Profilul: TEHNIC

Tehnician mecatronist

SISTEMELE HIDRAULICE ALE SERVODIRECTIEI PENTRU CONDUCEREA AUTOCOMBINELOR DE CEREALE

I. MECANISMUL DE SUSPENDARE

1.1. Generalitati

Folosirea masinilor si utilajelor purtate si semipurtate pe tractor constituie una din caile principale pentru imbunatatirea indicilor tehnico-economici ai agregatelor.

Masinile purtate se caracterizeaza prin aceea ca nu au organe proprii de deplasare (roti de sprijin); cuplarea lor la tractor se face prin intermediul unui dispozitiv

Fig. 1. Transmisia pentru roata de curea plasata in spate.

-denumit mecanism de s u s p e n d a r e - cu ajutorul caruia se realizeaza ridicarea si coborirea masinii precum si mentinerea ei in pozitie de lucru.

In comparatie cu masinile tractate'si semipurtate, masinile purtate au o constructie mai simpla si sint mai usoare. Agregatele formate cu masini purtate au o manevrabilitate mai buna, deoarece raza lor de intoarcere este practic egala cu raza minima de viraj a tractorului iar agregatul poate fi manevrat si inapoi (cu masina ridicata). in acest fel se reduce timpul consumat la intoarcerea agregatelor la capetele parcelelor si, ca urmare, creste productivitatea lucrarilor efectuate de tractor.

Plasarea masinilor purtate pe corpul tractorului se face in functie de tipul si particularitatile constructive ale tractorului, de felul si constructia masinii, avindu-se'in vedere respectarea cerintelor agrotehnice si obtinerea unei manevrari comode a agregatului.

In fig 1 sint prezentate citeva variante de plasare a masinilor purtate pe tractor:

in spatele tractorului (fig. 1, a), este cazul cel mai raspindit;

frontala, cind masinile sint asezate in fata rotilor din fata ale tractorului (fig. 1);

laterala in ambele parti ale tractorului (fig. 1, c) sau numai intr-o parte (fig. 1 d), cind masinile sint asezate intre puntea din fata si cea din spate ;

combinate, cind pe tractor se monteaza doua sau trei masini plasate diferit: lateral si in spate (fig. 1, e si /) sau lateral si in fata (fig. 1, g). '

;In majoritate^ cazurilor, masinile sint plasate in spatele tractorului, deoarece cele mai multe lucrari rotile tractorului nu trebuie sa treaca peste terenul lucrat.

Fig.2. Plug semipurtat de tractor

Constructia mecanismului de suspendare

Mecanismul de suspendare reprezinta ansamblul de bare prevazute cu punctele articulate de cuplare,care serveste pentru cuplarea la tractor a masinilor purtate sau semipurtate.

Mecanismul de suspendare in trei puncte (fig. 3) este format din trei bare fixate articulat in punctele D, E si F de corpul tractorului: doua bare inferioare 1 - denumite tiranti laterali sau inferiori - si o bara superioara 9 - denumita tirant central saa,superior Capetele libere ale tirantilor formeaza cele trei puncte A, B si C la care se prinde masina agricola. Tirantu laterali sint legati cu arborele de actionare, prin intermediul unor tije de ridicare 3 si a unor brate 4 fixate pe arborele de' actionare 5.

Mecanismele de suspendare trebuie sa asigure indeplinirea urmatoarelor cerinte :

a)coborirea masinii in pozitia de lucru si asigurarea introducerii in sol, la adincimea necesara a organelor de lucru; "

b)       baterea masinii din pozitia de lucru si ridicarea acesteia la inalt.mea care sa asigure lumina minima necesara la transport; .

c)        reglarea pozitiei masinii in raport cu suprafata solului adica asigurareajarak, lismu uf dintre cadrul masinii sau planul de sprijin a1 organelor de ucru s suprafa a solului indiferent de pozi ia corpului tractorului in timpul deplasam.

d)   Reglarea pozitiei crentrului instantaneu de rotatie (CIR)al tirantilor .

O varianta a mecanismului de suspendare in trei puncte folosita la tractoarele pe senile de putere mare consta in realizarea unui mecanism de suspendare combinat: cu trei puncte de articulatie la masina si doua puncte de tractor. Cele doua puncte de la tractor sint dispuse in plan vertical (tirantii laterali se fixeaza intr-un singur punct plasat pe axa longitudinala a tractorului)

Fig 4

Caracteristicele dimensionale si cinematice ale elementelor mecanismului de suspendare,in trei puncte sint stabilite prin norme internationale, asigurindu-se.astfel posibilitatea sa cuplam la tractor a diferitelor tipuri de masini agricole, care, la rindul lor tipizate in ceea ce priveste plasarea, forma si dimensiunile triunghiului de legatura (de cuplare) puncte.

fig 5

II Instalatia de actionare hidrostatica a mecanismelor de suspendare

2.1. Actionarea mecanismelor de suspendare

Actionarea mecanismelor de suspendare s-a facut la inceput pe cale mecanica iar ma tarziu pe cale hidrostatica.   

S-au realizat si sisteme de actionare pneumatica, care se intilnesc in prezent numai in cazuri izolate de exemplu ia tractoarele UNIMOG, fabricate in R.F G ) . Aceste sisteme prezinta avantajul ca utilizeza numai o singura conducta(aerul evacuat se elimina in atmosfera) si nu apar dificultati deosebite privind etansarea .Tractoarele trebuie sa fie prevazute cu un compresorsi rezervor de aer coprimat.Instalatiile de actionare pneumatice prezinta dezavantajul ca diametrele cilindrilor de actionare sunt relativ mari, deoarece presiunea aerului nu depaseste in general valoarea de 10 daN/cm.

In plus masina nu poate fii fixata intr-o pozitie bine stabilita deoarece, din cauza compresibilitatii aerului, arpar oscilatii ale mecanismului de suspendare.

