuinte, precum si alte cazuri justificate de catre proiectant, in care se admit astfel de traversari.

7.10. Alimentarea transformatorului de sonerie sau soneriei de 220 V se face dintr-un circuit de iluminat normal, dintr-un circuit de prize sau direct din tabloul de distributie.

8. CORPURI DE ILUMINAT. CONDITII DE ALEGERE, DE MONTAJ SI DE ALIMENTARE

8.1. Corpurile de iluminat se aleg si se monteaza respectandu-se pe langa prevederile din acest normativ si conditiile din STAS 6646/ 1, 2, 3.

8.2 Alegerea corpurilor de iluminat si a surselor de lumina se face in functie de:

influentele externe;,

destinatia incaperilor si a constructiei;

cerintele luminotehnice;

masurile de protectie impotriva socurilor electrice;

regimul de functionare;

criterii economice;

8.3. In incaperi cu aglomerari de persoane se folosesc corpuri de iluminat executate din materiale incombustibile de clasa CA 1 (C0) sau greu combustibile de clasa CA 2a (C1).

8.4. In incaperi cu praf, scametibile, din clasa AE5 (PC) se aleg corpuri de iluminat pe suprafata carora temperatura va fi de cel mult 200 C.

8.5. Corpurile de iluminat echipate cu lampi incandescente, fluorescente sau cu descarcari in vapori metalici care se instaleaza in depozite de materiale combustibile, trebuie sa fie prevazute cu glob, respectiv cu difuzor si daca exista si pericol de socuri mecanice, vor avea si gratar protector.

8.6. Aceste corpuri de iluminat trebuie amplasate astfel incat un eventual scurtcircuit la ele sa nu poata provoca un incendiu.

8.7. Legarea carcasei corpurilor de iluminat la un conductor de protectie se face in cazurile si in conditiile date in STAS 12604 / 5.

8.8. Corpurile de iluminat cu elemente metalice accesibile (de ex. cu soclu metalic) nelegate la un conductor de protectie trebuie instalate fata de elemente in legatura cu pamantul la distanta de cel putin 0,8 m in incaperi "putin periculoase la socuri electrice" si la cel putin 1,25 m, in cele "periculoase sau foarte periculoase la socuri electrice" (definite in STAS 8275).

8.9. Conductorul de faza se leaga in dulia lampii la borna din interior, iar conductorul neutru la partea filetata a duliei.

8.10. Corpurile de iluminat echipate cu lampi incandescente se amplaseaza la urmatoarele distante masurate intre axa optica a sursei de lumina si materialul combustibil:

Fac exceptie corpurile de iluminat cu marcaj "F".

8.11. Corpurile de iluminat echipate cu lampi cu descarcari in vapori metalici se prevad cu dispozitive pentru imbunatatirea factorului de putere.

8.12. Dispozitivele pentru suspendarea corpurilor de iluminat (carlige de tavan, bolturi, dibluri etc.) se aleg astfel incat sa poata suporta fara deformari o greutate egala cu de 5 ori greutatea corpului de iluminat respectiv, dar nu mai putin de 10 kg.

9. CIRCUITE, COLOANE SI TABLOURI DE DISTRIBUTIE PENTRU ILUMINATUL DE SIGURANTA

9.1. Circuitele iluminatului de siguranta de tip 1,2 sau 3, trebuie dispuse pe trasee diferite de cele ale iluminatului normal sau distantate la cel putin 10 cm fata de traseele acestora. Se admit trasee comune si nu se normeaza distanta in cazurile in care circuitele iluminatului normal si ale iluminatului de siguranta sunt executate ingropat sub tencuiala sau inglobate in beton, daca pentru protectia conductelor electrice se folosesc tuburi metalice sau cand circuitele se executa in cabluri electrice armate.

9.2. Se pot utiliza circuite comune pentru diverse tipuri de iluminat de siguranta.

Face exceptie iluminatul de siguranta pentru continuarea lucrului din incaperile blocului operator de la spitale si clinici, care se prevede cu un circuit de alimentare distinct de cel ce alimenteaza orice alt iluminat de siguranta.

9.3. Tabloul de distributie pentru iluminatul de siguranta trebuie sa fie distinct de tabloul iluminatului normal in cazurile in care iluminatul de siguranta este de tip 1 sau 2.

Acest tablou se amplaseaza intr-o incapere diferita de aceea in care este instalat tabloul pentru iluminatul normal. Se admite si amplasarea in aceeasi incapere cu conditia luarii de masuri constructive sau de montaj prin care sa se evite afectarea tabloului iluminatului de siguranta.

