Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


ACUL

confectii



+ Font mai mare | - Font mai mic



DOCUMENTE SIMILARE

ACUL



.         Ace de cusut, ace cu gamalie, ace de siguranta, dar si ace de pescuit, de ce nu, acele chirurgicale: indiferent cat ar fi ele de deosebite ca utilitate si forma, toate au in urma lor un stramos comun, batran de peste 25.000 de ani. Daca la inceput erau din os, sau lemn, cele moderne sunt facute din otel de buna calitate.

.         Cele mai vechi ace au fost gasite in cateva asezari preistorice din sudul Frantei. Arheologii spun ca ele sunt vechi pe peste 25.000 de ani. Omul preistoric a observat ca pieile animalelor proaspat jupuite, le poate lega cu ajutorul unor aschii de os. Este la fel de posibil ca primele ace sa fi fost confectionate din spinii mai mari si rezistenti ai unor plante.

.         Mult mai tarziu, ace de tipuri diferite, confectionate din oase de peste, lemn sau fildes, au fost descoperite si in cele mai vechi dintre mormintele egiptene, conservate din perioada antichitatii. Egiptenii utilizau, de asemenea, ace lungi din bronz, cu "gamalii" ornamentate cu diferite motive artistice.

.         Acest obicei se va regasi, ceva mai tarziu, si la "elegantii" civilizatiei elenistice si ai celei romane. Acestia prindeau tunicile si mantiile cu ajutorul unor ace, adevarate bijuterii. Numite de obicei "fibule", acestea aveau capetele modelate in forma de sarpe sau cu motive abstracte.

.         Oamenii de stiinta sustin ca perfectionarea acelor de cusut din aliaje de fier, in special cele din otel, a fost facuta de negutatorii arabi din perioada dinastiei Abasside (750-1258 d.Hr.), in aceleasi mari centre in care se manufacturau armele si alte obiecte din metal. Damascul, cunoscut mai ales pentru celebrele sale sabii, era unul dintre acele centre.

.         Tot din acea perioada, arabii au dezvoltat si tehnica suturilor chirurgicale, acest popor remarcandu-se prin cunostintele medicale deosebite. Ulterior, o dovada a utilizarii primelor ace in scop medical este publicarea enciclopediei medicale "Al-Tasrif" cu ilustratii, care, in secolul al X-lea d.Hr., continea un capitol intreg dedicat operatiilor chirurgicale.

.         Tehnica manufacturarii acelor din metal a fost adusa in Europa tot de poporul arab. Dar, initial, ei au pastrat secretele "tehnologiei" de confectionare a acestora. Cu toate acestea europenii au aflat, pana la urma, cum se fac acele "scule" marunte. Aceasta s-a petrecut abia in a doua jumatate a secolului al XVII-lea. Ulterior englezii au devenit cei mai buni manufacturieri de ace, iar faima i-a consacrat in producerea manuala a acelor de cusut. Dar si ca maestri ai aplicarii acestei tehnici pentru confectionarea carligelor de pescuit.

.         Odata cu aparitia primelor masini de confectionat ace s-a deschis drumul producerii acelor pe scara industriala. In 1866, in Anglia se produceau peste 100 de milioane de ace pe an. Tot in secolul al XIX-lea, americanul Walter Hunt inventa acul de siguranta. Hunt a inventat, ulterior, si un tip de masina de cusut, pe care nu a patentat-o, insa, niciodata.

.         Primele inventii care au declansat "revolutia tehnologica", mai intai in Anglia si mai tarziu in restul lumii, au fost masinile de tesut actionate de forta aburului si masinile mecanice de cusut. Acestea din urma au necesitat inventarea unor ace speciale, adaptate vitezei sporite de lucru. Toate la un loc au adus cu ele materiale textile noi, precum si tehnologii nemaiaplicate pana atunci. Iar acestea au dus la dezvoltarea artei vestimentare care, in zilele noastre a atins culmile rafinamentului.

.        

Jurnal de calatorie

Cateodata simtim ca nu ne cunostem suficient de bine tara. An de an romanii prefera sa exploreze tinuturile europene, fara sa isi dea seama ca nu isi cunosc frumusetile propriei tari.Astfel, am hotarat sa facem o scurta excursie in propria tara, pornind din Pitesti si oprindu-ne in Bacau. Traseul a fost unul inedit caci s-a schimbat de la zi la zi, iar descoperirile au fost pe masura.