Sistemele de actionare hidrostatica a mecanismelor de suspendare a masinilor purtate s-au perfectionat continuu.Astfel, daca initial indeplineau numai functia de ridicare si coborare a masinilor purtate,constructiile actuale realizeaza si reglarea automata a parametrilor de lucru ai masinii.In plus,in ultimul timp , instalatii le de sctionare hidrostatica sunt prevazute si cu prize hidraulice suplimentare destinate actionarii la dinstanta a organelor de lucru ale mashinilor.

2.2. Actionarea hidrostatica a mecanismului de suspendare

Masina se cupleaza la mecanismul de suspendare in punctele A, B si C cu ajutorul triunghiului de prindere Ridicarea si coborirea masinii se face cu cilindrul hidraulic C_H care, prin pirghia actioneaza asupra arborelui 5. Prin rotirea bratelor de ridicare tijele modifica pozitia tirantilor laterali si, prin aceasta, pozitia intregului mecanism de suspendare. Instalatia hidrostatica de

Fig.6

actionare mai cuprinde, in afara de cilindrul de forta, o serie de elemente ca : rezervor, pompa, distribuitor, conducte, supape de siguranta etc. Dupa modul de plasare a elementelor componente, instalatiile hidrostatice de actionare se pot clasifica in trei tipuri (fig. 6):

-instalatii monobloc(fig. 6, a), la care toate elementele componente ale instalatiei sint montate intr-un corp comun formind un ansamblu separat ce se monteaza pe tractor ;

instalatii cu elemente dispersate (fig. 6, b), la care elementele componente constituie subansambluri separate ce se monteaza in diferite locuri pe tractor sau chiar pe masina agricola ;

instalatii partial monobloc (fig. 6, c), la care numai o parte din elementele componente sint montate intr-un ansamblu comun, restul formind subansambluri separate montate in diferite parti ale tractorului sau pe masina agricola.

In functie de operatiile pe care trebuie sa le realizeze, instalatiile de actionare hidrostatica a mecanismelor de suspendare trebuie sa asigure indeplinirea urmatoarelor cerinte:

a)        ridicarea in timp corespunzator a masinii din pozitia de lucru in pozitia de transport;

b) coborarea in timp corespunzator .a .masinii din. pozitia .de transport

in pozitia de lucru ;

c) mentinerea masinii in orice pozitie intermediara intre pozitia limita inferioara
(de lucru) si pozitia limita superioara (de transport) ;

d)       urmarirea denivelarilor terenului de catre masinile purtate prevazute cu roti de limitare (copiere) ;

e)        mentinerea parametrilor de lucru ai masinilor (adincimea sau inaltimea de lucru a organelor active, forta de tractiune) la valorile stabilite initial (prin reglaj), indiferent de situatiile care apar in timpul lucrului (modificarea rezistentei specifice a solului, neregularitatile terenului etc).

Instalatii hidrostatice fara reglaje automate

Instalatiile hidrostatice utjlizate in prezent indeplinesc-numai o parte sau toate cerintele amintite mai inainte. in general, primele patru cerinte sint indeplinite de orice instalatie hidrostatica de actionare a mecanismului de suspendare. in functie de numarul cerintelor indeplinite, instalatiile hidrostatice se pot grupa in doua categorii :

instalatii hidrostatice de actionare fara reglaje automate, care indeplinesc numai primele patru cerinte:

instalatii hidrostatice de actionare cu reglaje automate, care indeplinesc toate cerintele amintite.

-a) Instalatiile hidrostatice fara reglaje automate realizeaza urmatoarele regimuri de functionare a mecanismului de suspendare : ridicarea, coborirea, pozitia flotanta si pozitia neutra. Aceste regimuri se stabilesc cu ajutorul distribuitorului hidraulic, dupa cum urmeaza (fig. 7):

pozitia de ridicare (fig.7), cind uleiul debitat de pompa 3 este transmis prin conducta de refulare 4 la distribuitorul 5, de unde prin conducta 6 a distribuitorului si conducta 7 a cilindrului de lucru 8 a actioneaza asupra fetei pistonului, executind ridicarea mecanismului de suspendare. Prin conducta de ulei 9, uleiul iese din spatele pistonului si prin conducta 10 a distribuitorului se intoarce in rezervorul 8 ;

pozitia de coborire (fig. 7), cind uleiul debitat de pompa trece prin conducta 12 a distribuitorului si ajunge in spatele pistonului cilindrului de lucru

iar cel din fata pistonului se intoarce in rezervor;

-pozitia flotanta (fig.7, c) corespunde situatiei cind
uleiul debitat de pompa este refulat,prin conducta 14 a distribuitorului,direct in rezervor. Uleiul din fata sispatele pistonului poate circula dintr-o parte in alta prin conducta 13 a distribuitorului. In acest fel pistonul se poate deplasa liber in cilindru sub actiunea fortelor exterioare care actioneaza din partea masinii_asupra mecanismului de suspendare^in acest caz masina poate urmari denivelarile
terenului, deoarece este prevazuta cu roti limitatoare (de copiere);

-pozi tia neutra (fig.-7)
corespunde situatiei cind uleiul de-

. bitat de pompa este refulat, prin conducta 14 a distribuitorului, direct in rezervor iar camerele cilindrului de lucru sint inchise de distribuitor. In acest fel pistonul este blocat iar masina ramine intr-o anumita pozitie in raport cu corpul tractorului. Pozitia neutra se foloseste pentru mentinerea masinii in pozitie de transport sau intr^o anumita pozitie deasupra solului.

