CUPRINS

Generalitati

1.1 Istoria cafelei....................2

1.2 Cafeaua cucereste lumea.................3

1.3 Tipuri de cafea.....................4

1.4 Tari producatoare de cafea..............5

1.5 Piata cafelei......................6

De la arbore la ceasca

2.1 Prin lume.......................7

2.2 Arborele de cafea...................7

2.3 Frunzele si florile arbustilor de cafea..........................8

2.4 Fructele cafelei.....................8

Prelucrarea boabelor.............10

Cafeaua solubila

4.1 Fabricarea cafelei solubile................15

4.2 Cafeaua solubila fara cofeina..............17

4.3 Conditii de calitate; ambalarea si transportul........17

Cafeaua si sanatatea

5.1 Aportul de substante nutritive..............19

5.2 Cafeaua si metabolismul................19

5.3 Cafeaua si sportul..................19

5.4 Cafeaua si stomacul.................20

5.5 Cafeaua si colesterolul................20

5.6 Cafeaua si cancerul..................21

5.7 Concluzie......................21

Cafeina

6.1 Chimie.......................22

6.2 Actiuni farmacologice................22

6.3 Concluzie.....................22

Metode de preparare

7.1 Metoda "la ibric"..................24

7.2 Metoda "la cana"..................24

7.3 Metoda "presei frantuzesti"..............24

7.4 Metoda "filtru cu picaturi"...............24

7.5 Percolaorul.....................24

7.6 Masina de espresso.................25

7.7 Metoda "cafetierei".................25

GENERALITATI

1.1 ISTORIA CAFELEI

Istoria cafelei este la fel de bogata ca insasi cafeaua, datand de mai mult de 1000 de ani. In occident, istoria cafelei incepe cu trei secole, dar in Orientul Mijlociu ea este consumata de toate paturile sociale inca din vechime.

Prima referinta la cafea, din surse inregistrate, dateaza din secolul al IX-lea, dar cu multe secole inainte, existau multe legende arabe despre bautura misterioasa si amara cu puteri stimulatoare.

Primele plante de cafea au fost aduse pe coastele Marii Rosii din Africa. La inceput cafeaua era considerata aliment si nu bautura. Triburile est-africane macinau boabele crude de cafea si prin amestecarea cu grasime animala obtineau o pasta pe care o modelau sub forma de bile. Acestea erau consumate de razboinicii tribului pentru a avea mai multa energie in timpul luptelor.

Incepand cu anul 1000 e. n., renumitul tamaduitor Avicenna, administra cafea in chip de medicament. Etiopienii obtineau un fel de vin din fructele de cafea, prin fermentarea in apa a boabelor uscate.

Proprietatile stimulative ale cafelei au fost considerate de multi in acele timpuri, generatoarele unui extaz religios, iar cafeaua ca bautura si-a castigat o reputatie mistica, invaluita in mister si asociata cu preotii si doctorii. De aceea nu este surprinzator ca doua legende puternice au aparut pentru a explica descoperirea acestei boabe magice.

I.         Se povesteste ca prin 1400 un pazitor de capre yemenit, pe nume Khaldi, care a observat cum caprele sale deveneau neastamparate si energice dupa ce mancau fructele rosii care cresteau in tufisurile necunoscute de pe acele meleaguri. Chiar si-n timpul noptii animalele erau vioaie si agitate. Foarte mirat, a hotarat sa guste si el din aceste fructe. Dupa putin timp se simtea mai putin obosit si parca avea mai multa energie. Khaldi a dus fructele la o manastire din apropiere, unde staretul a fiert fructele in apa obtinand un lichid amar dar aromat, foarte stimulator, care alunga oboseala si somnolenta. De atunci calugarii au inceput sa foloseasca acesta calitate a boabelor pentru a ramane trezi pe parcursul lungilor rugaciuni si meditatii, in asteptarea inspiratiei divine.

II.      Cealalta poveste este cea a unui dervis musulman care a fost condamnat de dusmanii lui sa rataceasca impreuna cu prietenii sai prin desert si astfel sa moara de foame. Mergand nicaieri prin pustiu si disperati ca vor muri de foame, au inceput sa manance boabele unui arbust si chiar sa faca o supa din ele. Aceste boabe le-au dat puterea sa invinga oboseala si sa ajunga pana in orasul Moch. Au denumit planta si boabele sale Mocha, in cinstea acestui eveniment.

CAFEAUA CUCERESTE LUMEA

Prima butura ce contine cafea, era vinul facut din boabe de cafea, apa si miere. De altfel, cuvantul cafea isi are originea in vechiul cuvant arab Qahvah, cu sensul de vin.

Multe scrieri considera cafeaua originara din regiunea Kaffa Etiopia. De aici, a fost raspandita de catre arabi in Yemen si cultivata. Prima cafea purta numele portului arab la Marea Rosie, Al Mukkan (Mocca). Devine faimoasa datorita faptului ca era singurul loc din lume unde se gasea. Odata cu deschiderea canalului Suez, portul principal pentru peninsula Araba devine Aden. De aici pleaca spre toate zarile.

Turcii au introdus cafeaua in 1453 la Constantinopol, dar primul magazin s-a deschis abia in 1475, numit Kiva Han. In Europa, cafeaua patrunde la 1500 prin porturile Alexandria si Smyrna. Olandezii incep cultivarea cafelei in coloniile Batavia si Java, francezii in Martinica si Antile, englezii, spaniolii si portughezii in Asia si America.