In prima seara ne-am oprit in Brasov, fostul Corona al anului 1234. La intrarea in Brasov ne intampina un panou ce ne povesteste pe scurt din istoria sa zbuciumata: " Brasov, oras martir". Ne-am oprit aici pentru restul zilei fiind bucurosi sa descoperim un centru de moravuri vechi ce ne-a incantat atat privirea cat si starea sufleteasca. In dimineata zilei urmatoare am pornit spre Sighisoara. Drumul a fost obositor, dar, cu siguranta a meritat tot deranjul.Sighisoara ne-a intampinat cu caldura unei zile de vara, cu o adiere calda si o soapta sovaitoare. Imediat ce dai ochi cu acest colt de paradis, parca uiti de toate celelalte locuri pe care le-ai vizitat. Casele cu iz vechi, strazile mici si intortocheate, oamenii cu priviri calde si primitoare; totul te face sa te simti ca si cum ai fi pasit pe un alt taram de pe care esti convins ca nu mai vrei sa pleci in veci.Intreptandu-ne spre cetate am fost placut impresionati de primire. Un domn, in costum de tobosar ce canta si dansa aratandu-ne incotro trebuie sa ne indreptam.Prima oara am vizitat " Camera de tortura" si " Muzeul armelor". Abia apoi, cu sufletul la gura am urcat in cetate. Impresionant e putin spus, pentru ca tot ceea ce am zarit pana acolo a fost impresionant, dar cetatea cu turnurile sale, cu casele dispuse in cerc, cu privirea sa cautatoare, este mai mult decat impresionant. De fapt, nu cred ca poate exista un singur cuvant pentru a defini aceasta stare.Incet-incet aflam cate ceva si despre istoria cetatii, cam, in acelasi fel in care incerc sa v-o expun aici.Turnul Tabacarilor primul obiectiv pe care il vizitam. Este unul dintre cele mai vechi turnuri, o prisma patrata de dimensiuni mici avand acoperisul intr-o singura apa cu inclinarea spre interiorul cetatii. Acestui turn ii fusese alipit in anul 1631 noul TURN al BÃÆ'RBIERILOR distrus mai tarziu, ale carui urme se mai pot vedea pe tencuiala zidurilor invecinate.Noaptea ne-a prins in Bacau. Eram cu totii prea obositi si prea fericiti pentru a remarca marele oras, dar in dimineata urmatoare, cu totii, am avut senzatia ca am trecut granita. Bacaul ne-a impresionat din punct de vedere al marimii, al curateniei si mai ales al lipsei de gropi. Strazile centrale se intind pe cate patru benzi ca in palma, de iti este mai mare dragul sa simti volanul sub degete. Dar nu numai strazile centrale arata astfel si, chiar si printre blocuri stradutele sunt asfaltate si ingrijite. Recunosc ca nici in Ungaria sau in Grecia nu am vazut asa ceva. Nici o cuta sa te faca sa sari de pe drum, nici un sofer nervos. Cu siguranta Bacaul este cel mai civilizat oras din toate prin cate am trecut.

Calatoria noastra, teoretic, s-a oprit aici, caci, pe drumul de intoarcere nu ne-am mai oprit niciunde, dornici sa ajungem acasa. Insa, ne-am propus sa vizitam Moldova si frumusetile ei si, poate, intr-un viitor apropiat voi reveni cu noi impresii.

1. ce v-a determinat sa alegeti aceasta profesie?

-M-a determinat iubirea pentru copii.

2.ce meserie v-ar fi placut in afara de aceasta?

-mi-ar fi placut sa fiu politist .

3.cum ar trebui sa fie elevul perfect?

-elevul ideal este acela care citeste mult sicare este ascultator. ( si cel care nu vorbeste in ora )

4.cum este o zi din viata dumneavoastra?

- ma trezesc la 6. 30 iau micul dejun si ma duc la scoala.Dupa scoala acord o foarte mare importanta culturii, citesc ziare ,reviste,de obicei in legatura cu copii si vietii sociale. Acord o deosebita atentie

vietii spirituale.Eu nu adorm pana nu citesc ceva,pentru mine cartea este un bun somnifer!

5.ce sfat l-e dati elevilor?