Instalatia hidrostatica a mecanismului de suspendare poate fi utilizata si pentru actionarea altor cilindri de lucru asezati in diferite puncte ale tractorului (folosite pentru actionarea masinilor purtate plasate lateral sau in fata tractorului) cit si pentru actionare de la distanta a diferitelor comenzi ale mecanismelor si dispozitivelor masinilor cu care tractorul lucreaza in agregat._ in acest scop, instalatiile hidrostatice sint prevazute cu prize hidraulice suplimentare. in figura

Fig 8. Schema unei instalatii de

actionare hidrostatica, prevazuta cutrei prize hidraulice.

8 este prezentata schema unei instalatii hidrostatice prevazuta cu doua prize suplimentare P_Zh care pot fi folosite pentru actionarea la distanta, prin conducte flexibile de cauciuc, a doi cilindri hidraulici suplimentari. Pentru aceasta distribuitorul D este prevazut cu inca doua sertare independente pentru comanda pozitiilor pistoanelor cilindrilor suplimentari C_Hl si C_H2.

in schemele din figurile 7 si 8 instalatiile sint prevazute cu cilindri hidraulici cu actiune dubla. Trebuie insa mentionat ca exista si instalatii hidrostatice care folosesc cilindri hidraulici cu actiune simpla (v. fig. 8). In acest caz, coborirea mecanismului de suspendare se face sub actiunea greutatii proprii a masinii, distribuitorul permitind comunicarea uleiului din fata pistonului cu rezervorul. Mecanismele de suspendare cu instalatii hidrostatice fara reglaje automate pot lucra

* numai cu masini purtate prevazute cu roti de copiere a terenului, deoarece numai in acest mod se poate mentine pozitia relativa a organelor de lucru ale masinii in raport cu suprafata terenului. Reglajul acestei pozitii se realizeaza de la sistemul propriu al masinii, prin modificarea pozitiei relative dintre roata de copiere si cadrul masinii.

Mecanismele de suspendare cu instalatii hidrostatice fara reglaje automate prezinta dezavantajul ca, datorita prezentei rotii de copiere la masini, nu asigura decit un transfer partial al greutatii masinii si componentei verticale a reactiunii solului, asupra corpului tractorului. De aceea, asemenea instalatii au fost completate cu dispozitive de marire a aderentei in scopul imbunatatirii calitatilor de tractiune ale agregatului.

2.4. Instalatiile hidrostatice cu reglaje automate

Instalatiile hidrostatice cu reglaje automate sint prevazute cu dispozitive speciale care realizeaza controlul si reglarea automata a parametrilor de lucru ai masinii. In functie de parametrul reglat, reglajele automate pot fi: de pozitie, de forta si 'combinate (de pozitie si de forta).

Reglajul de pozitie asigura mentinerea automata a pozitiei masinii la o anumita adincime sau inaltime de lucru .Acest reglaj da bune rezultate numai la deplasarea agregatului pe 'terenuri nivelate. Rg terenurile cu denivelari,.adincimea .s.aujnaltimea de lucru a.masinii nu se pastreaza constanta datorita miscarilor oscilatorii ale tractorului. Utilizarea reglajului de pozitie se recomanda pentru masinile purtate fara roti de copiere care .lucreaza deasupra solului sau la adincimi mici, respectiv la cele care nu necesita forte de tractiune

mari.Pentru lucrairle de arat acest sistem poate fii folosit numai pe terenurile nivelate si pe soluri usoare sau mijlocii.

Fig.9

Ca si in cazul reglajului de pozitie, masinile agricole nu sint prevazute cu roti de copiere, ceea ce face ca opjrire din componenta verticaja_a rezultantei .fortelor..care. actioneaza asupra masimT'(greutatea masinii si rezistenta solului) sa se transfere asupra rotilor motoare ale tractorului, imbunatatind aderenta acestora. in plus, folosirea reglajului de forta are avantajul ca, datorita mentinerii constante a fortei de tractiune a tractorului, motoruLpoate_lucra~cu.o. rezerva mai mica de putere, asigurindu-se astfel un coeficient marit de utilizare a puterii motorului.

Schema de principiu a reglajului de forta este prezentata in figura 22.17, b. Elementul sensibil il constituie un tra-ductor de forta (arcul) 5 fixat intre corpul tractorului si pirghia suport 4, pe care este montat iiraiitul~Tentral--5 al mecanismului de suspendare. Prin comprimarea sau destinderea arcului 5 se produce rotirea pirghiei 4 si deplasarea stiftului 6, care printr-un sistem de pirghii 7 (simbolizat in schema cu linie intrerupta), comanda deplasarea sertarului distribuitorului D.

in timpul lucrului, tirantul central 3 este supus la compresiune de o forta a carei marime este proportionala cu rezistenta la tractiune a masinii 1 cuplata la mecanismul de suspendare. Orice abatere a fortei de tractiune fata de valoarea stabilita initial (la reglare) produce modificarea fortei de compresiune in tirantul central 3, ceea ce va provoca comprimarea suplimentara sau destinderea arcului 5 si rotirea pirghiei suport 4. Drept consecinta, stiftul 6, prin intermediul sistemului de pirghii 7, va transmite miscarea la sertarul distribuitorului hidraulic D, care comanda scoaterea sau introducerea uleiului in cilindrul hidraulic C_H. iMasina agricola va fi astfe! ridicata sau coborita pina cind rezistenta solului ajunge la valoarea reglata iar sertarul distribuitorului revine in pozitia neutra.

Sensibilitatea reglajului de forta se modifica prin schimbarea pozitiei de prindere a tirantului central pe pirghia suport 4. Punctul a corespunde unei sensibilitati mai scazute, care se foloseste la lucrarile grele (aratura), iar punctul b corespunde unei sensibilitati mai mari, ce se foloseste la lucrari mai usoare (lucrari cu cultivatorul).

Arcul 5 al traductorului de forta al sistemului de reglare automata poate fi elicoidal (asa cum este prezentat in fig. 10, b) sau lamelar (v. Fig11).