9.4. In cazurile in care iluminatul de siguranta este de tip 3 sau 4 nu se impune tablou separat pentru iluminatul de siguranta dar, in tabloul de distributie la care este racordat, se prevad pentru iluminatul de siguranta elemente de comanda si de protectie separate si marcate distinct.

10. INSTALATII ELECTRICE DE FORTA

10.1. Alimentarea cu energie electrica a fiecarui receptor electric de forta trebuie sa se faca prin circuit separat.

Se admite alimentarea mai multor receptoare electrice de forta de aceeasi natura (de ex. motoare, etc.) printr-un circuit prevazut cu protectie comuna la scurtcircuit, daca puterea totala instalata a acestor receptoare nu depaseste 15 kW.

10.2.Dimensionarea conductelor circuitelor de alimentare si alegerea caracteristicilor dispozitivelor de protectie in cazul motoarelor se face tinandu-se seama si de simultaneitatea sarcinilor in regim normal si la pornire.

11. ALEGEREA, INSTALAREA SI ALIMENTAREA MOTOARELOR ELECTRICE

11.1. Puterea nominala a unui motor se alege din scara de puteri normalizate, la valoarea imediat superioara aceleia stabilite prin calcul.

11.2. Motoarele electrice se amplaseaza avandu-se in vedere asigurarea spatiului necesar pentru verificari, intretinere si reparatii.

12. PORNIREA MOTOARELOR ELECTRICE

12.1. In cazul consumatorilor racordati direct la reteaua de joasa tensiune a furnizorului, pornirea motoarelor electrice se face:

a)      direct, pentru:

motoare monofazate (cu tensiunea de 220 V) cu puteri pana la 4 kW inclusiv;

motoare trifazate (cu tensiunea intre faze de 380 V) cu puteri pana la 5,5 kW inclusiv;

b)      cu aparate de pornire, (pentru motoare cu puteri mai mari decat cele de la punctul a), la tensiunile respective.

12.2. La consumatorii alimentati din posturi de transformare proprii, puterea celui mai mare motor care porneste direct se determina prin calcul pe baza verificarii stabilitatii termice si dinamice a transformatoarelor de alimentare, dar nu va depasi 20% din puterea transformatoarelor respective.

12.3. La consumatorii alimentati din surse proprii de energie electrica, puterea motoarelor care pot fi pornite direct se determina pa baza de calcul, verificandu-se satisfacerea conditiei de pierdere de tensiune admisa.

13. PROTECTIA MOTOARELOR ELECTRICE

13.1. Motoarele electrice alimentate prin circuite separate trebuie prevazute pe toate fazele cu dispozitive automate de protectie la scurtcircuit (sigurante fuzibile etc.) si cu dispozitive de comanda si detectie automata a suprasarcinilor (contactoare cu relee termice etc.).

13.2. Protectia impotriva suprasarcinilor nu este obligatorie la motoarele cu puteri mai mici de 1,1 kW, alimentate prin circuite separate, cand supraincarcarea lor nu este posibila (de ex. motoare de actionare a ventilatoarelor etc.). In aceste cazuri se prevede numai protectia la scurtcircuit.

13.3.Protectia la tensiune nula sau la tensiune minima trebuie prevazuta:

la motoarele electrice care pornesc prin aparate de pornire cu actionare manuala;

la motoare electrice a caror pornire automata nu este permisa din motive de siguranta pentru personalul de exploatare sau datorita conditiilor impuse de procesul tehnologic.

13.4.Protectia la tensiune nula sau la tensiune minima in cazurile in care este necesara, se prevede la fiecare motor.

Se admite utilizarea in comun a unui dispozitiv de protectie la lipsa de tensiune pentru mai multe motoare in urmatoarele conditii:

in cazul in care motoarele sunt cu pornire directa, daca toate motoarele sunt instalate in aceeasi incapere si suma puterilor nominale este de maximum 15 kW;

in cazul in care motoarele pornesc prin dispozitive de pornire, daca toate motoarele sunt instalate in aceeasi incapere si dispozitivele lor de pornire sunt readuse automat in starea initiala de pornire, in cazul lipsei de tensiune.

13.5. Motoarele de curent continuu cu excitatie serie trebuie prevazute cu dispozitive de protectie impotriva cresterii turatiei peste valoarea admisa in cazul in care conditiile tehnice de functionare permit o asemenea crestere a turatiei sau cand aceasta crestere poate periclita personalul.