-Sa nu uite ca invatand stim sa ne comportam in orcie situatie si sa nu uitam ca cineva ne-a creatsi ne-a indrumat,ca legile de comportamentne pot face viatafrumoasa sau nu. Nu putem trwai in afara legilor!

Stiati ca?

Furnica poate sa impinga o greutate de 30 de ori mai mare decat a ei si sa ridice o greutate mai mare de 50 de ori decat propria greutate.Furnicile traiesc in colonii, conduse de regina.
Regina traieste in jur de 10 - 20 ani iar furnicile muncitoare in jur de 1 - 5 ani.
Majoritatea speciilor de furnici sunt feroce, duc razboaie, unele luand chiar prizonieri, furnici din specii mai mici, pe care le pun la munca in coloniile lor. Unele specii invadeaza cuiburile speciilor mai mici si le fura ouale. Dupa ce furnicile astfel capturate ies din oua, ele sunt puse la munca in cadrul coloniei.

Mangustele sunt imune la veninul serpilor. Din acest motiv a fost imblanzita pentru a prinde serpi veninosi. Hrana preferata a mangustei vargate sunt gandacii si larvele si pupele fluturilor. Ele sunt extrem de galagioase, producand 10 tipuri diferite de sunete.

Un cameleon orb, este perfect capabil sa-si schimbe culoarea in concordanta cu mediul inconjurator.

.Un melc poate sa doarma fara intrerupere timp de 3 ani si sa nu moara de foame.

Ion Creanga

Nascut:

1 martie 1837
Humulesti

Decedat:

31 decembrie 1889
Iasi

Profesiune:

povestitor, prozator, teolog, autor de manuale scolare

Nationalitate:

roman

Ion Creanga (n. , Humulesti; d. 31 decembrie 1889, Iasi) este unul dintre clasicii literaturii romane alaturi de : Mihai Eminescu, I. Slavici si I.L.Caragiale 1 martie 1837. Recunoscut datorita maiestriei basmelor, povestilor si povestirilor sale, Ion Creanga a intrat in istoria literaturii romane, in principal, datorita operei autobiografice Amintiri din copilarie.

Ion Creanga este unul din marii clasici ai literaturii romane care s-au afirmat la Junimea, in a doua jumatate a secolului al XIX-lea. E un scriitor realist care a reusit sa ridice proza romaneasca din secolul trecut pe aceleasi culmi pe care Eminescu propulsase limba literara in poezie, valorificand vorbirea omului simplu si ridicand-o la un nivel neegalat pana astazi. Povesti

  • Capra cu trei iezi (1875)
  • Danila Prepeleac (1876)
  • Fata babei si fata mosneagului (1877)
  • Fat Frumos, fiul iepei
  • Povestea lui Harap-Alb (1877)
  • Ivan Turbinca (1878)
  • Povestea lui Ionica cel prost
  • Povestea lui Stan-Patitul (1877)
  • Povestea porcului (1876)
  • Povestea povestilor (1877-1878)
  • Povestea unui om lenes (1878)
  • Punguta cu doi bani (1875)
  • Soacra cu trei nurori (1875)

Povestiri

  • Acul si barosul (1874) Romane autobiografice:"Amintiri din copilarie"(1879)
  • Cinci paini'' (1883)
  • Inul si camesa (1874)
  • Ion Roata si Cuza-Voda (1883)
  • Mos Ion Roata si Unirea (1880)
  • Pacala (1880)
  • Prostia omeneasca (1874)
  • Ursul pacalit de vulpe (1880)

Nuvele: Mos Nichifor Cotcariul (1877): Popa Duhul (1879)




cele mai frumoase.

. imagini din Romania

Sfarsit de toamna
de Vasile Alecsandri

Oaspetii caselor noastre, cocostarci si randunele,
Parasit-au a lor cuiburi s-au fugit de zile rele;
Cardurile de cocoare, insirandu-se-n lung zbor,
Pribegit-au urmarite de al nostru jalnic dor.

Vesela verde campie acu-i trista, vestezita,
Lunca, batuta de bruma, acum pare ruginita;
Frunzele-i cad, zbor in aer, si de crengi se deslipesc,
Ca frumoasele iluzii dintr-un suflet omenesc.