Reglajul combinat sau mixt realizeaza concomitent atit reglajul de pozitie cit si cel de forta. in acest fel se cumuleaza avantajele celor doua sisteme si, intr-o oarecare masura, se elimina dezavantajele pe care le prezinta fiecare sistem in parte. Cele_dojiaJ|puj;ijl_e_reglaje potJucra si_ separat,_alegerea unuia_dinxeglajeJ.acindu-"se_cu ajutoFul~unei.manete_2a.seIectare.'ATuncl 'cind'se utilizeaza insa numai reglajul.de-pozitie este necesar ca, pe linga fixarea manetei de seTe^taTFTfipozifia corespunzatoare acestui reglaj, sa se blocheze pirghia-suport ajjrantului cenjxal. in acest fel se exclude influenta reglajului deToTta~(aTCu'r'nu''se mai deformeaza)~asupra reglajului de pozitie.

In figura 11 este prezentata schema unei instalatii hidrostatice de actionare (tip
BOSCH) care este prevazuta cu reglaje automate de pozitie si de forta. Instalatia este de
tip monobloc fiind amplasata deasupra carterului puntii din spate a tractorului. Distri
buitorul hidraulic este prevazut cu un sertar principal exterior 30 in care gliseaza sertarul
interior 29 care se poate deplasa manual, prin intermediul manetei si a pirghiei 24, sau
prin mecanismul de reglare automata. _a

Reglajul de pozitie se comanda prin asezarea manetei de selectare in pozitia "reglaj de pozitie'. Functionarea instalatiei pentru acest reglaj se poate urmari in figura 11

a) Cresterea rezistentei

b)scaderea rezistentei

Fig 11. Functionarea instalatiei hidrostatice pentru reglajul automat de pozitie a - inceperea coboririi; b - terminarea coboririi

Coborirea bratelor mecanismului de suspendare se realizeaza la introducerea masinii in lucru (fig. 11, a) prin deplasarea manetei de comanda in pozitia "coborire'. In acest fel pirghia 24 este ridicata prin boltul antrenor 23 (fig. 10) incit sertarul 30 se poate deplasa spre dreapta sub actiunea arcului 11. Prin aceasta este deschisa supapa de coborire 18, comandata de urechea 12 a sertarului principal, iar mecanismul de suspendare coboara.

Oprirea miscarii din coborire, adica readucerea sertarului 30 in pozitie neutra, se produce dupa cum urmeaza : arborele cu brate 5, impreuna cu cama 6 (acoperita partial in schema de inelul-cama 4) si boltul 7, se roteste in sens opus acelor de ceasornic. Inelul-cama 4,

care este fixat oscilant pe boltul 7, se roteste impreuna cu axul 5, de asemenea in sens contrar acelor de ceasornic, si se sprijina, prin locasul culisei 1, pe boltul 3 fixat rigid de pirghia 2. La miscarea de coborire a bratelor, rola 8 este impinsa spre dreapta, respectiv spre partea de jos, de catre cama 6 iar rola 39 urmareste conturul inelului-cama 4. Prin aceasta, pirghia 10 si tija 37 sint impinse spre stinga.

Deoarece pirghiile 26 si 27 sint legate intre ele, se rotesc impreuna spre stinga incit ser-. tarul 30 este deplasat spre stinga comprimind arcul

Prin aceasta pirghia 24 se roteste liber in jurul boltului antrenor 23. Miscarea de coborire dureaza pina cind sertarul 30 ajunge in pozitia neutra (supapa de coborire 18 se inchide, muchia de comanda 13 ramine inca inchisa iar muchia de comanda 31 inca deschisa).

Ridicarea bratelor mecanismului de suspendare (v. fig. 11, b) este realizata

prin deplasarea manetei de comanda 22 in pozitia "ridicare' incit pirghia 24 este impmsa

in jos de catre boltul antrenor 23. Prin aceasta sertarul principal 30 este impins spre stinga comprimind arcul 11. Arborele 5 al bratelor de ridicare se roteste in sensul acelor de ceasornic, adica in directia de ridicare. Oprirea miscarii de ridicare, adica readucerea sertarului 30 in pozitia neutra, se produce dupa cum urmeaza: rolele 8 si 39 smUmpinse pe cama 6 respectiv pe inelul-cama 4, prin intermediul arcului 11, sertarul 30, pirghnlor 94 25 si 26 si tija 37. La miscarea de ridicare a arborelui 5, rola 8 se deplaseazaspre stinga iar rola 39 in sus (datorita micsorarii razelor camelor) si prin aceasta tija 37 si sertarul principal 30 se deplaseaza spre stinga, in pozitia neutra. Acelasi proces are loc atunci cind la o pozitie nemodificata a manetei de comanda, masina agricola coboara datorita neetanseitatii instalatiei hidraulice. In acest caz arborele 5 impreuna cu cama 6 si inelul-cama 4 se.rotesc in sens invers acelor de ceasornic iar sertarul principal 30 este impins,prin intermediul pirghiilor, in directia de ridicare. Impulsul de ridicare readuce masina agricola in pozitia reglata initial.    ^

Sensibilitatea mecanismului de reglare automata, adica viteza de raspuns a sistemului la abaterea fata de marimea stabilita, se poate modifica prin reglarea droselului 17.

Reglajul de forta se comanda prin asezarea manetei de selectare in pozitia

reglaj de forta'. Prin aceasta inelul-cama 4 devine concentric cu arborele 5 acoperind

partial cama 6, incit rolele 8 si 39 se sprijina pe circumferinta inelului-cama 4. La rotirea arborelui 5, rolele 8 si 39 nu-si modifica pozitia si drept consecinta, pozitiile pirghiei10 si a tijei 37 ramin neschimbate. in acest fel rotirea bratelor nu are nici o influenta asupra mecanismului reglare (aceasta este valabil numai in domeniul inferior al cursei arborelui bratelor mecanismului de suspendare - masina coborita - deoarece in domeniul

superior al cursei acestuia, cu circa 25 fata de pozitia de transport a masinii - actio neaza reglajul de pozitie chiar daca maneta de selectare se afla in pozitia "reglaj de forta )

Drept consecinta, boltul 38 se sprijina pe partea stinga a gaurii alungite a tijei 40 sub actiunea arcului // al sertarului principal (forta din arc se transmite prin pirghiile 24, 2o

si 26 si tija 37).