14. VERIFICAREA INSTALATIILOR ELECTRICE

14.1. Instalatiile electrice trebuie sa fie verificate in timpul executiei si inainte de punerea in functiune de catre executant conform ghidului, GP 052, normativelor C 56, PE 116, NSSMUEE 111 si CEI 60364 - 6 - 61.

14.2. In timpul executiei se face o verificare preliminara. Dupa executarea instalatiei se face verificarea definitiva, inainte de punerea in functiune, pe baza dosarului de instalatii de utilizare prezentat la furnizorul de energie electrica.

14.3. Verificarea preliminara consta din:

verificarea inainte de montaj a continuitatii electrice a conductoarelor;

verificarea dupa montaj a continuitatii electrice a instalatiei, inaintea acoperirii cu tencuiala sau a turnarii betonului de egalizare sau de rezistenta;

verificarea calitatii tuburilor ce se monteaza in cofraje;

verificarea aparatelor electrice.

14.4. De asemenea, de la caz la caz, in proiectul de executie se vor stabili lucrari de verificare preliminara dictate de specificul constructiei sau al modului de executie (continuitatea si corecta pozare a tuburilor montate in cofraj inaintea turnarii betonului, prevederea golurilor si sliturilor necesare executarii instalatiei electrice etc.).

14.5. Verificarea definitiva cuprinde:

verificari prin examinaer vizuala;

verificari prin incercari.

14.6. Verificarile prin examinari vizuale se executa pentru a stabili daca instalatiile electrice corespund proiectului si notelor de santier emise pe durata executiei, atunci cand este cazul. Astfel, se urmareste daca:

au fost aplicate masurile pentru protectia impotriva socurilor electrice prin atingere directa (de ex. distantele prescrise, barierele, invelisurile, etc.) prevazute in proiect;

au fost instalate barierele contra focului sau alte elemente care trebuie sa impiedice propagarea focului;

alegerea si reglajul dispozitivelor de protectie s-a executat corect, conform proiectului;

dispozitivele de separare si comanda au fost prevazute si amplasate in locurile corespunzatoare;

materialele, aparatele si echipamentele au fost alese si distributiile au fost executate in conformitate cu conditiile impuse de influentele externe;

culorile de identificare a conductelor electrice au fost folosite conform conditiilor din normativ;

conexiunile conductoarelor au fost realizate corect;

materialele, echipamentele si utilajele au fost amplasate astfel incat sunt accesibile pentru verificari si reparatii, asigura functionarea fara pericole pentru persoane si instalatii.

14.7. Verificarile prin incercari, se efectueaza de preferinta in urmatoarea ordine:

continuitatea conductoarelor de protectie si a legaturilor echipotentiale principale si suplimentare;

rezistenta de izolatie a conductoarelor;

separarea circuitelor;

rezistenta pardoselilor;

protectia prin intreruperea automata a alimentarii;

incercari functionale pentru echipamente neasamblate in fabrica.

14.8. Verificarea lucrarilor ascunse se face pe parcursul executarii acestora si se consemneaza in procese verbale care se vor atasa la procesele verbale de receptie.

14.9. Incercarea continuitatii conductoarelor de protectie si a legaturilor de egalizare a potentialelor, se efectueaza cu o sursa de tensiune de 4 - 24 V (in gol) in c.c. sau c.a. si un curent de minimum 0,2 A.

14.10. Rezistenta de izolatie a instalatiei electrice se masoara:

a)      intre conductoarele active luate doua cate doua;

b)      intre fiecare conductor activ si pamant.

Rzistenta de izolatie se masoara in c.c. cu tensiunile de incercare avand valorile din tabelulde mai jos si un curent de 1mA. Valorile rezistentei de izolatie trebuie sa fie cel putin egale cu cele din tabel.

Valorile rezistentei de izolatie

Daca instalatia are in componenta dispozitive electronice, se masoara rezistenta de izolatie intre conductoarele de faza si conductorul neutru, legate impreuna si pamant.

Toate masuratorile se fac cu instalatia deconectata de sursa de alimentare.

14.11. Separarea de protectie a unor circuite fata de altele si fata de pamant se verifica prim masurarea rezistentei de izolatie, in conditiile din tabelul 6.1., receptoarele fiind conectate in masura posibilitatilor.

14.12. Rezistenta de izolatie a pardoselii se va masura in toate cazurile in care se impune ca pardoseala sa fie izolanta. Se va masura rezistenta pardoselii in cel putin trei locuri, unele dintre ele fiind la cca. 1 m de la elementul conductor accesibil in incapere. Daca mai exista suprafete de podea importante in incapere se va masura si rezistenta lor.