In 1727 cafeaua ajunge in Brazilia unde incepe sa fie cultivata pe suprafete  din ce in ce mai mari. Devine in scurt timp una dintre resursele economice principale ale tarii.

La 1773 cafeaua este proclamata bautura nationala a Statelor Unite ale Americii.

In 1822, in Franta, este construit primul aparat pentru cafea expresso.

Hills Bros, la 1900 incepe ambalarea in vid, chimistul Satori Kato obtine prima cafea solubila.

1.3 TIPURI DE CAFEA

Se cunosc aproape 80 de soiuri de cafea, din care se cultiva in scopuri industriale urmatoarele tipuri de cafea : cafeaua Arabica; cafeaua Robusta; cafeaua Liberica si cafeaua Maragogype.

CAFEAUA ARABICA este originara din Africa, mai precis din Abisinia, este cea mai apreciata si mai raspandita specie de cafea. Se cultiva mai ales in America Latina, dar si in Africa, de fapt ea este cea mai cultivata specie si este deosebit de pretuita pentru ciresele sale de calitate superioara, de forma alungita si culoare verde - albastruie.

Cafeaua arabica are nevoie de soluri bogate in minerale si o temperatura de aproximativ 20 grade C si creste la o altitudine de peste 600 metrii. Aceasta aroma si gustul mult mai rafinate decat alte specii.

Cafeaua cu tarie medie este obtinuta in exclusivitate din varietati ale soiului arabica, provenite din America Centrala si de Sud, Kenya, Tanzania, Etiopia. Exceptie face Brazilia, intrucat varietatile de arabica braziliene au o aroma mai putin rafinata.

CAFEAUA ROBUSTA este originara din bazinul Congo, creste mai rapid si este mult mai rezistenta acolo unde climatul nu este favorabil cafelei arabice. Se cultiva intens in Africa, India si Indonezia. Cafeaua robusta, spre deosebire de cafeaua arabica, care este pretentioasa la conditiile climatice, se adapteaza usor climatului sever, este rezistenta la boli si daunatori. Boabele acestei specii de cafea sunt mici, au o forma neregulata si culoare maroniu - galbuie. Cafeaua robusta are un gust mai neutru, este mai putin aromata decat arabica si este foarte apreciata in gama de cafea solubila.

CAFEAUA LIBERICA este originara din Africa, Liberia, are de asemenea o crestere rapida si o rezistenta buna la boli. Se cultiva exclusiv in campiile subtropicale ale Africii si Americii de Sud, unde umiditatea este foarte mare si temperatura este cuprinsa intre 20-25 grade C. Boabele sunt adesea deformate, de dimensiune medie si culoare de la bruna la galbena. Calitatea acestei specii de cafea este mediocra.

CAFEAUA MARAGOGYPE este un hibrid rezultat prin incrucisarea speciilor de arabica si liberica, exceptand dimensiunile boabelor, el a pastrat caracteristicile speciei arabica, randamentul acestui arbust este totusi inferior si cultura sa este extrem de imprastiata (Brazilia, Guatemala, Nicaragua, Mexic, Columbia si chiar Java), la o atitudine variind intre 600 si 1000 m. Boabele de cafea ale acestui arbust sunt de calitate superioara si medie, iar culoarea lor este verzuie, in ciuda preferintei unor consumatori.

1.4 TARI  PRODUCATOARE DE CAFEA

Pe plan mondial tarile producatoare de cafea se situeaza intre Tropicul Racului si Tropicul Capricornului, acolo unde climatul este ideal de cald si de umed. Tarile pot fi grupate, in mare parte, in patru zone geografice :

AMERICA CENTRALA SI CARAIBE indeosebi cafea Arabica, in general de calitate foarte ridicata (Mexic, Panama si insulele caraibiene)

AMERICA DE SUA in Brazilia se produc aproximativ 30 milioane de saci pe an (1 sac=60 kg) de Arabica naturala. Columbia, Venezuela, Peru si Ecuador produc Arabica spalata.

AFRICA majoritatea tarilor africane produc cafea Robusta. Speciile Arabica cresc de asemenea foarte bine la altitudini mari in Kenya, Tanzania si Camerun, care produc mari cantitati de Arabica spalata, de inalta calitate.

ASIA produce Arabica spalata ca si Robusta spalata si naturala (India, Indonezia, Noua Guinee).

Pe piata mondiala de cafea, specia Arabica ocupa 75-80%, Robusta ocupand restul de 20-25%.

Productia mondiala anuala atinge aproximativ 91 milioane de saci, fiecare cantarind in medie aproximativ 60 kg, adica peste 5 milioane tone anual.

America Centrala si de Sud produc aproximativ 70% din cafeaua de pe piata mondiala, urmata cu 20% de Asia si Africa cu 10% .

1.5 PIATA CAFELEI

Pe parcursul sec. Al IX-lea si pana in prezent, cultivarea si exportul cafelei a inflorit intr-o masura uimitoare. In prezent cafeaua este consumata virtual in orice tara, si este o marfa deosebit de importanta atat pentru producatori, cat si pentru consumatori.

In prezent, pe piata mondiala cafeaua se situeaza, alaturi de ulei, otel si cereale, printre materiile prime de export de inalta valoare, situatia economica a multor tari prim - producatoare de cafea depinzand aproape in intregime de exportul cafelei, pentru bunastarea lor nationala. Cele mai importante piete ale cafelei se afla la New York si Londra, unde se negociaza varietati de cafea din speciile Arabica si Robusta.

Pretul cafelei difera mult, in functie de cerere si oferta si este in mod continuu influentat de factori cum ar fi: modificarile de clima, miscarile politice si calitatea, precum si volumul productiei de cafea.

2.DE LA ARBORE LA CEASCA

2.1 Prin lume

CAFEA germana- kaffee, engleza-coffee, araba-ban, chineza-kia-fey, daneza-kaffe, egiptena-elive, spaniola-cafeo, greaca-kafpe, olandeza-koffe, maghiara-kavp, malaesiana-kawa, persana-tochem keweh, poloneza-kava, portugheza- caft, rusa-kophe, suedeza-kaffe, tamoul-capie cottai, telinga-chaabe, turca-kahve oghadji.

2.2 Arborele de cafea

Arborele (arbustul) de cafea este un membru al familiei Rubiacee; in general, acesta nu creste decat in regiunile tropicale si subtropicale, cu ploi abundente, zona principala de cultura fiind situata intre 22-24 grade latitudine nordica si sudica. Acest arbust creste la altitudini care se situeaza intre200 si 1200 m arborele de cafea se cultiva totusi si in zonele mai inalte -2000 m- cafeaua recoltata aici este denumita "High Grown" (cafea de altitudine), a carei calitate este foarte buna, cu aroma puternica si extrem de apreciata de cultivatori.

Cultura arborelui de cafea impune un efort destul de indelungat, de la semanatul in pepiniere, la repicatul plantelor si apoi la sadirea acestora in plantatii, cand ating inaltimea minima de 30-50 cm.

Arborele de cafea se dezvolta normal, in soluri bine lucrate, aerisite si bine tratate cu diverse ingrasaminte artificiale, si din acest motiv se aplica culturi intercalate cu banani, porumb si ricin. Aceste plante ofera, pe langa protectie la intemperii, si umbra de care au nevoie in zilele cand soarele este torid. In regiunile subtropicale, in care conditiile climatice sunt mai blande, plantatiile de cafea se fac sub cer deschis.

Arborele de cafea din specia Arabica poate atinge la varsta de 6 ani o inaltime de circa 5-6 m iar cel din specia Robusta ajung pana la 10-15 m inaltime. Totusi, culturile se mentin prin taieri la o inaltime de 2,5-3 m, pentru cresterea randamentului in fructe si usurarea culesului. Arborele de cafea pretinde o temperatura medie de circa 18-22 grade C, cele inferioare temperaturii de 11 grade C putand avea un efect negativ asupra recoltelor.

Specia Robusta infloreste incepand din anul al 2-lea, iar Arabica infloreste in mod curent in al 3-lea an de plantare. De regula, primele recolte se obtin incepand cu anul al 4-lea si chiar al 5-lea, cand plantatiile pot fi considerate "pe rod" si randamentul poate varia astfel:

Specia Arabica - de la 400 la 2000 grame de fructe pe arbust;

Specia Robusta - de la 600 la 2000 grame de fructe pe arbust.

Un arbore de cafea tanar poate furniza la recoltare pana la 2,5 kg de "cirese", fructe din care se pot obtine dupa prelucrare, circa 500 g boabe de cafea curate sau 400 g cafea prajita. Arborele de cafea, tot timpul verde, are de obicei forma unui con, cu ramuri flexibile si radacini superficiale.

2.3 Frunzele si florile arbustului de cafea

Frunzele sunt verzi lucioase si ating o lungime de maximum 20 cm, asemanatoare cu cele de laur, dispuse opus doua cate doua, de-a lungul ramurilor, in functie de altitudine si climat, arborele de cafea este in masura sa infloreasca tot timpul anului, infloritul principal se desfasoara pe o perioada de mai multe luni, desi florile sale se ofilesc deja dupa cateva ore.

Florile sunt albe, cresc sub forma de ciorchine si emana un miros puternic, asemanator cu cel de iasomie sau de portocal, iar perioada de inflorire variaza de la o zona la alta. Ceea ce este caracteristic la arborele de cafea este faptul ca in toate sezoanele se gasesc in acelasi arbore ramuri de flori, ramuri de fructe verzi, in prag sau coapte, culoarea acestora trecand de la verde, la galben, apoi la rosu deschis si in sfarsit la rosu purpuriu, cand fructele ajung la maturitatea completa.

Fructele cafelei

Ca aspect exterior, fructele de cafea se aseamana cu ciresele si contin circa 68% pulpa, 6% tegument si circa 26% bob curat. Din punct de vedere botanic, fructul arborelui de cafea este o drupa falsa, acoperita de un tegument membranos care-si schimba culoarea de la verde la rosu purpuriu in functie de stadiul de dezvoltare a fructului. Sub acest invelis se gaseste o pulpa carnoasa, in interiorul careia se afla bobul de cafea. Acesta este format din doua parti aplatizate pe o parte si despartite de o adancime longitudinala. Bobul de cafea este de culoare verde in interior, acoperit de o pelicula subtire argintie, peste care se afla un invelis pergamentos de culoare galbena spre bruna. Exista insa fructe in interiorul carora se gaseste un singur bob de cafea de forma rotunda si care este denumit de cultivatori Caracoli.

Aceste boabe de cafea provin din fructele arbustilor imbatraniti, care cresc pe ramurile lor exterioare. Caracteristic acestor boabe este faptul ca aroma este mai pronuntata decat a celor de forma naturala, motiv pentru care boabele de cafea Caracoli sunt atent selectionate de cultivatori si mult apreciate pentru aroma si savoarea lor.

3.PRELUCRAREA BOABELOR

Dupa cum se cunoaste, cafeaua dobandeste calitatile ei specifice numai in momentul prajirii, operatiune de mare importanta sub aspect tehnologic, in lungul si anevoiosul drum parcurs de boabele de cafea pe calea transformarii acestora intr-o cafea a carei calitate va trebui sa corespunda exigentei consumatorilor.

Practic, prin acest proces de prajire denumit de francezi "torrefaction" sunt eliberate uleiurile eterice din boabele de cafea, substante care atribuie in final  cafelei culoarea, aroma, parfumul, gustul si savoarea ei specifice.

In mod obisnuit, prajirea cafelei se realizeaza pe cale industriala in instalatii speciale, clasice, de diferite constructii, conectate la surse de caldura necesare. Acestea insa se bazeaza, in principal pe pregatirea si experienta specialistilor, care trebuie sa vegheze permanent ca boabele de cafea sa atinga exact gradul de prajire dorit si ca procesul in sine sa se realizeze in mod uniform pe toata suprafata bobului. De regula, prajirea boabelor de cafea in astfel de instalatii se realizeaza in circa 15-20 de minute.

Intreprinderile industriale moderne care prelucreaza astazi cafeaua verde utilizeaza instalatii speciale automatizate, unde durata si gradul de prajire sunt reglate electronic. Cu astfel de instalatii, procesul de prajire a boabelor de cafea se reduce de regula numai la 6 minute. Cafeaua verde este varsata intr-un buncar cu plan inclinat si cade in curatitor, unde este debarasata de praf si de impuritati. Apoi ea urca in amestecatorul de cafea verde, de unde este dirijata catre prajitor, care o inapoiaza apoi catre racitor. De acolo, cafeaua prajita trece la rascolitor, unde un impuls de aer agita cafeaua pentru a pierde eventualele impuritati la nivelul inferior. Colectorul curata aerul care a servit la racire, in timp ce distribuitorul transporta cafeaua in rascolitorul compus din trei rezervoare. Boabele trec, in sfarsit, in rezervoarele masinii de ambalat, care formeaza, cantareste si inchide pachetele intr-un ritm de un pachet pe secunda. Daca se doreste sa se obtina cafea macinata, macinarea boabelor se face inainte de ambalare.

In timpul prajirii, boabele de cafea isi modifica culoarea in functie de temperaturile la care sunt supuse. Astfel, la o temperatura de 100 grade C, culoarea boabelor de cafea devine bruna si acestea incep sa-si mareasca volumul, raspandind deja mirosul de cafea prajita. Temperatura optima de prajire este atinsa insa la 200-250 grade C, cand boabele prezinta o tenta de brun inchis, asemanatoare lemnului de mahon.

In acest moment, cilindrul prajitor este automat intors si boabele de cafea sunt trecute pe site speciale, unde sunt rapid racite pana la o temperatura de 40-60 grade C, pentru ca procesul de prajire a boabelor sa nu se continue sub efectul propriei lor calduri.

In timpul prajirii, boabele de cafea inregistreaza pierderi in greutate, datorita evaporarii apei si descompunerii unor substante pe care acestea le contin, pierderi care ajung pana la 16-18%. Astfel se explica faptul ca in timpul prajirii componentele cafelei sunt modificate si se obtine concomitent si o crestere in volum a boabelor de cafea, pana la 25%. Precizam ca circa 50% din pierderea in greutate a boabelor de cafea se datoreaza evaporarii apei, iar diferenta o reprezinta descompunerea substantelor organice, in schimbarea compozitiei cafelei verde in timpul procesului de prajire.

Din datele prezentate se desprind urmatoarele concluzii:

Continutul in cofeina la cafeaua prajita scade foarte putin datorita sublimarii acestei substante in timpul procesului de prajire a cafelei verzi;

Intrucat cafeaua verde pierde o importanta cantitate de apa continutul procentual in cofeina boabelor de cafea prajite este apropiat de continutul in aceasta substanta al boabelor de cafea verde, uneori chiar mai mare

In timpul procesului de prajire, zaharul se caramelizeaza formand caramelul, substanta care coloreaza in brun concentratul de cafea. Continutul in zahar inregistreaza o scadere intre 0,5 si 3%;

Prin prajirea boabelor de cafea, continutul in grasimi scade in valoare absoluta, insa continutul procentual in grasimi nu se modifica aproape deloc.

Aceste substante care reactioneaza intre ele pot forma diferite substante de structura complexa care determina aroma cafelei. In tabelele de mai jos prezentam comparativ compozitia chimica a diferitelor sorturi de cafea verde, de origine si varietate diferite:

Din datele prezentate mai sus rezulta ca boabele de cafea verde contin: apa, cofeina, grasimi, vitamine, substante minerale s. a.

Exista doua metode de prelucrare a boabelor de cafea, metoda "umeda" si metoda "uscata".

Prin metoda "umeda" se produce cafeaua spalata

Fructele, dupa ce sunt curatate si spalate, sunt introduse  in apa in instalatii (tancuri de beton prevazute cu canale si posibilitati de sifonare) unde are loc inlaturarea pulpei care inconjoara boabele.

Fructele isi maresc volumul, datorita patrunderii apei in pulpa. In timpul noptii pulpa fructelor se desprinde de boabe si este apoi eliminata apoi mecanic. Boabele de cafea sunt introduse apoi in tancuri speciale, unde in urma unor procese de fermentare, invelisul pergamentos si pelicula argintie a boabelor de cafea, precum si resturile de pulpa aderente, se desprind cu usurinta. Acest proces de fermentare care dureaza 24-48 ore actioneaza simultan si asupra boabelor de cafea, carora le influenteaza considerabil gustul. Dupa fermentare, boabele de cafea sunt bine spalate, uscate si introduse in instalatii de decorticare, unde invelisul pergamentos si pelicula argintie care inconjoara bobul sunt complet indepartate, in final boabele capata un aspect lucios.

Metoda umeda consta deci in urmatoarele etape:

Curatarea cireselor;

Inlaturarea pulpei;

Fermentarea;

Spalarea boabelor;

Uscarea boabelor.

Calitatea produsului final este determinata de grija cu care se efectueaza aceste operatiuni. Dupa aceasta prelucrare, boabele de cafea sunt sortate si apoi clasificate, dupa care sunt ambalate in saci noi de iuta cu capacitatea de 45-90 kg. In comertul cu cafea se considera pentru statistica o greutate medie de 60 kg pe sac. Denumirea comerciala a cafelei spalate este milds.

O parte importanta din cafeaua superioara este prelucrata prin metoda umeda. O astfel de cafea provine din America Centrala, mai precis din Guatemala, Costa Rica, Columbia si Mexic, si din Africa.

Prin metoda "uscata" se produce cafeaua naturala.

Aceasta metoda, mai economica decat prima, consta in expunerea la soare a cireselor pe plafoane din beton, unde sunt lasate timp de doua  sau trei saptamani si miscate in mod constant, cu ajutorul unei greble speciale. Pentru a proteja boabele de intemperii in timpul noptii de temperaturi scazute sau roua, acestea sunt stranse in gramezi si acoperite cu prelate. Se poate practica si o uscare in instalatii speciale si in acest caz operatia de uscare dureaza intre 3 si 4 zile. Dupa ce pulpa s-a uscat, ciresele sunt trecute in concasoare speciale, unde boabele sunt separate de pulpa si curatate de membrana pergamentoasa, precum si de pelicula argintie care le inconjoara. Boabele de cafea sunt apoi sortate pe dimensiuni in separatoare speciale. Pentru a obtine o calitate superioara a boabelor de cafea, selectionarea se face manual sau electronic, in instalatii moderne.

4. CAFEAUA SOLUBILA

4.1 Fabricarea cafelei solubile

Ca si prepararea cafelei prajite, fabricarea unei cafele solubile de calitatea superioara depinde in mod esential de amestecul de boabe de cafea pregatit pentru obtinerea acestui produs. Se utilizeaza in general amestecul de boabe de cafea pregatit pentru obtinerea acestui produs. Se utilizeaza in general amestecuri de cafea Braziliana, din America Centrala si Africa de Sud.

Un rol important in fabricarea cafelei solubile joaca si modul in care a fost condus procesul de prajire a boabelor de cafea verde. Ideea obtinerii acestui nou produs s-a nascut cu ani in urma, datorita progresului tehnic la care a ajuns astazi omenirea, precum si datorita vietii noastre trepidate, factori care au impus gasirea unor solutii de a se extrage din boabele de cafea prajita "esenta" acestora, evidentiata prin: aroma, gust, parfum si savoarea cafelei solubile.

Este deci evident faptul ca pretul cafelei solubile il depaseste cu mult pe cel al cafelei livrate sub forma de boabe de prajite macinate, datorita pierderii de substanta inregistrate prin indepartarea "zatului" in urma procesarii cafelei macinate, in al doilea rand, trebuie avute in vedere si costurile suplimentare suportate de fabricantii de cafea solubila la deshidratarea concentratului de cafea, utilizat ca materie prima in obtinerea acestui produs.

Exista mai multe metode de solubilizare a concentratului de cafea, care de fapt este cel obtinut menajer. Acest concentrat de cafea din care se extrage cafeaua solubila este, de fapt, lichidul compus din apa potabila in amestec cu cafeaua prajita si macinata fin. Concentratul de cafea este filtrat cu ajutorul unor filtre foarte fine, obtinute prin indepartarea rezidurilor, extractul de cafea, care constituie materia prima pentru fabricarea cafelei solubile. Continutul in extract a concentratului de cafea variaza intre 30,3 si 35,6%, in functie de varietatea si originea sortului de cafea folosit. Extractul de cafea este supus mai departe deshidratarii, prin diferite procedee tehnologice pe care le vom prezenta in cele ce urmeaza:

Deshidratarea sub vid sau prin cilindri: extractul de cafea lichid este trecut printr-o camera de evaporare sub vid si expus direct sub forma de pelicula pe suprafata "lissa" a doi cilindri, incalziti in interior si care se rotesc concomitent de la exterior catre interior. Datorita caldurii radiate de acesti cilindri, apa din extractul de cafea se evapora instantaneu, iar cele doua cutiute plasate le exteriorul fiecarui cilindru desprind si aduna pudra de cafea solubila formata astfel. Mai departe, cafeaua solubila este aspirata si trecuta prin site foarte fine, dupa care este ambalata ermetic sub vid, in flacoane de sticla, cutii de tabla de aluminiu sau in pungi de mase plastice metalizate in interior si inchise prin sudare la cald. Capacitatea acestor ambalaje variaza de la 100-250 grame, in functie de cererea pietei si de fabrica producatoare.

Deshidratarea prin pulverizare sau atomizare: prin acest sistem de deshidratare extractul lichid de cafea este pulverizat foarte fin sub forma de ceata- prin conducte cu duze foarte fine amplasate la partea laterala a unei coloane din otel inoxidabil, de forma conica. Prin partea superioara a acestei coloane se introduce aer cald uscat, care intalnind in calea sa extractul de cafea il deshidrateaza instantaneu, iar concomitent, aerul umed este evacuat prin cealalta parte laterala a acestei coloane conice, in urma deshidratarii instantane a extractului de cafea, se obtine prin cadere libera cafeaua solubila sub forma de pudra. Aceasta este aspirata mai departe pe la partea inferioara a acestui rezervor si este apoi ambalata sub vid dupa sistemul si in tipul de ambalaje amintite.

Deshidratarea prin liofilizare sau sublimare: este unul dintre cele mai moderne si mai costisitoare sisteme de deshidratare a extractului de cafea utilizate la fabricarea cafelei solubile. Ne vom referi numai succint asupra modului de obtinere a cafelei solubile prin acest sistem de sublimare a apei sau deshidratare la rece. Extractul de cafea este mai intai congelat rapid, la temperaturi foarte scazute de la -10 la -40 grade C, in instalatii speciale de liofilizare. Extractul de cafea congelat este apoi incalzit rapid pana la o temperatura normala si apoi racit sub vid la o presiune absoluta de 2- 0,1 mm Hg, cand practic se produce procesul de sublimare. Concomitent se produce si evaporarea apei, fara ca gheata sa se topeasca. Vaporii de apa sunt evacuati fortat iar cafeaua solubila obtinuta sub forma de pudra cristalizata este aspirata si ambalata sub vid in ambalaj.

In S.U.A. cafeaua solubila liofilizata este consumata in proportie de numai 22%, in timp ce in tarile europene acest procent atinge chiar 88%. Subliniem ca prin deshidratarea extractului de cafea la rece sau prin liofilizare, cafeaua solubila isi pastreaza mult mai bine calitatile gustative, prospetimea, aroma, gustul si savoarea, comparativ cu celelalte doua sisteme prezentate inainte.

4.2 Cafeaua solubila fara cofeina

In constitutia boabelor de cafea intra si cofeina, care este o baza purica, omologul superior al theobrominei, alcaloid, care se gaseste in boabele de cacao.

Cantitate de cofeina ce se gaseste in boabele de cafea cruda variaza in general intre 1,5 si 2,5%, in functie de originea si sortul de cafea care este examinat. Astfel, la cafeaua din sortul Arabica, cofeina variaza de la 1 la 1,5%, iar sortul de cafea Robusta, aceasta reprezinta un procent ridicat, respectiv intre 2 si 2,5%. Cantitatea de cofeina continuta intr-o ceasca normala de cafea este aproximativ de 0,1 g si are proprietatea de a stimula apetitul si de a favoriza in acelasi timp si digestia, eliminandu-se complet din organism dupa 24 de ore. Este cunoscut faptul ca acest alcaloid, odata ingerat, provoaca organismului uman anumite reactii, al caror efect poate fi benefic si stimulator pentru persoanele tinere, in schimb, pentru cele in varsta sau bolnave de inima, absorbtia unei doze puternice de cofeina poate genera chiar efecte nocive. Pentru a se evita ajungerea la asemenea rezultate negative, boabele de cafea se decofeinizeaza pe cale industriala. Acestea sunt umectate intr-o baie de vapori in interiorul unui recipient inoxidabil, timp in care canalele intercelulare sunt largite si penetratia este astfel ameliorata. Se adauga apoi un dizolvant care are proprietatea de a dizolva cofeina din boabele de cafea. Dupa extragerea cofeinei, acesta se retine si boabele de cafea sunt aspirate, spalate in vapori, uscate si apoi ambalate in saci de iuta. De regula, continutul in cofeina al boabelor de cafea decofeinizate variaza intre 0,02 si 0,05%. Eliminarea cofeinei din boabele de cafea verde antreneaza unele pierderi care ajung pana la 5%, materializate prin disparitia unor ceruri care duc la obtinerea unei cafele mai digerabile. Pierderile care se produc prin eliminarea cofeinei sunt insa mult mai reduse in raport cu cele ce se obtin la prajirea cafelei. Cofeina astfel extrasa este utilizata in industria farmaceutica, iar cafeaua fara cofeina poate fi consumata astfel si de persoanele in varsta.

4.3 Conditii de calitate; proprietati fizico-chimice; ambalarea si trasportul cafelei

a)    caracteristici tehnice si proprietati organoleptice:

aspect: pulbere fina, granulata, omogena si fara aglomerari;

culoare: de la bruna la bruna roscat, uniforma in intreaga masa;

gust si miros: specifice placute, bine exprimate, fara gust sau miros strain, fara gust de caramel.

b) proprietati fizico-chimice:

solubilitate: solubila 100% in apa calda si rece;

umiditate: maximum 4%;

pH: maximum 4,5-5;

corpuri straine: absente.

c) reguli pentru verificarea calitatii: verificarea calitatii se face pe loturi, prin lot intelegandu-se marfa de aceiasi calitate, tip comercial si livrata de acelasi furnizor.

d) verificarea aspectului exterior al marcarii: aceasta operatiune se va efectua la minimum 1% din numarul total al ambalajelor de transport, cu examinarea fiecarui recipient.

e) prelevarea boabelor: se va face din ambalajele examinate si se vor recolta probe in proportie de 0,03% din numarul total al recipientelor.

f) ambalarea si marcarea: cutiile metalice sau flacoanele din sticla trebuie sa fie inchise ermetic. Nu se admit cutii ruginite sau deformate. Pentru asigurarea integritatii, recipientele vor fi ambalate in lazi.

g) transportul si depozitarea: produsele vor fi transportate in mijloace de transport curate si dezinfectate, iar depozitarea se va face in incaperi curate, uscate si fara mirosuri straine, la o temperatura maxima de 18 grade C si o umiditate relativa a aerului de 75%.

5. CAFEAUA SI SANATATEA

5.1 Cafeaua si aportul de substante nutritive

Cafeaua este o bautura cu zero calorii (nu contine substante nutritive energetice), fiind favorita persoanelor ce vor sa-si mentina silueta. Contine o suita de substante care-i asigura aroma si gustul particular si contribuie la completarea necesarului uman de bauturi cu substante minerale si microelemente ca: fierul, potasiul, magneziul si manganul.

Un studiu realizat in Tarile de Jos, constata ca 5 cafele de 125 ml, facute din 40 g de cafea macinata, acopera 10% din necesarul de fier al organismului, 26% din potasiu, 12% din magneziu si 10% din mangan plus 8-6% din cupru si crom. In ce privesc vitaminele, cafeaua este un furnizor important de niacina, o vitamina din grupul B, care este raspunzatoare de aportul de energie. In plus, cafeaua mai contine mici cantitati de vitamine: riboflamina, acid pantotemic, vitamina E, vitamina C si vitamina B6.

Persoanele ce beau mai multa cafea, acopera si necesarul de lichide al corpului.

5.2 Cafeaua si metabolismul

Desigur, stimuleaza pozitiv metabolismul, datorita efectului denumit "efect termogen". De aceasta calitate pot profita persoanele cu plus de greutate, consumand cateva cesti de cafea in cursul zilei, in special cand tin o dieta cu numar redus de calorii.

Efectul termogen, nu este decat o stimulare de a elimina grasimile din corp, datorita cafeinei. Consumul de cafea, poate contribui la pierderea in greutatea sau la mentinerea ei la nivel potrivit. Iata si unul din motivele pentru care oamenii trecuti de o varsta, nu vor sa renunte la obiceiul de a se bucura de cafeaua diminetii, considerand-o ca pe o cura de mentinere a tineretii.

Cafeaua si sportul

Proprietatea cafeinei de a activa combustia lipidelor din corp si de a contribui prin aceasta la aportul energetic al corpului. Cafeina creste nivelul adrenalinei, mareste tensiunea musculara si capacitatea de contractie a muschilor.

Studiile din ultimii ani arta ca inaintea intrecerilor sportive, consumul de cafea are efect pozitiv la atleti si sprinteri. In plus cafeina stimuleaza respiratia, volumul pulmonar fiind exploatat eficient.

Cafeaua si stomacul

Cafeaua faciliteaza digestia la numeroase persoane: ceasca de dimineata, activeaza intestinul, gratie efectului stimulent al cafeinei si elementelor sale, stimuleaza secretia acidului gastric si al lichidului bilei.

Este adevarat ca impactul cafelei asupra stomacului de la o persoana la alta este diferita. Unii nu pot renunta la cafea datorita faptului ca le ajuta digestia, altii sufera de indigestie si afirma ca nu pot suporta cafeaua. Durerile de stomac, aciditatea si durerile biliare sunt imputate cafelei. Nu se poate afirma, dupa toate cercetarile, ca exista o legatura directa intre consumul de cafea si durerile de stomac si ulcer.

Este adevarat ca acizii organici din cafea pot fi acuzati, dar solutia este simpla: indulcirea cafelei. Persoanele sensibile trebuie sa incerce mai multe tipuri de cafea pana sa gaseasca una potrivita.

Arsurile din stomac. Uneori simtim astfel de arsuri, datorate refluxului de acid gastric in esofag, reflex care, in mod obisnuit este oprit de un muschi situat la intrarea in esofag. Studii efectuate, constata ca  la unele persoane cafeina reduce tensiunea musculara, la altele o creste sau nu are nici un efect in acest sens. Nu putem da vina numai pe cafea. S-a constatat ca un consum mare de grasimi, mesele grele si bogate, plus stresul sunt adevaratele cauze.

Cafeaua nu poate fi acuzata de provocarea ulcerului. Ulcerul este produs de bacterii in majoritatea cazurilor. A avea aceasta boala si de a consuma cafea, este in esenta o chestiune de toleranta a organismului.

Cafeaua colesterolului

Consumul de cafea la filtru, nu are nici un efect asupra nivelului de colesterol din sange. Excesul in greutate si stresul, raman principalii vinovati. Studiile efectuate in aceasta directie, recomanda persoanelor care au maladii legate de metabolismul lipidic sau care prezinta nivel ridicat de lipide in sange, sa consume mai rar cafea, obligatoriu preparata la filtru cu hartie si niciodata cafea fiarta la ibric.

Cafeaua filtrata, nu prezinta nici un risc in cresterea lipidelor din sange. Cafeina, practic nu are nici o influenta asupra metabolismului lipidic.

Cafeaua si cancerul

Antioidantii continuti de cafea sunt: vitamina B, C, E, carotenul. Aceste componente sunt deja confirmate ca fiind o protectie impotriva cancerului. Alte elemente ale cafelei au efect antimutagen: ajuta celulele sanatoase sa nu degenereze. Un studiu recent efectuat in Elvetia, arata ca unele lipide din cafea, previn dezvoltarea primei faze a cancerului in celule.

Numeroase alte cercetari, anuleaza orice presupunere de vinovatie atribuita cafelei in influenta ei asupra cancerului de stomac, intestine, sau, ovare sau vezica.

Concluzie

Cafeaua este o bautura care trebuie sa ne produca placere. Este important sa gasim tipul de cafea care indeplineste aceste conditii si sa o preparam astfel incat fiecare dimineata sa fie vesela, plina de energie si fiecare ceasca sa fie plina de relaxare.

6. CAFEINA

6.1 Chimie

Cafeina si teofilina, sunt medicamente similare prin constitutia lor chimica si prin actiunea farmacologica. Se gasesc intr-un numar mare de plante, larg raspandite in lume, localnicii folosind extractele lor apoase ca bauturi.

MATE- este o bautura nationala a mai multor tari din America de Sud ce  contine cofeina

NUCA DE KOLA- contine aproximativ 2% cafeina si este larg utilizata in schimburile comerciale din Sudan.

6.2 Actiuni farmacologice

Actiunile cu utilizare terapeutica sunt: capacitatea de a stimula sistemul nervos central, actiunea de produce a diurezei la nivelul rinichilor, efectul stimulator asupra miocardului si relaxarea numitor formatiuni musculare netede, in special arterele coronare si bronhiile.

Cafeina este un stimulent puternic al sistemului nervos central, teofilina este mai slaba. La nivelul scoartei cerebrale, cafeina produce un flux mai rapid si mai limpede de idei reducand somnolenta si oboseala. Putem sustine un efort intelectual prelungit si realizam o foarte buna asociere a ideilor. Activitatea motorie este imbunatatita.

Cafeina creste volumul respirator pe minut. La consumarea unor cantitati mari de cafeina, se constata o tahicardie neta, datorita stimularii directe a miocardului. Uneori aceasta stimulare poate deveni atat de intensa, incat sa provoace tulburari ale ritmului cardiac. Putem intalnim aritmii la persoanele care utilizeaza in mod excesiv bauturile cu cafeina.

6.3 Concluzie

Este bine sa nu depasim cantitatea de trei cescute de cafea pe zi si la sfarsit de saptamana sa facem cel putin o pauza.

Efectul cafeinei depinde de o serie de factori cum ar fi: varsta, obiceiul de a consuma, tutunul, viteza de eliminare a organismului etc. Procesul de eliminare a cafeinei este mai rapid la unele persoane ce beau mai multa cafea fata de cele care consuma ocazional.

Sensibilitatea individuala fata de cafeina joaca un rol important in acest proces. Unele persoane excesiv consumatoare , care se opresc brusc din consumul cafelei, pot prezenta lejere manifestari de dezintoxicare sub forma unor usoare dureri de cap. Aceste simptome sunt limitate in timp si pot fi prevenite prin consumarea de cafea fara cofeina.

METODE DE PREPARARE

7.1 Metoda "la ibric"

Un mic vas cu coada lunga, in care se adauga cafea macinata pudra, peste apa fierbinte. Metoda este foarte veche si se utilizeaza inca in Turcia si Grecia.

Pentru prepararea, se utilizeaza tavi speciale cu nisip incins, se prepara in bauturi diferite condimente ca nucsoara, se poate stropi cu apa rece si se da in fiert de trei ori. Placerea de a servi cafeaua, este un proces de durata si devine un adevarat ritual.

7.2 Metoda "la cana"

Este o metoda la fel de antica si foarte simpla. Intr-o cana, peste cafeaua macinata, se toarna apa clocotita. Se lasa la inmuiat pana la 5 ore, dupa care se poate gusta, reincalzita.

7.3 Metoda "presei frantuzesti"

Nu este altceva decat o versiune recenta a modei la cana. Se utilizeaza un cilindru de sticla, in care se introduce cafeaua si apa fiarta. O sticla metalica ce are diametrul cilindrului, sudata de o vergea, este introdusa apoi in vas. Zatul  este colectat si tinut la baza cilindrului.

7.4 Metoda "filtru cu picaturi"

Foarte raspandita, datorita multitudinii tipurilor de filtre electrice profesionale sau casnice. Apa incalzita, trece prin cafea, sub forma de picaturi. Utilizand filtru de hartie ce are rol de a retine uleiul din cafea, este in avantajul persoanelor sensibile la stomac si a celor care au probleme cu colesterolul.

7.5 Percolatorul

Percolatorul este un vas metalic, in interior, la partea superioara are un filtru metalic in care se aseaza cafeaua macinata. Apa din interior urca printr-un tub central, trecand apoi prin cafea. Ciclul este reluat de cateva ori, pana cand toate substantele din cafeaua macinata sunt extrase. Este recomandat pentru o cantitate mai mare de cafea.

7.6 Masina de expresso

Este conceputa sa realizeze o bautura tare, prin purjarea aburului peste o mica portie de cafea macinata fin si foarte prajita. Reteta clasica pentru o cescuta, este urmatoarea: 6,5- 7,5 grame de cafea macinata, 30ml. de apa la temperatura de 88-92 grade C, presiune maxima 9 atm si 30 secunde timpul de extractie.

Bautura trebuie sa aiba crema de culoare maro inchis, groasa de 2-3 mm si sa se pastreze 2 minute. Cei care o considera prea tare, pot sa opteze pentru preparatul cappucino, obtinut din o treime espresso, o treime lapte si o treime spuma de lapte.

Datorita complexitatii constructive a aparatelor espresso si a costului ridicat al acestora, Cafe Expert ofera o masina profesionala mica, Euromatik, ce poate satisface exigentele consumatorului de cafea tare cremoasa. Un espresso de calitate, pot realiza si aparatele automate.

7.7 Metoda "cafetierei"

O varianta a cafelei espresso, cu raspandire casnica, presupune utilizarea unui vas cu doua camere. Intre ele, se afla montata sita cu cafea macinata. Cafetiera se aseaza pe foc, apa fierbinte trece prin cafea, spre vaul superior, unde se strange si poate fi servita.