Variatia fortei de compresiune din tirantul central provoaca deformarea arcului lamelor 44 care'reprezinta elementul sensibil al traductorului de forta, si rotirea pirghiei suport 43 si a pirghiei 42 a traductorului de forta.

Rotirea pirghiei 42 atrage dupa sine miscarea pirghiei 41 si a tijei 40 si in continuare, prin boltul 38, pirghia 10 si tija 37, este actionat sertarul distribuitorului. Procesul de reglare automata consta in mentinerea valorii fortei de tractiune la o anumita valoare.

In cazul maririi rezistentei opuse de masina peste valoarea reglata (proces ce poate avea loc la cresterea adincimii de lucru sau cresterea rezistentei specifice a solului) se produce o comprimare suplimentara a arcului al traductorului (fig. 22.20, a). In acest fel pirghia si tija sint impinse spre dreapta si, drept urmare, sertarul principal al distribuitorului este deplasat spre stinga, corespunzator ridicarii. Prin aceasta se declanseaza miscarea de ridicare a bratelor mecanismului de suspendare, ceea ce duce la micsorarea adincimii de lucru si, in consecinta, la micsorarea fortei de rezistenta a masinii. Astfel i.rcul traductorului se descarca partial, pirghia se deplaseaza spre stinga si, prin aceasta, sertarul principal este readus in pozitia neutra.

in cazul micsorarii fortei de rezistenta a masinii sub valoarea reglata (datorita micsorarii adincimii de lucru sau scaderii rezistentei specifice a solului), arcul 44 al traductorului se descarca partial, ceea ce face ca pirghia sa se deplaseze spre stinga (fig 12, b).

b Terminarea cobaririi

Fig. 12. Functionarea instalatiei hidrostatice pentru reglajul automat de forta : a - cresterea fortei rezistente a masinii; b - micsorarea fortei rezistente a masinii

Restul mecanismului de transmitere se deplaseaza sub actiunea arcului 11 iar sertarul principal 30 se misca spre dreapta, corespunzator coboririi. Bratele mecanismului de ridicare coboara incit se mareste adincimea de lucru a masinii. Prin aceasta se comprima din nou arcul traductorului, care, prin mecanismul de transmitere, readuce sertarul principal in pozitia neutra.

Ridicarea masinii din pozitia de lucru in pozitia de transport (la intoarcerea agregatului la capatul parcelei) se face prin deplasarea manetei de comanda spre pozitia maxima de ridicare. Prin aceasta sertarul principal 30 se deplaseaza in directia de ridicare si mecanismul de suspendare ridica masina.

Observatie : Daca o anumita masina este prevazuta cu roti de copiere incit nu are nevoie de reglaje automate de forta sau de pozitie,instalatia hidrostatica poate lucra injeg+m-flotant. Pentru aceasta maneta de comanda se asaza in pozitia ma*im^-rie^coborire. In acest caz nici cea mai mare comprimare a^-arciflui'tra'dwftDTuTffi'hu''es'te capabila sa readuca complet sertarul principal ia .pe{hrri5utra. Sertarul principal ramine deci in pozitia de coborire iar supapa de cdborire ramine deschisa. Pistonul cilindrului de forta al mecanismului de ridicare se poate misca liber in ambele sensuri (pozitia flotanta).

Pe plan mondial au fost realizate o serie de constructii de instalatii hidrostatice prevazute cu reglaje automate de pozitie si de forta. Principiul lor de functionare este in general asemanator cu cel descris mai sus, insa difera in ceea ce priveste realizarea constructiva a elementelor componente.

2.5. Folosirea mecanismului de suspendare pentru marirea greutatii aderente a tractorului

Una din metodele de baza pentru marirea sarcinii aderente a tractoarelor pe roti consta in transferul (partial sau total) asupra tractorului a greutatii masinilor purtate si a componentei verticale a rezistentei organelor de lucru ale acestora. Pentru realizarea acestui transfer se folosesc o serie de dispozitive care, din punct de vedere al principiului de functionare, pot fi mecanice sau hidraulice.

Dispozitive mecanice pentru, marirea aderentei. Principiul de functionare a acestor dispozitive se bazeaza pe modificarea in plan vertical a pozitiei centrului instantaneu de rotatie (CIR) al mecanismului de suspendare, prin schimbarea punctelor de prindere pe tractor a tirantilor'.

Pentru ilustrarea modului de realizare a incarcarii suplimentare a rotilor motoare ale tractorului pe roti (4x2) se considera cazul cind tractorul lucreaza in agregat cu un plug purtat prevazut cu roti de copiere (fig. 13).

Fig. 13. Schema de marire a greutatii aderente prin modificarea pozitiei

tirantului central.

Componenta in plan vertical a reactiunii solului asupra organelor de lucru si forta de greutate a plugului i&u rezultanta R a carei marime si directie ramin neschimbate (daca nu se modifica conditiile de lucru ale plugului), indiferent de pozitia CIR al mecanismului de suspendare. Atunci cind directia rezultantei R trece deasupra CIR, asupra cadrului masinii va actiona momentul M-R-d care duce la aparitia reactiunii normale Y_s asupra rotii de sprijin si implicit a rezistentei la rulare X_s a acesteia.

