Elementele regimului de aschiere la strunjire

Elementele regimului de aschiere la strunjire

1.Posibilitatea de prelucrare

dancimea de aschiere "t";

Avansul "s"

Viteza de aschiere "v"

In majoritatea cazurilor atat la strunjirile de degrosare cat si la finisare ,adaosul de prelucrare se indeparteaza intr-o singura trecere deoarece in constructia de masini actualmente se lucreaza cu adaosuri relative mici.

Pentru adaosuri de prelucrare simetrice adancimea de aschiere la strunjire se determina cu relatia:

T= 2Ac/2 [mm]

unde :

2Ac - adaosul de prelucrare pe diametrul pt. prelucrarea respectiva

In cazul prelucrarii prin strunjire valoarea avansului depinde de:

Rezistenta cutitului strungului;

Prin rezistenta placutelor din carburi metalice;

Eforturi admise de mecanismele de avans ale strungului;

Rigiditatea piesei de prelucrat ale strungului si ale dispozitivelor;

Precizia prescrisa piesei;

Calitatea prescrisa suprafetei prelucrate;

Rigiditatea sistemului tehnologic influenteaza alegerea avansului atat in cazul strunjirii de degrosare cat si cea de finisare.Alegerea avansului se face in functie de :materialul si dimensiunea piesei, materialul partii aschietoare a sculei si marimea adancimii de aschiere.

Avansul ales va fi verificat in functie de factori enumerati mai sus.

La strunjirea cu cutite avand taisul din carburi metalice este necesara verificarea avansului din punct de vedere al rezisentei placutei din aliaj dur .

La strunjire, ca si alte procedee de prelucrare prin aschiere, suprafata obtinuta nu este niciodata perfect neteda, ci prezinta o serie de neregularitati , uneori vizibila cu ochiul liber, alteori nu mai cu lupa sau cu microscopul.

1)Neregularitatile care iau nastere ca urmare ale varfului taisului sculei in timp si din cauza miscarii de avans.Acestea se produc in general la distante constante egale cu avansul de generare si determina forma de baza a micro geometriei suprafetei preluate in sectiuni paralele cu miscarea de avans;

2)Asperitatile cauzate de fenomene care insotesc procesul formarii si depunerii aschiei, astfel incat se formeaza microgeometria suprafetei in sectiuni paralele cu directia riscarii de aschiere; repartitia lor pe suprafata prelucrata este, in general, neregulata dar unele apar si cu o anumita periodicitate.