Masurarea rezistentei se face cu doi electrozi in forma de disc, cu diametrul de 250 mm, avand o greutate de 40 Kg fiecare, amplasati la distanta de 0,8 m. Intre electrozi si pardoseala se aseaza o panza bine udata cu diametrul minim 270 mm. Se masoara rezistenta intre cei doi electrozi.

Masurarea rezistentei pardoselii se efectueaza in curent continuu la tensiunea de 500 V (daca tensiunea nominala a instalatiei este mai mica de 500 V) si de 1000 V (daca tensiunea nominala a instalatiei este mai mare de 500 V).

Rezistenta de izolatie masurata intre electrozi trebuie sa fie de cel putin 50 kΩ pentru tensiunea normala de 500 V si de cel putin 100 kΩ pentru o tensiune normala mai mare de 500 V, in orice punct de masurare.

14.13. Verificarea protectiei prin intreruperea automata a alimentarii se face:

verificandu-se functionarea dispozitivelor de protectie prin simulari de defecte;

verificandu-se continuitatea electrica a legaturilor de protectie;

verificandu-se valoarea rezistentei de dispersie a prizei de pamant.

Rezistenta de dispersie a prizei de pamant (naturala, artificiala sau complexa) se masoara conform prevederilor din prescriptiile specifice (STAS 12604 / 5 si CEI 60364 - 6 -61).

14.14. Ansamblurile de aparate care nu au fost montate in uzina ci pe santier (aparataj, motoare, comanda etc.) se supun unor incercari functionale pentru a verifica daca ele au fost corect montate. Ele se supun unor incercari dielectrice pentru a se constata daca se produc strapungeri sau conturnari.

Tensiunea de incercare in curent alternativ este data in tabelul alaturat pentru valori ale tensiunii de izolare cuprinse intre 60 V si 1000 V. Ea se aplica intre conductoarele active si masa la inceput cu 50% din valoare si apoi se creste pana la 100% si se mentine timp de un mint. Echipamentele se supun incercarii inaintea legarii lor definitive in instalatia electrica.

Valorile tensiunii de incercare

14.15. Daca o instalatie electrica a suferit modificari partiale, se admite ca inainte de darea in functiune sa se verifice numai partea modificata de instalatie, iar pentru instalatia extinsa sa se prezinte ultimele buletine.

14.16. La verificarea instalatiilor electrice ale constructiilor trebuie sa se respecte si prevederile din "Normativul privind verificarea lucrarilor de constructii si instalatiilor aferente" - indicativ C56 si "Ghidul criteriilor de performanta pentru instalatii electrice".

14.17. La verificarea sistemelor de protectie impotriva socurilor electrice, trebuie respectate si prevederile din seria SR CEI 60364 - 4, din normativul PE 116 si NSSMUEE 111.

14.18. In vederea punerii sub tensiune, la terminarea lucrarilor se efectueaza controlul executiei instalatiilor electrice. Acest control se finalizeaza printr-un certificat, care constituie componenta dosarului instalatiei de utilizare ce se depune la operatorul de retea.

15. CONDITII PENTRU INSTALATII DIN SPATII SPECIALE

15.1 In cazul compensarii locale (individuale), la receptoarele de putere mare (motor asincron, transformator etc.) puterea reactiva a bateriei de condensatoare trebuie sa compenseze cel mult 90% din puterea de mers in gol a receptorului.

15.2. In volumele 0,1 si 2 ale incaperilor cu bai sau dusuri nu este permisa amplasarea dozelor de legaturi.

15.3. In volumul 2 al incaperilor cu bai sau dusuri se admite montarea receptoarelor daca sunt de clasa II de protectie ( corpurilor de iluminat, corpuri de incalzire electrica) sau daca circuitele sunt protejate cu un dispozitiv diferential de cel mult 30 mA

15.4. In volumul 3 al incaperilor cu bai sau dusuri se admite instalarea prizelor numai in una dintre urmatoarele variante:

alimentate individual printr-un transformator de separare;

alimentate cu tensiune foarte joasa de protectie;

protejate printr-un dispozitiv de protectie la curent diferential de cel mult 30 mA.

In volumul 3 se admite montarea corpurilor de iluzminat daca au clasa I de protectie.

15.5. In zona litoralului, instalatiile electrice din cladiri se executa cu conductoare izolate in materiale plastice, protejate in tuburi din materiale electroizolante sau cu cabluri cu izolatie si manta din materiale plastice.

Se recomanda utilizarea conductoarelor din cupru.