Prin schimbarea pozitiei tirantului central, din pozitia reprezentata cu linie continua in pozitia reprezentata cu linie intrerupta, CIR se muta din punctul /in punctul /'.Ca urmare a acestui fapt, bratul rezultantei R se micsoreaza de la d la d', ceea ce atrage dupa sine micsorarea incarcarii Y_s a roti de sprijin s'i, in consecinta, cresterea incarcarii AY_m pe rotile motoare ale tractorului si a fortei tangentiale de tractiune.'

Modificarea CIR prin schimbarea punctelor de prindere a tirantilor prezinta dezavantajul ca operatia este dificila iar, datorita variatiei conditiilor de lucru ale masinii, reglajul facut pentru o anumita situatie de lucru (adincime de lucru, rezistenta specifica a solului) poate deveni necorespunzator atunci cind aceasta se schimba. Pentru eliminarea acestor dezavantaje au fost realizate si mecanisme de suspendare la care modificarea pozitiei CIR se poate face in timpul lucrului (fig. 14). Forta de rezistenta creata de

Kig. 14. Schema dispozitivului mecanic pentru marirea greutatii aderente a tractorului.

masina agricola se transmite, prin intermediul tirantilor inferiori 7, la jugul / si de la aceasta la pirghia dubla 2 care oscileaza in punctul ei central de articulatie. De la capatul superior al pirghiei duble 2, forta se transmite la cama 4 (prin intermediul tijei de legatura 3) si de la aceasta la pirghia cu cot 5, care tinde sa deplaseze cilindrul de forta 8 in sus. Drept consecinta, prin tirantii mecanismului de suspendare se imprima si masinii agricole o tendinta de ridicare si astfel greutatea sa si componenta verticala a rezistentei de lucru, sint preluate de mecanismul de suspendare si transferate asupra rotilor motoare ale tractorului. Pentru ca dispozitivul sa se poata adapta Ia diferite conditii de lucru, sensibilitatea sa poate fi marita sau micsorata prin modificarea punctului de articulatie dintre tija de legatura 3 si cama 4, cu ajutorul manetei de comanda 6. Cind punctul de articulatie este deplasat in sus, spre partea externa a prelungirii camei, sensibilitatea dispozitivului creste iar cind este deplasat in jos sensibilitatea sa scade.

Acest tip de dispozitiv de marire a aderentei se aplica la mecanismele de suspendare actionate de instalatii hidrostatice prevazute cu reglaje automate de pozitie.

Dispozitive hidrostatice pentru marirea aderentei. Aceste dispozitive se folosesc in general la instalatiile hidrostatice fara reglaje automate. Marirea greutatii de aderenta se realizeaza prin micsorarea, pe cale hidraulica, a reactiunilor pe rotile de copiere ale masinilor agricole. Functionarea acestor dispozitive se bazeaza pe crearea unei presiuni determinate in fata pistonului cilindrului hidraulic al instalatiei. Aceasta presiune mentine in lucru masina purtata, astfel incit reactiunea care apare pe roata de sprijin sa aiba o valoare cit mai mica insa suficienta pentru urmarirea denivelarilor terenului.

Un exemplu de dispozitiv hidrostatic de marire a sarcinii aderente a tractorului este prezentat in figura (15, a). Acesta realizeaza modificarea sarcinii aderente cu ajutorul unui drosel 4 (cunoscut sub denumirea de supapa antislip) montat intre conductele 5 si 6 ale instalatiei hidrostatice. Schema supapei este reprezentata separat la o scara mai mare. Cind se foloseste dispozitivul de maire a greutatii aderente, distribuitorul 3 al instalatiei hidrostatice a tractorului se afla in pozitie de ridicare si nu flotanta. Uleiul refulat de pompa 2, trecind prin distribuitorul 3, se scurge prin droselul 4 si se intoarce

Fig. 15. Dispozitive hidrostatice pentru marirea greutatii aderente : a - cu drosel; b - cu acumulator hidraulic.

inapoi in rezervorul 1 (circuitul de ulei este reprezentat cu sageti continue in conducta de presiune si cu sageti intrerupte in conducta de colectare). Valoarea presiunii in conducta de presiune poate fi reglata prin modificarea tensiunii arcului supapei droselului, operatie executata de catre tractorist; conducte de presiune 5 comunica cu cilindrul de forta 7. Forta F_c care actioneaza asupra pistonului este proportionala cu presiunea din conducta si tinde sa ridice masina agricola micsorind astfel reactiunea care apare la roata de sprijin si marind corespunzator incarcarea puntii din spate a tractorului. Din ecuatia de echilibru a mecanismului de suspendare in raport cu CIR rezulta valoarea reactiunii normale Y_s:

Rezulta ca prin modificarea fortei F_c din cilindrul hidraulic, realizata prin modificarea presiunii uleiului cu ajutorul droselului, se poate regla sarcina Y_s pe roata desprijin si,prin aceasta, sarcina verticala la rotile din spate (motoare) ale tractorului.

Trebuie mentionat ca trecerea indelungata a uleiului prin drosel iuce la incalzirea exagerata a acestuia, de aceea in instalatia hidraulica se include un acumulator hidraulic care, la nevoie, face legatura cu cilindrul de forta. Un dispozitiv de marire a aderentei prevazut cu acumulator hidraulic este prezentat in figura 15, b. Dispozitivul de aderenta DA, care este montat intre distribuitorul D si cilindrul de lucru C_H , este prevazut cu un sertar care, prin intermediul unei manete, comanda realizarea uneia din cele trei pozitii ale dispozitivului de aderenta : decuplat, cuplat si blocat.

In pozitia decuplat, dispozitivul de aderenta DA si acumulatorul hidrostatic A_H sint scurtcircuite facindu-se legatura directa intre distribuitorul D si cilindrul de lucru C_H. In acest fel instalatia de actionare hidrostatica se comporta ca si cum nu ar avea dispozitiv de aderenta.