Din tuspatru parti a lumei se ridica-nalt pe ceruri,
Ca balauri din poveste, nouri negri, plini de geruri.
Soarele iubit s-ascunde, iar pe sub grozavii nori
Trece-un card de corbi iernatici prin vazduh croncanitori.

Ziua scade; iarna vine, vine pe crivat calare!
Vantul suiera prin hornuri, raspandind infiorare.
Boii rag, caii rancheaza, canii latra la un loc,
Omul, trist, cade pe ganduri si s-apropie de foc
.



Aceste reptile de mult disparute, care continua sa ne fascineze, au pierit complet acum circa 60 de milioane de ani, cu mult inainte ca omul sa-si faca aparitia pe aceasta planeta.

Au fost identificate deja peste 600 de specii de dinozauri, de la animale gigantice pana la reptile de dimensiuni foarte modeste, asemanatoare cu soparlele de astazi. Aceste specii se incadreaza in aproape 30 de familii de dinozauri, clasificate destul de riguros de oamenii de stiinta. Dar, odata cu descoperirea unor alte schelete, noi specii continua sa fie clasificate si studiate.

Dinozaurii se inmulteau prin oua, ca si reptilele din zilele noastre. Femela isi depunea ouale pe sol, intr-un fel de cuib facut in pamant. Dimensiunile si numarul oualor variau in functie de rasa de dinozaur careia ii apartineau. Uneori, ouale erau pur si simplu furate de alti dinozauri! Exista o specie care avea acest obicei, denumita stiintific oviraptor, ceea ce inseamna in latina "hot de oua".

Dinozaurii puteau inota, dar nu traiau numai in apa, spre deosebire de alte specii de reptile, contemporane lor, care erau acvatice: plesiozaurii si ichtiozaurii.

Despre dinozauri se mai stie ca erau acoperiti cu solzi, dar nu se poate preciza cu siguranta culoarea pielii lor. De obicei, naturalistii ii reprezinta colorati asemanator reptilelor de azi, in nuante de verde, galbui sau cenusiu. Este doar o presupunere, dar probabil nu vom sti niciodata care era adevarata culoare a dinozaurilor.

Nu se cunoaste nici cauza disparitiei dinozaurilor. Exista cateva presupuse cauze: o schimbare brusca a climei Pamantului, o epidemie devastatoare, lupta pentru existenta cu mamiferele care tocmai isi facusera aparitia, o eruptie vulcanica de mari proportii, un meteorit care a lovit Terra Insa, la o analiza atenta, nici una dintre aceste teorii nu lamureste pe deplin misterul. Nu se poate explica de ce au disparut dinozaurii, in timp ce alte animale, contemporane lor (rechini, broaste testoase, crocodili) au supravietuit.

Asa ca disparitia acestor animale care au stapanit candva planeta noastra ramane in continuare o enigma

Se compune din versuri

 

 

1.Inveleste cartea.

2.Cu el faci cercuri.

3.Negru si se sterge usor.

4.Fiorosul din basm.

5.Liniaza caietul.

6.Nelipsit din ghiozdan.

Bancuri

- Unde este patronul restaurantului? intreaba un client foarte nemultumit de mancare.
- Ia masa la restaurantul de peste drum, raspunse prompt ospatarul.

Clientul catre ospatar:
- Nu-mi plac surprizele, asa ca va zic de acum: am numai 50.000 Lei la mine. Ce-mi recomandati?
- Un alt restaurant.

 

Unu' care isi sorbea cafeaua intr-un restaurant, il intreaba pe ospatar:
- Ospatar, ti-am cerut cafea sau ceai?
- Dar ce gust are domnule?
- De gaz.
- Atunci sigur e cafea, ceaiul nostru are gust de terebentina.

Intr-un bar intra un pitic. Deoarece, ca in orice alt bar, tejgheaua era foarte inalta, piticul a incercat sa se descurce cat mai bine. Sarind in sus, a inceput sa strige:
- Vreau si eu un suc! Vreau si eu un suc! Vreau si eu un suc!
Nu reusesea insa sa vada nimic, si dupa un timp, exasperat, s-a hotarat sa treaca in spatele tejghelei pentru a vedea ce se intampla.
Ce era acolo?
Un alt pitic care sarea:
- Cola sau Fanta? Cola sau Fanta? Cola sau Fanta?




Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2688
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved