RUGINILE CEREALELOR

RUGINILE CEREALELOR

Rugina bruna a graului

(Puccinia recondita Rob. et Desm.)

Favorizata de conditiile de mediu, boala poate avea caracter epidemic, producand pierderi medii de 5% din recolta. La noi este considerata ca fiind cea mai periculoasa rugina a graului.

Simptome. Boala poate aparea inca din toamna si continua in primavara, cand pe frunzele atacate se observa pustule eliptice, ovale sau circulare de culoare ruginie, dispersate pe ambele fete ale limbului. Cele mai multe apar pe fata superioara dar pot aparea si pe tecile frunzelor si mai rar pe tulpina. Pustulele sunt la inceput sub - epidermice, apoi prin ruperea epidermei devin prafoase sunt pusi in libertate uredosporii, organe de propagare si rezistenta ale ruginii brune. Atacul se extinde de la frunzele inferioare spre cele superioare. Frunzele soiurilor sensibile prezinta pete necrotice in loc de pustule datorita reactiei de hipersensibilitate. Spre sfarsitul perioadei de vegetatie, pe partea inferioara a limbului, pe teci si tulpini apar teleutosporii (pustule negre) stralucitoare, ovale, fara importanta in ciclul de viata al ciupercii. Ciuperca Puccinia recondita prezinta uredospori unicelulari, sferici, echinulati, galben - portocalii, cu 8 - 10 pori de germinatie. Teleutosporii sunt bicelulari, scurt - pedunculati, cu membrana neteda, ingrosati si au celula superioara bruna drept sau oblic trunchiata.

Agentul etiologic si evolutia bolii. Uredosporii constituie organe de propagare de rugina in cursul perioadei de vegetatie din toamna si primavara. In timpul iernii rezista sub forma de miceliu de rezistenta in tesuturile frunzelor sau sub forma de uredospori. Ultimele generatii de uredospori care apar in vara asigura infectiile plantelor din samulastra. Uredosporii prin germinatie emit filamente dicariotice, care patrund in plante prin stomate si astfel se va dezvolta miceliul dicariotic in spatiul intercelular care va fructifica prin uredospori ce vor infecta in mod asemanator plantele semanaturilor de toamna. In conditii favorabile se produc 5 - 15 infectii succesive, fiecare terminandu-se cu noi uredospori si teleutospori. Daca vara este extrem de secetoasa sau iarna geroasa, atunci uredosporii si miceliile de rezistenta din plante sunt distruse; in acest caz patogeneza va fi intrerupta si va fi reluata in primavara de uredosporii adusi de vant din alte zone. In tara noastra, teleutosporii nu au rol in ciclul de viata al ciupercii deoarece bazidiosporii formati din germinarea lor nu pot infecta alte plante si nici graul. Samulastra este o punte de trecere a ruginii brune pe semanaturile de toamna. In Romania au fost puse in evidenta 52 de rase fiziologice care se deosebesc in camp prin virulenta diferita pe soiuri.

Prevenire si combatere Semanatul la epoca si densitatea optima; fertilizarea in doze echilibrate cu N.P.K.; distrugerea samulastrei; folosirea soiurilor rezistente. In vegetatie cand s-a realizat un PED de 30% intensitate si se prognozeaza o vreme ploioasa se aplica tratamente chimice cu: Saprol, Naurimol, Trimidal - 1,5 l /ha., Bravo - 2 kg /ha sau produse enumerate la "septorioza" sau "albirea si inrosirea spicelor".

Rugina galbena a graului, secarei si orzului

(Puccinia striiformis West.)

Boala constituie o problema importanta, in tarile din vestul Europei, datorita climei reci si umede, deosebit de favorabila acestei ciuperci. In tara noastra a produs epifitii doar cand factorii climatici s-au intrunit in limitele de favorabilitate ale ciupercii.

Simptome. In toamna atacul este sporadic si se manifesta prin aparitie la varful frunzelor a unor uredopustule galbene. Primavara in aprilie, mai si inceputul lunii iunie, atacul se observa pe toate organele aeriene, limbul frunzelor, teci, tulpini, glume, rahis, ariste si chiar cariopse. Pe aceste organe apar pustule mici, dreptunghiulare, galbene - limonii dispuse in siruri paralele intre nervuri si insotite de zone clorotice liniare. Spre sfarsitul perioadei de vegetatie apar striuri scurte, din linii punctate negre, paralele, constituite din lagarele cu teleutospori ce strapung epiderma tesuturilor, marind suprafata de evaporare a apei din planta si produc uscarea rapida a frunzelor si sistavirea cariopselor. Este ciuperca Puccinia striiformis, specie hemiciclica, (are doar uredospori si teleutospori). Uredosporii sunt unicelulari, sferici galben - portocalii si echinulati. Teleutosporii sunt bicelulari, brunii, cu celule terminale rotunjite sau oblic trunchiate.