_ in pozitia cuplat, intra in functiune dispozitivul de aderenta, deoarece acumulatorul hidrostatic este cuplat in paralel cu camera din fata a pistonului de lucru. Pentru ca dispozitivul de aderenta sa functioneze estenecesar ca distribuitorul D al instalatiei sa fie pus in pozitia de ridicare si nu flotanta. In acest caz se mentine in fata pistonului de lucru o presiune cuprinsa intre doua limite initial reglate, in asa fel incit pe roata de sprijinea ramina o reactiune minim necesara pentru urmarirea terenului.

In pozitia blocat, sertarul dispozitivului de aderenta blocheaza uleiul in cilindrul de lucru si in acumulatorul hidrostatic si astfel se inchide dispozitivul de aderenta. In acest caz sertarul distribuitorului D revine automat in pozitia neutra.

Acumulatorul hidrostatic A_H are roluf de a mentine permanent in fata pistonului cilindrului de lucru presiunea reglata initial de dispozitivul de aderenta, dmd posibilitatea ca, in timpul lucrului, pompa instalatiei P_H sa functioneze in gol, intervenind numai cind in fata pistonului scade presiunea sub limita reglata. Daca presiunea din cilindrul de lucru si acumulator scade sub o anumita valoare din cauza pierderilor de ulei, dispozitivul de aderenta restabileste automat circuitul distribuitor-cilindr.u-acumuiator, pompa instalatiei debiteaza ulei sub presiune pina cind se re_stabileste presiunea initiala, dupa care din nou dispozitivul de aderenta separa circuitul. in acest mod, in cilindrul de lucru ale mecanismului de suspendare presiunea este mentinuta constanta

ANEXE: SCHEMA CONSTRUCTIVA A UNEI INSTALATII HIDROSTATICE DE ACTIONARE CU REGLAJE AUTOMATA PE POZITIE

CAPITOLUL III

Norme de protectia muncii si P.S.I.

- intretinerea si repararea autovehiculelor se va face in hale si incaperi amenajate ,dotate cu utilaje ,instalatii si dispozitive adecvate

- executarea unor lucrari de demontare, intretinere sau reparare a autovehiculelor este admisa si in spatii amenajate in afara halelor si atelierelor de intretinere denumite "platforme tehnologice" . Aceste platforme vor fi delimitate, marcate si amenajate corespunzator ,iar atunci cand este necesar vor fi imprejmuite

- caile de acces din hale ateliere si de pe platformele tehnologice vor fi intretinute in stare buna si vor fi prevazute cu marcaje si indicatoare de circulatie standardizate

- incalzirea halelor si incaperilor de lucru va fi asigurata in perioada anotimpului rece in functie de temperatura exterioara si in limitele stabilite de "Normele generale de protectia muncii"

- in halele de intretinere si reparare a autovehiculelor ,canalele de revizie vor fi intretinute in stare curata, asigurandu-se scurgerea apei ,a uleiurilor si a combustibililor

- nu se admite pornirea motoarelor autovehiculelor in interiorul halelor decat daca exista instalatii de exhaustare, in stare de functionare

- instalatiile de ventilatie generala si locala din halele si incaperile destinate lucrarilor de intretinere si reparare a autovehiculelor vor fi in buna stare, urmarindu-se in permanenta functionarea lor la parametrii proiectati

- persoanele fizice sau juridice vor asigura afisarea instructiunilor tehnice si de exploatare privind instalatiile de ventilatie, precizand programul de functionare al acestora precum si obligatiile referitoare la reviziile tehnice si verificarile periodice

- utilajele din hala si ateliere vor fi bine fixate, legate la pamant, dotate cu dispozitivele de protectie in buna stare

- la demontarea, montarea si transportul subansamblelor grele se vor folosi mijloace mecanice de ridicare si manipulare. Prinderea subansamblelor la mijloacele de ridicat se va face cu dispozitive speciale, omologate, care sa asigure prinderea corecta si echilibrata a subansamblelor

- dispozitivele de suspendare a autovehiculelor trebuie sa aiba stabilitate si rezistenta corespunzatoare

- in halele de reparatii in care se executa si lucrari de sudura la autovehicule, se va stabili locul de amplasare a tuburilor de oxigen, a generatoarelor de sudura oxiacetilenica, a transformatoarelor de sudura electrica, precum si a paravanelor de protectie folosite in timpul sudurii electrice

- petele de ulei si combustibil de pe pardoselele halelor vor fi acoperite cu nisip, dupa care vor fi luate masuri de curatare si evacuare a materialului rezultat in locuri care nu prezinta pericol de incendiu

- carpele, caltii si alte materiale textile folosite la curatarea si stergerea pieselor sau a mainilor vor fi depuse in cutii metalice cu capac si evacuate in locuri stabilite in acest scop pentru a fi arse sau ingropate

- lucratorii trebuie sa poarte echipament de lucru si echipamentul de lucru corespunzator lucrarilor pe care le executa cu instalatiile si utilajele din dotare

- sculele vor fi asezate pe suporturi speciale, amplasate in locuri corespunzatoare si la inaltimi accesibile. Dupa terminarea lucrului sculele vor fi curatate si inchise in dulapuri. Ascutirea sculelor de taiat se va face de catre un lucrator instruit special in acest scop

- este interzisa modificarea sculelor prin sudarea prelungitoarelor improvizate pentru chei in vederea maririi cuplului

- autovehiculele aflate pe pozitiile de lucru din hale vor fi asigurate impotriva deplasarilor necomandate cu pene sau cale special confectionate in cazul in care nu se executa lucrari la motor sau la transmisie, autovehiculele vor fi asigurate si cu mijloace proprii (frana de ajutor si cuplarea intr-o treapta de viteza)

Repararea autovehiculelor

- autovehiculele trebuie sa fie introduse in hala cu motorul in functiune, avand in rezervor o cantitate de carburant de cel mult 10% din capacitatea acestuia, necesara deplasarii autonome de la un punct de lucru la altul

- canalul de revizie trebuie mentinut in stare curata, asigurandu-se scurgerea apei, uleiurilor si combustibililor. Introducerea autovehiculelor se va face cu maxim 5 km/h, dirijate din fata de catre conducatorul locului de munca

- standul unde se face verificarea bunei functionari a sistemului de rulare si a motorului trebuie sa aiba montat grilajul de protectie

- la diagnosticarea motorului in timpul functionarii se va avea in vedere sa se evite asezarea lucratorului in dreptul paletelor ventilatorului si sa se asigure evacuarea gazelor arse folosindu-se in acest scop tubulatura de evacuare si sistemul de ventilatie

- demontarea partilor componente ale instalatiei electrice se va face numai dupa decuplarea bateriei

- demontarea subansamblelor de sub cadru sau caroserie se va executa numai cu autovehiculul asezat pe capre metalice prevazuta in partea superioara cu pene de lemn astfel incat sa asigure stabilitatea autovehiculului

- se interzice desfundarea conductelor de benzina sau motorina prin suflarea cu gura

- spalarea si degresarea pieselor mici se va face numai cu detergenti in cuve speciale, amplasate in locuri corespunzatoare

- pentru lucrarile absolute necesare sub autovehicul, cand inaltimea de suspendare nu permite o pozitie de lucru in picioare, lucratorii vor folosi paturi rulante adiacente

- se interzice incercarea franelor cu autovehiculul in mers, in hale si ateliere.Proba franelor se va face numai la standul de incercat sau in locuri special amenajate

- se interzice scoaterea din hala a autovehiculelor la care nu s-a efectuat un control al sistemelor de siguranta rutiera(directie,frana,semnalizare luminoa-sa)

- la montarea si demontarea arcurilor se vor folosi clesti sau scule speciale

- se interzice folosirea aparatelor de sudura la locurile de montare a auto-vehiculelor atata timp cat acestea sunt in lucru

- inainte de pornirea motorului, pentru verificarea finala, teava de esapament a autovehiculului va fi conectata la instalatia de evacuare a gazelor de esapament

- in locurile pentru umflarea pneurilor trebuie sa se afiseze la loc vizibil tabelul cu presiunile admise pe tipuri de automobile, precum si intructiunile specifice de protectia muncii

- iluminatul natural si artificial se va realiza astfel incat sa se asigure o buna vizibilitate la locul de munca

- corpurile de iluminat trebuie sa fie curatate periodic. De asemenea se vor face masuratori periodice asupra iluminarii, precum si verificarea instalatiilor de iluminat

Protectia impotriva incendiilor si exploziilor

- in incaperi cu pericol de incendii si explozii sunt interzise: fumatul, intrarea cu foc deschis, cu piese sau materiale incandescente, producerea de scantei, lovirea a doua scule feroase si folosirea echipamentului de lucru din materiale sintetice

- este interzis accesul in atelierele cu pericol de explozie a tuturor persoanelor straine

- este interzis fumatul in halele de intretinere si reparatii. In acest scop se vor amenaja locuri speciale pentru fumat

- este interzisa pastrarea rezervoarelor, a bidoanelor cu combustibili lichizi, carbid, cu uleiuri, a vaselor cu acizi,vopsele, diluanti etc. in interiorul halelor sau atelierelor cu exceptia locurilor anume prevazute prin proiectul de constructie

Bibliografie

N.V. Botan s. a, ACTIONARI SI AUTOMATIZARI, manual Ed. Tehnica si Pedagogica, Bucuresti 1988 (pag. 66-68)

Gh. Tocaiuc, ECHIPAMENTUL ELECTRIC AUTOMOBILELOR, Ed. Tehnica, Bucuresti- 1982 ( 51-78)

N. V. Botan s. a, MASINI ELECTRICE SI ACTIONARI, E. D. P Bucuresti- 1980

Gh. Barbu s. a., MANUAL SERVICE- Sisteme de injectie. Diesc/ F.T

M. Stratulat s. a., DIAGNOSTICAREA AUTOMOBILULUI, S. C. stiinta si tehnica s. a.- 1998

xxx INDRUMATORUL MECANISMULUI AGRICOL. CERES- 1971

T. CANESCU S. A., TEHNOLOGIA LUCRARILOR ELECTROTEHNICE, manual pt. Liceu, an II, E. D. P., Bucuresti- 1974

C. Popescu s. a., TEHNOLOGIA LUCRARILOR ELECTROTEHNICE, manual liceu, cls. A IX-a, E. D. P., Bucuresti- 1981

E. Isac, MASURARI ELECTRICE SI ELECTRONICE, manual cls. A XI-a, E. D. P.-1985

xxx MECANIZAREA AGRICULTURII Nr. 8/1986

Muntadu s. a., CONSTRUCTIA SI CALCULUL AUTOMOBILELOR, E. T.- 1974

Gh. Nitescu s. a., TRACTOARE, E. D. P., Bucuresti- 1974

Gh. Fratila, CALCULUL SI CONSTRUCTIA AUTOMOBILELOR, E. D. P., Bucuresti- 1977

V. Scripnic S. A., MASINI AGRICOLE, E. CERE/ Bucuresti- 1979

M. CONSTANTINESCU s. a., AUTOMOBILE SI TRACTOARE, manual sc. maistrii E. D. P., Bucuresti- 1972

Euro. Ed. Ro CURS DE CALCULATOARE PENTRU CERTIFICARE EUROPEANA; modul 1 si modul 2

CALCULATOARE PERSONALE, D. Marinesscu, manual- 1993

xxx MANUAL SERVICE, SISTEM DE INJECTIE DE BENZINA TIP MOTRONIC

STRUCTURI MECATRONICE, Universitatea Tehnica, Ed. Politehnica, 2003