Agentul etiologic si evolutia bolii. Patogenul se conserva prin uredosporii ramasi in miriste, sau pe poaceele spontane in timpul verii, apoi trece pe samulastra si de aici pe plantele semanaturilor de toamna. Daca temperatura din timpul verii trece de 25 - 29ºC, uredosporii sunt distrusi, iar infectiile de toamna se vor produce cu spori adusi de vant din N, NV unde verile sunt racoroase si umede. Teliosporii nu joaca nici un rol in epidemiologia ciupercii. Uredosporii rezista la temperaturi negative extreme -24ºC. Puccinia striiformis are 5 forme specializate: grau, orz, secara, poacee.

Prevenire si combatere Se recomanda aceleasi masuri ca in cazul ruginii brune. Rezistenta soiurilor este controlata de oligogene. La inflorire daca s-a realizat un PED - 25% intensitate, atunci se aplica tratament cu fungicide (Benomil - 0,5%, Tilt 0,5 l /ha).

Rugina neagra a cerealelor

(Puccinia graminis Pers.)

Boala este cunoscuta sub numele de rugina liniara, rugina fiind raspandita in toate tarile cultivatoare de grau.

Simptome. Aparitia simptomelor produse de rugina neagra are loc foarte tarziu catre sfarsitul perioadei de vegetatie.

In ordine ruginile apar astfel: toamna - rugina galbena si bruna; primavara devreme - rugina bruna, galbena si neagra.

Pe toate organele plantei, incepand cu etajul superior se observa pustule liniare, inconjurate de resturile epidermei rupte, izolate sau confluente, de culoare ruginie cand contin uredospori si negre cand se formeaza teleutosporii. Frecventa pustulelor este mai mare pe pai.

Agentul etiologic este ciuperca Puccinia graminis, specie macrociclica, heteroica cu stadiul ecidian pe Berberis vulgaris (dracila) iar stadiul de U + T pe grau, orz, secara, ovaz si poaceele din flora spontana (figura 8).

Formeaza cinci feluri de spori, ce se deosebesc prin morfologia si rolul lor in ciclul de viata al ciupercii:

- bazidiospori: sferici, hialini, haploizi, unicelulari care se formeaza la germinarea teleutosporilor si infecteaza plantele de Berberis vulgaris;

- picnospori: unicelulari, hialini, haploizi, sferici sau ovoizi care se formeaza in picnidii evidente pe suprafata superioara a frunzelor de dracila si infecteaza numai aceasta planta;

- ecidiospori: unicelulari, dicariotici, galbeni, sferici, echinulati care se gasesc in ecidii formate prin somatogamie evidente pe partea inferioara a frunzelor de Berberis vulgaris si trec ciuperca pe grau;

- uredospori unicelulari: dicariotici, ovali, pedunculati, galbeni, echinulati in uredopustule, pe grau, orz si care propaga rugina in cultura;

- teleutospori: bicelulari, pedunculati, la varf maciucati si mai inchisi la culoare, cu rol de organe de rezistenta.

Teleutosporii de rezistenta raman in miriste peste iarna, si in primavara in conditii de umiditate ridicata si temperatura favorabila    (5 - 26ºC) germineaza, din fiecare celula a teleutosporului se formeaza o bazidie tetracelulara cu 4 bazidiospori diferentiati ca sex. Bazidiosporii sunt luati de vant si dusi pe dracila, unde germineaza iar filamentele rezultate strabat activ frunzele. Din filament se dezvolta in spatiile intercelulare ale frunzelor miceliul, care are sexul bazidiosporului din care s-a format si care va sporula prin picnidii cu picnospori, vizibile sub forma unor puncte negre pe fata superioara a frunzelor. Picnosporii eliberati din picnidii vor infecta frunzele de Berberis vulgaris ca si bazidiosporii. In frunzele de dracila se petrece procesul sexual de tip somatogam (fie intre doua micelii de sex diferit, fie intre o hifa si un picnospor de sexe contrare). Rezultatul acestei sexualitati este un miceliu dicariotic care va sporula prin ecidii cu ecidiospori, vizibile pe fata inferioara a frunzelor, pedunculi florali si fructele de dracila. Aceasta gazda intermediara este sursa de formare a noi rase fiziologice, cu virulenta diferita, ce anuleaza rezistenta genetica de tip vertical a soiurilor de grau din cultura (oligogene sau gene majore).

Ecidiosporii, prin intermediul vantului ajung pe frunzele de grau, orz, germineaza sau dau filamente dicariotice, care prin stomate patrund in frunze unde se va dezvolta miceliul dicariotic, care va sporula prin uredospori - spori de propagare sau teleutospori - spori de rezistenta. Uredosporii vor produce infectii repetate de la inspicat pana la maturitate, iar cariopsele formate sunt sistave si pierderile de productie sunt mari. La sfarsitul fiecarei patogeneze, miceliul dicariotic provenit din germinarea uredosporului va sporula prin uredospori si teleutospori. Ciuperca poate rezista peste iarna si prin uredospori, formati pe poaceele din pasuni, ce vor asigura sursa de infectie pentru anul urmator.

Puccinia graminis prezinta 9 forme specializate iar in cadrul f. spec. tritici exista 350 de rase fiziologice.

Fig. 8. Rugina neagra a cerealelor, Puccinia graminis